Anulare act control impozite si taxe

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 268

Şedinţa publică din data de 17 martie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : …………

GREFIER : ……………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. ………. S.R.L., în contradictoriu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE COVASNA, având ca obiect anulare act de control taxe şi impozite.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică de astăzi, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa constată că dezbaterile asupra cauzei de faţă, au avut loc în şedinţa din 25.02.2016, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, în temeiul art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă în vederea deliberării cât şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 10.03.2016, şi apoi pentru data de astăzi, 17.03.2016.

T R I B U N A L U L

Prin acţiunea în contencios administrativ, înregistrată sub nr. dos. ..../119/2014, contestatoarea SC ………. SRL a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Activitatea de Inspecţie Fiscală a Judeţului Covasna, să dispună în sensul celor ce urmează:

• anularea  deciziei nr. 1356/12.05.2014 emisă de intimată;

•  pe cale de excepţie, să se constate nulitatea absolută a deciziei de impunere nr. F-CV  147/28.11.2013 şi a raportului de inspecţie fiscală nr.  F-CV  81/28.11.2013;

• pe fond, să se anuleze în parte decizia de impunere nr. F-CV  147/28.11.2013 şi raportul de inspecţie fiscală nr.  F-CV  81/28.11.2013;

• să se  admită cererea de rambursare a TVA aferentă perioadei decembrie 2012-august 2013, potrivit decontului aferent lunii august 2013

• societatea să fie exonerată de plata obligaţiilor impuse nelegal

•  să se dispună suspendarea executării deciziei de impunere până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei

• obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii se arată că actele atacate nu cuprind motivele de fapt şi de drept şi nici menţiunile privind audierea contribuabilului, lucru ce atrage sancţiunea desfiinţării lor. Atât din procesul-verbal atacat cât şi din decizie rezultă că nu s-a procedat la audierea contribuabilului, ci doar i s-a adus la cunoştinţă rezultatul controlului, efectuat pe parcursul a câteva luni de zile. De asemenea, nu rezultă care este baza legală a stabilirii obligaţiilor de plată şi cum s-au calculat accesoriile, în funcţie de ce temeiuri legale şi care este scadenţa acestora. Această încălcare a dispoziţiilor procedurale a determinat luarea unor măsuri nelegale şi prejudicierea evidentă a societăţii.

Pe fondul contestaţiei se arată că prin decizia de impunere nr. F-CV  147/28.11.2013 s-au stabilit în sarcina societăţii obligaţii fiscale după cum urmează:

- suma de 141.557 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar

- dobânzi/majorări de întârziere în sumă de 19.500 lei

- penalităţi de întârziere în sumă de 31.557 lei

- majorări(dobânzi) de întârziere pentru neplata în termen a impozitului pe profit aferente perioadei 25.01.2013-11.11.2013 în sumă de 19.987 lei

- penalităţi pentru neplata la termen a impozitului pe profit în sumă de 31.557 lei.

Societatea a solicitat rambursarea TVA aferentă lunilor decembrie 2012-august 2013, potrivit decontului lunii august 2013, cu opţiunea de rambursare pentru suma de 222.813 lei. În urma solicitării, s-a efectuat controlul de inspecţie fiscală care a respins cererea de rambursare pe considerentul că, în conformitate cu art. 11 coroborat cu art. 145 alin. 2 lit. a din Codul fiscal, TVA-ul aferent tranzacţiilor de vânzare a imobilului în sumă totală de 361.902 lei nu este acceptat ca şi deductibil întrucât prestaţiile de servicii au fost efectuate înainte de vânzarea imobilului, motiv pentru care nu au conţinut economic şi nu pot fi utilizate în cadrul unei practici comerciale obişnuite. Prin urmare, societatea a fost impusă la plata sumelor stabilite prin Decizie.

