Anulare act control impozite si taxe

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 403

Şedinţa publică din data de 28 aprilie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ……….

GREFIER : ……………..

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta SC ………. ………… SRL în contradictoriu cu pârâtele ANAF - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV, B. E. şi B. M., având ca obiect anulare act de control taxe şi impozite.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică de astăzi, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din 14.04.2016, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, în temeiul art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă în vederea deliberării, cât şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 28.04.2016.

T R I B U N A L U L

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. dos. ..../119/2015, contestatoarea S.C. … …. S.R.L  a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu intimata ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice, să dispună în sensul celor ce urmează:

-  să se constate nulitatea absolută a Raportului de inspecţie fiscală nr. 23/13.02.2015 şi a Deciziei de impunere nr. 23/13.02.2015, ca urmare a nesoluţionării contestaţiei depuse.

-  anularea acestor acte ca nelegale, respectiv anularea obligaţiei de plată a sumei de 2672 lei

- suspendarea executării silite pornite împotriva societăţii prin instituirea popririi asupra conturilor

- în temeiul art. 16 din L nr. 554/2004 introducerea în cauză a funcţionarului care a întocmit actele atacate şi atragerea răspunderii acestuia.

- obligarea pârâţilor la plata daunelor în cuantum total de 10.000 lei

- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii se arată, în esenţă, că în perioada 2009-2010 reclamanta a introdus spre decontare cupoane statistice eliberate în baza Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război. În urma controlului efectuat, inspectorii fiscali au constatat presupuse abateri de la legislaţia incidentă, motiv pentru care au dispus recuperarea de la bugetul de stat a sumei de 1.508 lei, la care au calculat penalităţi de 1164 lei. În data de 25.03.2015, prin adresa nr. 34, au contestat măsurile dispuse, respectiv Decizia nr. 23/13.02.2015, însă DGRFP Braşov nu a răspuns la contestaţie. Nesoluţionarea şi necomunicarea vreunui răspuns la contestaţia depusă în termenul legal are ca rezultat lipsirea de efecte a actului atacat.

În continuare, reclamanta arată că documentele privind decontarea transportului în baza Legii nr. 44/1994 au făcut obiectul mai multor controale de legalitate, controale efectuate de angajaţii DGRFP Braşov, ultimul control fiind efectuat în martie 2010, finalizat cu încheierea Procesului-verbal de control financiar nr. 2994/30.03.2010 prin care s-a constatat respectarea legislaţiei în vigoare. Ulterior acestei date, societatea nu a mai solicitat decontarea de cupoane statistice de la bugetul de stat. Documentele verificate în anul 2015 sunt aceleaşi cu cele verificate în anul 2010, angajaţii DGRFP Braşov verificând realitatea şi legalitatea datelor înscrise în Decontul subvenţii, gratuităţi, veterani şi văduve de război.

Se arată, în continuare, că situaţiile centralizatoare au fost semnate şi ştampilate spre avizare atât de DGRFP Braşov cât şi de către Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România - Filiala Covasna. Nu este culpa societăţii că le-au fost prezentate cupoane care ulterior au fost anulate sau distruse de către Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România - Filiala Covasna.

Cu privire la suspendarea popririi dispuse se arată că această măsură creează un prejudiciu în relaţiile contractuale ale reclamantei.

 În ce priveşte introducerea în cauză a funcţionarului care a întocmit actele atacate şi atragerea răspunderii acestuia, se arată că inspectorii fiscali au încălcat în mod grav prevederile Codului etic al funcţionarului fiscal, acesta trebuind să-şi asume întreaga responsabilitate cu privire la constatările înscrise în procesul verbal de control.

În concluzie, se impune anularea actelor atacate şi obligarea în solidar a pârâţilor la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale.

În drept se invocă disp. Codului fiscal şi disp. Legii contenciosului administrativ.

În apărare, pârâta a depus la dosar la data de 12.10.2015 întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că cererea de suspendare a executării actului atacat nu a fost motivată, executarea obligaţiilor bugetare suplimentare fiind dispusă în baza unui act care se bucură de o puternică prezumţie de legalitate.

Se arată, în continuare, că actele administrative fiscale se vor declara nule numai dacă prin acestea s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea lor. Reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă stabilită prin norme imperative, astfel că acţiunea este inadmisibilă.

Pârâta susţine că organele fiscale au constatat deficienţe cu privire la modul în care au fost aplicate prevederile Legii nr. 44/1994. La cererea organului de inspecţie fiscală, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România - Filiala Covasna, prin adresa nr. 151/5.05.2014, a comunicat seriile cupoanelor statistice distribuite în perioada 2009-2013 precum şi seriile cupoanelor distruse. Faţă de aceasta, s-a reţinut că în mod nelegal reclamanta a decontat cupoane distruse sau care nu au fost distribuite. La cererea organului de control, reclamanta a prezentat situaţiile centralizatoare şi deconturile întocmite. S-a constatat că cupoanele nu au serii valabile şi nu au completate toate datele, prin urmare nu îndeplinesc condiţiile de decontare.

În ce priveşte controlul efectuat în anii 2009-2010, se arată că prin aceste operaţiuni de control s-au verificat aspecte referitoare la numărul şi valoarea totală a cupoanelor de călătorie, numărul persoanelor transportate şi parcursul realizat. Organele de inspecţie fiscală au totuşi posibilitatea efectuării unui control ulterior.

Referitor la daunele solicitate se arată că prin anularea actelor atacate s-ar oferi reclamantei o satisfacţie echitabilă, nefiind necesară acordarea de daune.

La data de 29.01.2016 intimata B. E. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

În motivare a arătat că reclamanta nu a indicat în concret niciun motiv imputabil intimatei la emiterea actelor administrative atacate. Cu ocazia avizării borderourilor întocmite de societate pentru decontarea acestor cupoane nu a existat informaţia despre faptul că ANVR a distrus sau nu a distribuit aceste cupoane, borderourile erau întocmite de societate pe proprie răspundere şi nu existau motive temeinice pentru a refuza avizarea lor.

S-a mai arătat că, în conformitate cu procedura operaţională 45.27 „verificarea şi avizarea documentaţiei privind decontarea cheltuielilor de călătorie gratuită cu autobuzele a veteranilor de război”, echipa de control verifică dacă documentaţia depusă spre avizare este completă, dacă cupoanele au înscrise toate datele prevăzute de lege precum şi existenţa semnăturii şi ştampilei ANVR. Prin aplicarea ştampilei şi semnăturii, ANVR îşi asumă corectitudinea celor inserate în borderouri, certificând valabilitatea cupoanelor statistice, astfel încât inspectorul cu atribuţii de avizare va prelua ca atare informaţia, neputând pune la îndoială corectitudinea lor.

În continuare, se arată că organul de inspecţie fiscală nu poate fi făcut răspunzător pentru faptul că, ulterior, acelaşi ANVR prezintă o altă situaţie a cupoanelor statistice, respectiv faptul că o parte din acestea sunt în fapt distruse, iar o parte nu au fost distribuite (adică ambele categorii nu au ajuns în posesia utilizatorilor).

La data de 2.02.2016 intimata B. M.  a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

În motivare a arătat că reclamanta nu a indicat în concret niciun motiv imputabil intimatei la emiterea actelor administrative atacate. Cu ocazia avizării borderourilor întocmite de societate pentru decontarea acestor cupoane nu a existat informaţia despre faptul că ANVR a distrus sau nu a distribuit aceste cupoane, borderourile erau întocmite de societate pe proprie răspundere şi nu existau motive temeinice pentru a refuza avizarea lor.

S-a mai arătat că, în conformitate cu procedura operaţională 45.27 „verificarea şi avizarea documentaţiei privind decontarea cheltuielilor de călătorie gratuită cu autobuzele a veteranilor de război”, echipa de control verifică dacă documentaţia depusă spre avizare este completă, dacă cupoanele au înscrise toate datele prevăzute de lege precum şi existenţa semnăturii şi ştampilei ANVR. Prin aplicarea ştampilei şi semnăturii, ANVR îşi asumă corectitudinea celor inserate în borderouri, certificând valabilitatea cupoanelor statistice, astfel încât inspectorul cu atribuţii de avizare va prelua ca atare informaţia, neputând pune la îndoială corectitudinea lor.

În continuare se arată că organul de inspecţie fiscală nu poate fi făcut răspunzător pentru faptul că, ulterior, acelaşi ANVR prezintă o altă situaţie a cupoanelor statistice, respectiv faptul că o parte din acestea sunt în fapt distruse, iar o parte nu au fost distribuite (adică ambele categorii nu au ajuns în posesia utilizatorilor).

În  vederea justei soluţionări a cauzei instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, sens în care au fost depuse la dosar înscrisuri (fila 10-49, 72-150).

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 17.03.2016 instanţa a respins cererea de suspendare a executării silite (fila 26 vol. II).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Dispoziţia obligatorie nr. 23 din 13.02.2015 emisă de DGRFP Covasna, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de plată a sumei de 1.508 lei, reprezentând subvenţii transport persoane, majorări în cuantum de 938 lei şi penalităţi de întârziere aferente de 226 lei  (fila 47 dosar).

La baza deciziei de impunere se află raportul de inspecţie fiscală nr. 23/13.02.2015 (fila 39 dosar), în care s-a menţionat că în perioada 2009-2013 societatea reclamantă a depus spre decontare cupoane statistice în valoare de 2.160 lei, eliberate în baza Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război. La solicitarea organului de inspecţie fiscală, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România - Filiala Covasna, prin adresa nr. 31/3.06.2014, a comunicat seriile cupoanelor statistice distribuite în perioada 2009-2013 precum şi seriile cupoanelor distruse. Faţă de aceasta, s-a reţinut că, în mod nelegal, reclamanta a decontat cupoane distruse sau care nu au fost distribuite. La cererea organului de control reclamanta a prezentat situaţiile centralizatoare şi deconturile întocmite. S-a constatat că cupoanele nu au serii valabile, fiind cuprinse în plaja de numere distruse şi nu au completate toate datele, prin urmare nu îndeplinesc condiţiile de decontare.

Împotriva deciziei de impunere şi a Raportului de inspecţie fiscală societatea reclamantă a formulat în termenul legal contestaţie (f.30), această cale administrativă de atac fiind respinsă prin decizia nr. 101/P/26.10.2015 (f. 30), sens în care contestatoarea a promovat prezenta acţiune, în conformitate cu art. 218 alin.2 din OG. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală.

În soluţionarea acţiunii tribunalul va avea în vedere motivele de nelegalitate invocate de către contestatoare atât prin contestaţia formulată cât şi prin acţiunea introductivă de instanţă.

Astfel, motivul de nelegalitate invocat de societatea contestatoare vizează lipsa soluţionării contestaţiei formulate, motiv rămas fără obiect în condiţiile emiterii Deciziei nr. 101/P/26.10.2015 (f. 30) prin care plângerea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Analizând fondul cauzei, instanţa reţine că documentele privind decontarea transportului în baza Legii nr. 44/1994 au făcut obiectul mai multor controale de legalitate, controale efectuate de angajaţii DGRFP Braşov, ultimul control fiind efectuat în martie 2010, finalizat cu încheierea Procesului-verbal de control financiar nr. 2994/30.03.2010, act prin care s-a constatat respectarea legislaţiei în vigoare (fila 15 vol. II).

 Situaţiile centralizatoare a borderourilor, rezultate din aplicarea Legii nr. 44/1994, au fost semnate şi ştampilate spre avizare atât de DGRFP Braşov cât şi de către Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România - Filiala Covasna (fila 12,16 vol. II).

Copia cupoanelor decontate a fost depusă la dosar de către intimată, instanţa constatând că acestea sunt completate şi poartă ştampila şi semnătura ANVR - Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România - Filiala Covasna ( filele 118 şi urm vol. I). Cupoanele au fost folosite şi prezentate spre decontare.

Aşa cum a susţinut şi intimata B. E., conform procedurii operaţionale 45.27 „Verificarea şi avizarea documentaţiei privind decontarea cheltuielilor de călătorie gratuită cu autobuzele a veteranilor de război”, echipa de control verifică dacă documentaţia depusă spre avizare este completă, dacă cupoanele au înscrise toate datele prevăzute de lege, precum şi existenţa semnăturii şi ştampilei ANVR. Prin aplicarea ştampilei şi semnăturii, ANVR îşi asumă corectitudinea celor inserate în borderouri, certificând valabilitatea cupoanelor statistice.

În contextul prezentat anterior, menţiunea din Raportul de inspecţie fiscală în sensul că o parte din aceste cupoane sunt în fapt distruse, iar o parte nu au fost distribuite, cu alte cuvinte niciuna din aceste categorii nu au ajuns în posesia utilizatorilor, este neconformă cu realitatea. Dacă cupoanele ar fi fost distruse sau nu ar fi fost distribuite, nu ar fi fost posibil să fie prezentate de societatea reclamantă spre decontare întrucât nu ar fi avut cum să ajungă în posesia ei. Ar fi fost, astfel, imposibilă şi verificarea acestora în cadrul controlului ex-ante. Or, din Procesul-verbal de control financiar nr. 2994/30.03.2010 rezultă că toate cupoanele au fost verificate şi, cum „nu au fost constatate abateri de la legislaţia în vigoare”, este cert că aveau înscrise toate datele, ca atare nu se susţine nici menţiunea din raportul de inspecţie fiscală în sensul că cupoanele nu au completate toate datele.

Organele de inspecţie economico-financiară au formulat şi o sesizare penală împotriva administratorului SC …….. SRL, numita B. M.-E., pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri şi fals material în înscrisuri oficiale.

Prin Ordonanţa din 6.01.2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna a clasat cauza sub aspectul săvârşirii infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. În cuprinsul ordonanţei, procurorul a reţinut că, aşa cum rezultă din declaraţia preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, toate documentele privind primirea şi distribuirea biletelor către veteranii de război sunt distruse la sfârşitul fiecărui an. Astfel, la nivelul ANVR Covasna nu există o evidenţă clară a biletelor care au fost folosite până la data de 3.06.2014, dată la care Asociaţia a formulat în mod eronat adresa nr. 31/3.06.2014 către DGRFP Braşov cu privire la plaja de serii distruse. S-a concluzionat în ordonanţă că biletele menţionate eronat în adresa nr. 31 nu au fost distruse, fiind folosite de către persoanele ce le-au deţinut pe anumite rute şi ulterior decontate.

Prin prisma considerentelor anterior expuse, instanţa reţine că biletele/cupoanele de călătorie nu au fost distruse sau nedistribuite, ci dimpotrivă au fost folosite de către deţinătorii lor, pe această cale ajungând în posesia reclamantei care le-a şi decontat ulterior contravaloarea.

Pe cale de consecinţă, instanţa constată că actele administrative atacate sunt nelegal întocmite şi urmează a fi anulate, ca atare va fi înlăturată obligaţia de plată a sumei  de  1.508 lei, reprezentând subvenţii transport persoane, a majorărilor în cuantum de 938 lei şi  penalităţilor de întârziere în cuantum de 226 lei.

Analizând petitul privitor la obligarea pârâţilor la plata daunelor în cuantum total de 10.000 lei instanţa va avea în vedere disp. art. 18 alin.3 din Lege conform căruia – “ în cazul soluţionării cererii, instanţa va hotărî şi asupra despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru”, daunele având rolul de a repara prejudiciul suferit de persoana care a fost vătămată de actul administrativ anulat.

În sensul celor de mai sus, astfel cum s-a reţinut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,  în acest sens fiind de exemplu decizia nr. 663 din 7 februarie 2005, simplul fapt al anulării actului administrativ, nu este de natură a duce la concluzia producerii de vătămări psihice pentru acordarea daunelor morale, fiind nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanţei.

 Prin prisma celor de mai sus, instanţa constată că în cauză reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata daunelor materiale şi morale, fără a preciza efectiv în ce constau acestea, ce sumă reprezintă daune morale şi ce sumă reprezintă daune materiale şi fără a proba existenţa şi întinderea lor.

Ca atare, instanţa constată că acest capăt de cerere  formulat de reclamantă este neîntemeiat, acesta urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. ……. S.R.L, cu sediul în Sfântu Gheorghe, ………, CUI …….., cu număr de înregistrare la registrul comerţului …………, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Braşov, cu sediul în Braşov, strada Mihail Kogălniceanu, nr. 7, judeţul Covasna, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, cu sediul în Sfântu-Gheorghe, strada Jozsef Bem, nr. 9, judeţul Covasna, cod poştal 520023, B. E. CNP ………., cu domiciliul în …………., şi B. M. CNP ……………., cu domiciliul în ………………...

Anulează Raportul de inspecţie fiscală nr. 23/13.02.2015 şi Decizia de impunere nr. 23/13.02.2015.

Înlătură obligaţia de plată a sumei de 1.508 lei, reprezentând subvenţii transport persoane şi obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 938 lei şi  penalităţilor de întârziere în cuantum de 226 lei aferente acestei sume stabilite în sarcina reclamantei.

Respinge restul pretenţiilor formulate ca neîntemeiate.

Obligă pârâta Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Braşov la plata către reclamantă a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 28.04.2016, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare