Imposibilitatea dovedirii cu martori a condiţiilor de muncă

Sentinţă civilă 266 din 23.04.2016


Imposibilitatea dovedirii cu martori a condiţiilor de muncă în care a lucrat reclamanta sau timpul efectiv lucrat în grupa a II de muncă.

Prin sentinţa civilă nr. 266/23.04.2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. XXX/XXX/XXXX a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta YYYYYYY în contradictoriu cu pârâta SSSSSSS.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că reclamanta a solicitat să se constate că în perioada 01.01.1983 – 31.03.1985, a desfăşurat activitate care se încadrează în grupa a II-a de muncă, ea fiind angajată în meseria de mulgătoare de vaci.

Din carnetul de muncă al reclamantei, rezultă că aceasta a fost angajată la FFFFFFFFF, iar în perioada 01.01.1983 – 01.04.1985, a fost angajată ca muncitoare necalificată şi nu ca mulgătoare de vaci, cum susţine aceasta.

Doar din data de 01.04.1985, reclamantei i s-a schimbat funcţia din muncitor necalificat în mulgătoare de vaci, aşa cum de altfel atestă şi adeverinţa nr.4439/26.11.2013 eliberată de pârâtă.

În situaţia în care angajatorul este desfiinţat ca societate comercială, în prezent el nemaiexistând ca persoană juridică, instanţa a constatat că nu se mai pot stabili condiţiile de muncă în care a lucrat reclamanta în perioada 01.01.1983 – 01.04.1985.

Dovedirea  condiţiilor concrete de muncă ale reclamantei după aproape 30 de ani de la de la încetarea lor, în lipsa unor probe specifice, care, evident, nu au putut fi conservate, este aproape imposibil de realizat, iar proba testimonială, prin audierea unei persoane, este ineficientă, având în vedere că nu se poate suplini prin relatările unor persoane, condiţiile în care a lucrat reclamanta sau timpul efectiv lucrat în grupa a II de muncă (în acest sens, a se vedea decizia nr.410/07.04.2015 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în dosar nr...).

De asemenea, nu se poate dovedi cu martori în contra înscrierilor efectuate în carnetul de muncă, acesta fiind un înscris oficial întocmit de un funcţionar public şi care face dovada până la înscrierea în fals.

Prin decizia nr.987/20.08.2015 a Curţii de Apel Timişoara, a fost respins apelul declarat de reclamantă.

Curtea a reţinut că din examinarea înscrierilor efectuate în carnetul de muncă al reclamantei, rezultă că în perioada de referinţă a prestat activitate ca muncitor necalificat în cadrul FFFFFF, iar la 01.04.1985 i-a fost schimbată funcţia din muncitor necalificat în mulgător de vaci şi numai de la această dată a beneficiat de grupa a-II-a de muncă.

În apel reclamanta a depus în copie o adeverinţa fără număr şi nedatată din care rezultă că în perioada 26.08.1999-01.04.2001 a fost încadrată la GGGGGG ca muncitor necalificat zootehnie (îngrijitor animale) şi a beneficiat de grupa a-II-a de muncă, potrivit Anexei 2, poziţia 179 punct a din Ordinul nr. 50/1990 şi Scrisoarea MMPS nr. 382/08.11.2000, însă acest înscris nu poate fi luat în considerare întrucât, pe de o parte se referă la o altă perioadă, iar pe de altă parte nu este datat, nu are menţionat emitentul şi nu poartă număr de înregistrare.

În aceeaşi situaţie se află şi adeverinţa nr. .. eliberată de HHHHHH, fiind eliberată de un alt angajator şi raportându-se la o altă perioadă decât perioada de referinţă.

În mod just instanţa de fond a considerat că numai în perioada atestată prin adeverinţa nr. 44339/2013 apelanta a prestat activitate în grupa a-II-a de muncă, meseria de muncitor necalificat neputând fi asimilată cu cea de mulgător de vaci, situaţie în care se apreciază ca nefondat apelul declarat în cauză conform art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, cu menţiunea că în urma verificării cauzei în limitele conferite de art. 477 Cod procedură civilă, nu au fost identificate motive care să atragă anularea ori schimbarea în tot sau în parte a hotărârii apelate.