Se arată că SC M… T….. SRL, proprietarul imobilului situat în Vâlcele, ………. înscris în CF nou 23816 nr. cadastral ………., a contractat cu Banca Transilvania un credit de investiţii nerambursat la scadenţă, motiv pentru care a oferit spre vânzare imobilul ipotecat în favoarea băncii. Oferta de vânzare a fost acceptată de reclamantă, care a preluat creditul ajuns la scadenţă şi a contractat cu Banca Transilvania acest credit imobiliar pentru investiţii în valoare de 1.038.000 lei. Reclamanta a cumpărat imobilul în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 500/15.05.2012 la BNP ……., de la SC M. T. SRL, la preţul de 2.545.928,86 lei, însă dintr-o eroare materială s-a trecut doar valoarea creditului, eroare îndreptată printr-o încheiere autentificată la data de 13.11.2013, pentru diferenţa de preţ de 1.507.928,88 lei. Încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost înscrisă în cartea funciară.

În continuare se arată că SC M……… T…….. SRL a făcut obiectul unui control fiscal care, prin dispoziţia de măsuri nr. 4 din 23.04.2013, a dispus definitivarea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare prin facturarea lucrărilor şi serviciilor de extindere şi modernizare, lăsând măsura întocmirii facturilor pentru aceste operaţiuni. Rezultă astfel că societatea cumpărătoare a fost de bună-credinţă, a efectuat tranzacţia de cumpărare a imobilului la preţul real în sumă de 2.545.928,86 lei, preţ pe care l-a achitat în parte prin preluarea creditului nerambursat. Au fost emise facturile aferente tranzacţiei, aceasta este de natură comercială, iar societatea care a achiziţionat imobilul a îndeplinit condiţiile de exercitare a dreptului de deducere, respectiv este persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, operaţiunea de vânzare a imobilului este reală şi se află în sfera de TVA, fiind taxabilă, SC ……… (reclamanta) aplică sistemul TVA la încasare şi avea dreptul de deducere TVA. Conform dispoziţiilor legale dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei.

În drept se invocă disp. Codului fiscal şi disp. Legii contenciosului administrativ.

În apărare pârâta a depus la dosar la data de 10.11.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că în fapt, în urma inspecţiei fiscale efectuate la SC ……….. SRL (reclamanta), organele fiscale au stabilit ca şi nedeductibilă TVA înscrisă în factura emisă de SC D…. F……….. SRL nr. 12009/24.12.2012 în cuantum de 96.000 lei şi în factura emisă de SC M……. T……….SRL nr. 121357 în cuantum de 265.902,93 lei reprezentând lucrări de construcţii, constatând că nu se face dovada realităţii serviciilor facturate. Prin urmare, s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare la TVA în sumă de 361.903 lei, TVA în sumă de 222.813 fiind respinsă la rambursare şi s-a stabilit TVA suplimentar de plată în cuantum de 141.557 lei, plus accesorii aferente în cuantum total de 51.544 lei.

Organele de inspecţie fiscală au constatat că imobilul la care s-ar fi executat serviciile de modernizare facturate prin facturile anterior menţionate era finalizat deja la data de 15.02.2012, când a intrat în proprietatea SC ……….. SRL(reclamanta), în consecinţă facturile nu au la bază operaţiuni reale. Tranzacţia încheiată avea ca obiect transferul dreptului de proprietate fără existenţa vreunei condiţii care să afecteze transferul nemijlocit. Încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost prezentată organelor fiscale ulterior finalizării controlului financiar, prin ea se rectifică valoarea tranzacţiei, însă cele două facturi nu reprezintă diferenţă de preţ, ci lucrări.

Se arată în continuare că SC M…. T……..  S.R.L. a intrat în faliment, iar TVA de plată înscrisă în factura emisă a rămas neachitată. Cele două societăţi sunt societăţi afiliate prin asociaţii şi împuterniciţii lor, respectiv B. M. A., administratorul societăţii, este fiica lui M. G. care este asociat la M….. T…., iar G. O., împuternicit pe contul SC ……. (reclamantei), este fiul lui G. D., administrator al M….. T……..S.R.L.

În drept se invocă disp. art. 223 Cpc.

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 19.12.2014 instanţa a dispus suspendarea executării deciziei de impunere până la soluţionarea definitivă în recurs a acţiunii.

 În dovedirea acţiunii contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri şi efectuarea unei expertize contabile, probe încuviinţate de instanţă şi administrate în cauză, sens în care au fost depuse la dosar înscrisuri şi a fost depus raportul de expertiză contabilă întocmit de expert H. K. (filele 192-214 dosar), însoţit de răspunsul la obiecţiuni (filele 236-245 dosar).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilită de inspecţia fiscală nr. F-CV 147/28.11.2013, emisă de DGRFP Braşov - AJFP Covasna, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de plată a sumei de 364.370 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar, TVA în sumă de 222.813  a fost respinsă la rambursare şi s-a stabilit TVA suplimentar rămas de plată în cuantum de 141.557 lei, plus accesorii aferente în cuantum total de 51.544 lei (filele 73-76 dosar).

La baza deciziei de impunere s-a aflat Raportul de inspecţie fiscală nr. F-CV81/28.11.2013 (fila 31 dosar), în care s-a menţionat că SC ……… SRL (reclamanta) a cumpărat de la SC M….. T………. SRL, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 500/15.05.2012 la BNP ……….., imobilul compus din casă de odihnă, magazie, grajd, pivniţă şi alte anexe la preţul de ………… lei. Ulterior tranzacţiei de vânzare, SC ……… S.R.L. (reclamanta) a dedus servicii de modernizare la imobilul casă de odihnă în sumă totală de 496.000 lei, conform facturii nr. 12009/24.12.2012 emisă de SC D… F…… SRL, din care TVA  în sumă de 96.000 lei şi în sumă de 1.373.831,79 lei, conform facturii nr. 121357 emisă de SC M….. T…… SRL, din care TVA  în sumă de 265.902,93 lei. Astfel, conform art. 11 coroborat cu art. 145 alin. 2 lit. a din Codul fiscal, TVA aferent acestor tranzacţii nu este acceptat ca şi deductibil deoarece prestările de servicii nu au avut ca beneficiar pe SC ………. SRL (reclamanta), fiind efectuate înainte de vânzarea imobilului, motiv pentru care nu au conţinut economic şi nu pot fi utilizate în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind de a obţine avantaje fiscale care altfel nu puteau fi acordate.

S-a reţinut şi faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare nu s-a menţionat existenţa vreunei obligaţii a SC ………… SRL (reclamanta) de a achita contravaloarea lucrărilor de modernizare a imobilului. La momentul la care construcţia a intrat în patrimoniul SC …… SRL (reclamanta), aceasta era finalizată, motiv pentru care factura nr. 121357 emisă de SC M……….. T………. SRL nu are la bază operaţiuni reale, dat fiind faptul că în perioada 15.05.2012-2.04.2013 SC M…… T…….. S.R.L. nu i-a prestat serviciile de modernizare facturate, aspect declarat şi de B. M. A. în Nota explicativă.

Totodată s-a reţinut că prin Dispoziţia de măsuri nr. 4/23.04.2013 organul fiscal nu putea impune realizarea unor acte comerciale între cele două societăţi. Mai mult, plata serviciilor facturate de SC M…… T………. SRL către SC ……… SRL (reclamantă) s-a făcut în cadrul mai multor operaţii succesive de depuneri-extrageri numerar, respectiv prin bilete la ordin emise de SC M…. T……… S.R.L. şi girate de SC ……….. SRL (reclamantă), care la rândul său le-a girat SC M…. T………SRL, conform extraselor de cont aceeaşi persoană depunând şi ridicând numerar la ambele societăţi. Mecanismul acesta a determinat ca SC M………. T………… SRL să nu achite TVA colectat, TVA ce este solicitat la rambursare de SC ……… SRL (reclmanta). Se menţionează faptul că SC ……. SRL (reclamanta) şi SC M….. T……. SRL sunt persoane juridice afiliate precum şi faptul că SC M…… T……….. SRL a solicitat deschiderea procedurii de faliment prin cererea administratorului.

Împotriva deciziei de impunere şi a Raportului de inspecţie fiscală societatea reclamantă a formulat în termenul legal contestaţie (f.63), această cale administrativă de atac fiind respinsă prin decizia nr. 1356/12.05.2014 (fila 21), sens în care contestatoarea a promovat prezenta acţiune în conformitate cu art. 218 alin.2 din OG. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

În soluţionarea acţiunii tribunalul va avea în vedere, în primul rând, motivele de nulitate invocate de reclamantă, respectiv faptul că actele atacate nu cuprind motivele de fapt şi de drept şi nici menţiunile privind audierea contribuabilului, lucru ce atrage sancţiunea desfiinţării lor.  Referitor la acest aspect instanţa reţine că atât raportul de inspecţie fiscală nr. F-CV81/28.11.2013, cât şi decizia de impunere nr. F-CV 147/28.11.2013, cuprind motivele de fapt şi de drept ce au stat la baza emiterii lor. Astfel, în raportul de inspecţie fiscală sunt redate, pe larg, motivele de fapt (paginile 4-7), temeiul legal fiind precizat atât la pagina 3 cât şi la pagina 5 şi 9. În ceea ce priveşte decizia de impunere, aceasta cuprinde atât motivele de drept (pagina 4 din decizie) cât şi motivul de fapt (pagina 2 şi 3).

Menţiunile privind audierea contribuabilului au fost consemnate la cap. VI din Raportul de inspecţie fiscală. Pe parcursul controlului a fost audiat reprezentantul societăţii, acesta oferind note explicative şi dând o declaraţie pe proprie răspundere, de asemenea fiind invitat la discuţia finală, înaintea întocmirii actelor atacate.

Baza legală a stabilirii obligaţiilor de plată, precum şi modul în care s-au calculat accesoriile şi temeiurile legale  avute în vedere au fost amplu prezentate în pagina 10 a Raportului de inspecţie fiscală precum şi în decizia de impunere.

Pe cale de consecinţă, niciunul din motivele de nulitate invocate de către reclamantă nu  poate fi reţinut în speţă.

Pe fondul litigiului instanţa reţine că la imobilul înscris în CF 23816, aparţinând SC M…… T……….. SRL, au fost efectuate lucrări de modernizare, evidenţiate în contabilitatea acestei societăţi la valoarea de 2.047.998 lei (fila 105 vol. I). Lucrările au fost finalizate la data de 2.05.2012, conform Procesului verbal de recepţie finală (fila 116 vol. I). SC M…… T……… SRL, proprietarul imobilului situat în Vâlcele, ………… înscris în CF nou 23816 nr. cadastral ………, a contractat cu Banca Transilvania un credit de investiţii, nerambursat la scadenţă, motiv pentru care a oferit spre vânzare imobilul ipotecat în favoarea băncii. Oferta de vânzare a fost acceptată de SC …………… SRL (reclamanta), care a preluat creditul ajuns la scadenţă şi a contractat cu Banca Transilvania preluarea acestui credit imobiliar pentru investiţii în valoare de 1.038.000 lei.

 Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 500/15.05.2012 la BNP ………. (fila 86 vol. I), imobilul compus din casă de odihnă, magazie, grajd, pivniţă şi alte anexe a fost cumpărat de către SC ……….. SRL (reclamanta) de la SC M……. T……… SRL la preţul de 1.038.000 lei (adică valoarea creditului). S-a menţionat că preţul se va achita dintr-un credit bancar acordat cumpărătoarei de către Banca Transilvania. Nu a fost menţionată în contract existenţa altor obligaţii de plată în sarcina cumpărătoarei.

Ulterior tranzacţiei de vânzare, SC D… F…….. SRL (societatea care a efectuat lucrările de modernizare) a emis către SC …….. S.R.L. (reclamantă) factura nr. 120019/24.12.2012 în valoare de 496.000 lei (TVA-96.000 lei), reprezentând „prestări servicii modernizare vila Vâlcele”- fila 93 vol. I, iar SC M….. T……… SRL a emis factura nr. 121357/2.04.2013 în sumă de 1.373.831,79 lei (TVA  în sumă de 265.902,93 lei), reprezentând „servicii-lucrări”.

Referitor la plata acestor facturi instanţa reţine că reclamanta nu a făcut dovada achitării efective a facturii nr. 120019, iar pentru factura nr. 121357 SC …………. S.R.L. (reclamanta) a emis bilete la ordin (fila 44, faţă-verso) în valoare fiecare de 20.000 lei, bilete la ordin girate de către SC M………. T……… S.R.L.  către G. O.

La data de 13.11.2013, reprezentanţii celor două societăţi s-au prezentat din nou la notar pentru a semna o Încheiere de îndreptare a erorii materiale, încheiere prin care s-a rectificat preţul iniţial de 1.038.000 lei la preţul de 2.545.928,86 lei, diferenţa de preţ de 1.507.928,88 lei urmând a fi achitată din surse proprii, în termen de 12 luni. Încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost înscrisă în cartea funciară.

În urma acestor operaţiuni şi tranzacţii, reclamanta a solicitat rambursarea TVA aferentă lunilor decembrie 2012-august 2013 (inclusiv TVA-ul din cele două facturi menţionate anterior), potrivit decontului lunii august 2013, cu opţiunea de rambursare pentru suma de 222.813 lei.

În urma solicitării, s-a efectuat controlul de inspecţie fiscală finalizat cu actele atacate, cererea de rambursare fiind respinsă pe considerentul că, în conformitate cu art. 11 coroborat cu art. 145 alin. 2 lit. a din Codul fiscal, TVA-ul aferent tranzacţiilor de vânzare a imobilului în sumă totală de 361.902 lei nu este acceptat ca şi deductibil întrucât prestaţiile de servicii au fost efectuate înainte de vânzarea imobilului, motiv pentru care nu au conţinut economic şi nu pot fi utilizate în cadrul unei practici comerciale obişnuite.

În acest sens instanţa reţine că, într-adevăr, serviciile incluse în factura nr. 120019 au fost prestate de SC D…… F………SRL anterior cumpărării imobilului de către SC …….. S.R.L (reclamanta) şi nu către această din urmă societate, ci către SC M….. T…… S.R.L., între SC ……… S.R.L. (reclamantă) şi SC D…… F…….. S.R.L.  neexistând nicio relaţie contractuală. Se reţine şi faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare nu s-a stipulat preluarea obligaţiei de achitare a valorii lucrărilor de modernizare de către SC ………. S.R.L. (reclamanta). În mod normal, contravaloarea acestor lucrări trebuia achitată de SC M…. T…….. S.R.L., ea fiind cea care le-a contractat. În aceste condiţii, este evident că tranzacţia menţionată în factură a fost fictivă şi nu a avut un scop economic real.

 În ceea ce priveşte factura nr. 121357 se constată că aceasta este emisă pentru „servicii-lucrări” în valoare de 1.373.831,79 lei, or SC M…….. T……… SRL nu a prestat niciun serviciu reclamantei SC …….. SRL (reclamantă), aspect declarat şi de B. M. A. în Nota explicativă. În fapt, această factură a fost emisă în urma controlului efectuat la cele două societăţi, pentru a acoperi valoarea lucrărilor de modernizare a imobilului, valoare ce nu a fost inclusă în preţul iniţial al contractului. Cu alte cuvinte, ori părţile s-au înţeles să treacă în contract o valoare mai mică decât preţul real (achitând astfel o valoare mai mică a impozitului datorat statului şi a taxelor notariale), ori preţul real al imobilului nu a fost plătit în mod efectiv, urmând a fi achitată doar valoarea creditului. În ambele situaţii, este logic ca reclamanta să suporte consecinţele faptelor sale.

În plus, pentru achitarea acestei facturi au fost emise bilete la ordin de către SC …… SRL (reclamanta), acestea fiind girate de SC M… T….. SRL către G. O., valoarea înscrisă în biletele la ordin fiind oricum mai mică decât valoarea facturi. Se impune a preciza că SC M… T…. SRL avea debite restante către bugetul de stat, iar SC …. SRL (reclamanta) avea calitatea de terţ poprit, caz în care sumele de bani datorate către SC M… T…… SRL urmau a fi reţinute, acesta fiind motivul plauzibil pentru care biletele la ordin au fost girate către G. O. pentru ca acesta din urmă să încaseze sumele.

Nu în ultimul rând se reţine că aceeaşi persoană a depus şi a ridicat numerarul de la ambele societăţi, aşa cum rezultă din extrasele de cont aflate la dosar.

În acest context, este important de reţinut că SC ……. SRL (reclamanta) şi SC M… T….. SRL sunt persoane juridice afiliate. Astfel, B. M. A., administratorul societăţii SC …. SRL (reclamanta), este fiica lui M. G. care este asociat la SC M…. T….. SRL, iar G. O., împuternicit pe contul SC …. SRL (reclamantei) (fila 36 vol. II), este fost administrator al SC M… T…. SRL şi fiul lui G. D., actual administrator al M…. T……. SRL (fila 73, 79 vol. II).

Se reţine de asemenea că SC M…. T….. SRL a solicitat deschiderea procedurii de faliment prin cererea administratorului, fiind deschisă această procedură la data de 14.06.2013, întrucât datoria totală depăşea cu mult activele societăţii (cu toate acestea G. O., administratorul de la acel moment, a înţeles să vândă în pierdere un imobil, la mai puţin de jumătate din valoarea sa, către fiica asociatei sale M. G., respectiv către B. M. A.), iar TVA presupus colectat de către SC M…... T….SRL, ca urmare a încasării preţului facturii în litigiu, nu a fost achitat către bugetul de stat. Acelaşi TVA este solicitat la rambursare de SC …. SRL(reclamantă). În principiu, neachitarea de TVA colectat aferent livrărilor efectuate de  vânzător nu poate avea efecte asupra dreptului de deducere al TVA la cumpărător, însă, în speţa de faţă, modul de derulare a tranzacţiilor prezentate mai sus duce în mod evident la concluzia că acestea nu au avut un scop comercial, ci un scop de eludare a dispoziţiilor legale privind TVA, ceea ce a cauzat un prejudiciu bugetului statului.

Reclamanta a invocat în cauză buna sa credinţă în efectuarea tranzacţiilor, însă instanţa nu poate reţine această apărare în contextul relaţiei mamă-fiică existente între asociatul vânzătorului şi administratorul cumpărătorului.

S-a susţinut de către reclamantă că prin Dispoziţia de măsuri nr. 4/23.04.2013 (fila 105 vol. I) organele fiscale au dispus definitivarea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare prin facturarea lucrărilor şi serviciilor de extindere şi modernizare, lăsând măsura întocmirii facturilor pentru aceste operaţiuni, acesta fiind motivul pentru care au fost întocmite facturile în litigiu. Însă, instanţa reţine, pe de o parte, că organele fiscale nu puteau impune părţilor întocmirea unor facturi pentru nişte operaţiuni ce nu au avut realmente loc între  persoanele juridice înscrise în acestea, pe de altă parte că facturile au fost emise anterior Dispoziţiei de măsuri. Este evident că, în urma controlului, SC M…. T….. S.R.L. a vrut să îşi pună ordine în înregistrările contabile, în contextul în care organele fiscale au descoperit că preţul de vânzare nu acoperea şi valoarea lucrărilor de modernizare la imobil, însă aceasta nu înseamnă întocmirea unor facturi fictive şi prejudicierea bugetului de stat cu suma reprezentând TVA de colectat sau rambursat.

Pentru toate aceste considerente, instanţa reţine că tranzacţia cuprinsă în factura nr. 121357 nu a fost reală ci fictivă, iar dreptul de deducere a TVA aferent acestei facturi este invocat în mod fraudulos şi abuziv, în acest caz particular relaţia de afiliere având o importanţă evidentă.

De asemenea, se impune a preciza că instanţa nu este legată de concluziile din Raportul de expertiză, acestea constituind numai elemente de convingere lăsate la libera apreciere a judecătorului ca şi celelalte mijloace de probă. Or, în speţă, constatările expertului nu sunt de natură a schimba opinia instanţei în ce priveşte invocarea frauduloasă a dreptului de deducere a TVA.

Pentru toate considerentele expuse, reţinând că tranzacţiile menţionate în cele două facturi analizate anterior nu au fost reale, ci fictive, neavând scop economic în sensul art. 11 din Codul fiscal, scopul esenţial al acestora fiind de a obţine avantaje fiscale care altfel nu puteau fi acordate, instanţa va respinge acţiunea reclamantei şi va menţine actele atacate ca temeinice şi legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC …… SRL, cu sediul în Araci, …….. înmatriculată la ORC sub nr. …….., CUI RO………, cu domiciliul procesual ales la Societatea civilă Profesională de Avocaţi ………., cu sediul în Braşov, ………..,  în contradictoriu cu intimata Direcţia Generala a Finanţelor Publice a Judeţului  Braşov, cu sediul în Braşov, str. M Kogălniceanu, nr. 7, judeţul Braşov, şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, cu sediul în Sfântu-Gheorghe, str. Jozsef Bem, nr. 9, judeţul Covasna.

Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 17.03.2016, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare