Recurs. Obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor la emiterea deciziei de despagubire

CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Recurs. Obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor la emiterea deciziei de despagubire

- art. 1, art. 17 si art. 21 - 26 din Legea nr. 165/2013

- art. 18 din Legea nr. 165/2013

- art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004

- art. 35 alin. 3 din Legea nr. 165/2013

În perioada 15.03.2012 – 15.05.2013 procedura de evaluare si emitere a deciziilor reprezentând titluri de despagubire a fost suspendata în temeiul OUG nr. 4/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 117/2012.

Potrivit notei de fundamentare a O.U.G. nr. 4/2012, în perioada de suspendare, prelungita prin Legea nr.117/2012 pâna la data de 15.05.2013, urmeaza a fi adoptat un act normativ, ceea ce justifica oprirea procedurilor de acordare a despagubirilor.

Suspendarea procedurilor de emitere a titlurilor de despagubire a urmarit implementarea Hotarârii C.E.D.O. din cauza - pilot Maria Atanasiu si altii împotriva României. Prin aceasta suspendare nu s-a urmarit doar amânarea momentului la care se vor emite titlurile de plata, ci si blocarea acestor operatiuni pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislatiei în acest domeniu, cât si pentru gasirea resurselor financiare necesare platii despagubirilor.

Drept urmare, dreptul la solutionarea dosarului de despagubiri este afectat de un termen suspensiv, pâna la împlinirea caruia obligatia corelativa acestui drept nu se poate executa.

Ca urmare a publicarii Legii nr. 165/2013 în M.O. nr. 278/17.05.2013, procedura de solutionare a dosarelor de despagubire constituite în temeiul legii se desfasoara în conformitate cu dispozitiile acestuia, astfel cum este prevazut în mod expres la art. 4 din noua lege.

Potrivit acestui text de lege, procedura de solutionare a dosarului de despagubire al reclamantei se va realiza conform prevederilor Legii nr. 165/2013, prin care a fost înfiintata C.N.C.I., care a preluat atributiile C.C.S.D.

În privinta termenului în care C.N.C.I. are obligatia de a solutiona dosarele de despagubire înregistrate la C.C.S.D., art. 34 alin. 1 din noua lege stabileste un termen de 60 de luni de la data intrarii în vigoare a acestei legi. De asemenea, C.N.C.I. are obligatia sa puna în aplicare prevederile art. 1, art. 17 si art. 21 – 26 din Legea nr. 165/2013, care prevad expres compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de catre C.N.C.I. si evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.

Într-adevar, Curtea Constitutionala în Decizia nr.269/7.05.2014, a statuat la punctul 28, pentru a contracara riscul mentionat al aparitiei unui dezechilibru procesual si pentru a conferi, în acelasi timp, eficacitate masurilor de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, ca instanta de contencios administrativ sesizata anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013 va trebui sa pronunte - în acord cu dispozitiile art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care precizeaza solutiile pe care le poate da instanta - o hotarâre prin care sa instituie în sarcina C. N. C. I. obligatia de a verifica existenta dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, de a aprecia cu privire la întinderea acestuia si de a evalua despagubirile cuvenite în cazul în care, dupa examinarea dosarului, aceasta ajunge la concluzia ca solicitantul este titularul dreptului de proprietate, precum si de a emite decizia de compensare în puncte a acestora. C. N. C. I. va trebui sa duca la îndeplinire obligatiile impuse de instanta în cel mult 30 de zile de la data ramânerii irevocabile a hotarârii, astfel cum prevede art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cu toate acestea, prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a constatat faptul ca nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câstigat, câta vreme decizia/dispozitia entitatii investite cu solutionarea notificarii, continând propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, confirmata prin emiterea avizului de legalitate de catre prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptatite la restituire. Aceasta, deoarece pâna la emiterea deciziei reprezentând titlul de despagubire, persoana îndreptatita la restituire are o simpla expectanta de a dobândi masurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanta izvorât din titlul de despagubire/decizia de compensare în puncte.

De asemenea, Curtea a observat ca deciziile autoritatilor implicate în procesul de restituire/acordare de masuri reparatorii sunt supuse, în final, controlului instantei de judecata, singura care este competenta sa se pronunte în mod definitive asupra existentei si întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. 3 din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii.

În speta, etapa transmiterii si înregistrarii dosarelor a fost parcursa iar prin adresa nr. 30810CC/20.02.2013, recurenta a solicitat Primariei Municipiului O. completarea dosarului mai sus mentionat cu certificatul de mostenitor de pe urma domnului T. V. sau dupa caz, negatia privind dezbaterea succesiunii obtinuta de la Camera Notarilor Publici, extras pentru uz oficial de pe registrul starii civile pentru casatorii al doamnei T. M., copie a autorizatiei de demolare ale constructiilor.

Referitor la etapa evaluarii, aceasta este conditionata de completarea dosarului cu informatiile solicitate, precum si de faptul ca aceasta este în momentul de fata suspendata, potrivit O.U.G nr. 4/2012, modificata si completata prin Legea nr.117/2012, precum si de respectarea principiului ordinii de înregistrare a dosarelor la Secretariatul C. C. S. D. conform Deciziei nr.xxxxx/14.11.2012.

Referitor la etapa emiterii deciziei reprezentând titlul de despagubire, în prezent aceasta etapa este suspendata, în conditiile O.U.G. nr. 4/13.03.2012 privind unele masuri temporare în vederea consolidarii cadrului normativ necesar aplicarii unor dispozitii din titlul VII "Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Drept urmare, este corecta aprecierea recurentei în sensul ca dosarul de despagubire aferent Dispozitiei nr. xxxx/13.12.2006 emisa de catre Primarul Municipiului O. si înregistrat sub nr. xxxxx/CC, va fi solutionat cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 165/2013, a termenelor prevazute de aceasta lege, precum si cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despagubire, stabilita prin Decizia nr. xxxxx/14.11.2012 a C.S.C.I.

Decizia nr. 97 din 18.01.2016 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar nr. 21/35/CA/2013*

Prin Sentinta nr. xxx/CA/02.03.2015 pronuntata de Tribunalul B. s-a respins exceptia prematuritatii actiunii.

S-a admis actiunea formulata de catre reclamanta T. M., în contradictoriu cu pârâta C. C. S. D.

A fost obligata pârâta sa evalueze despagubirile cuvenite reclamantei în baza dispozitiei nr. xxxx/13.12.2006, emisa de Primarul Municipiului O. si sa emita decizia de despagubiri.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin dispozitia nr. xxxx/13.12.2006, emisa de Primarul Municipiului O., s-a constatat calitatea de persoana îndreptatita si s-a propus acordarea de despagubiri în conditiile legii speciale catre T. M.

Reclamanta a sustinut ca de la emiterea deciziei pâna în prezent pârâta nu a întocmit alte acte în vederea emiterii deciziei de despagubiri pentru imobilul situat în O., înscris în CF nr. xxxx O., cu nr. top xxxx/14, casa de locuit si teren aferent, în suprafata de 666 mp, sustinere ce se confirma prin întâmpinare de catre pârâta.

S-a aratat ca, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala în decizia nr.269/7.05.2014, la punctul 28, pentru a contracara riscul mentionat, al aparitiei unui dezechilibru procesual si pentru a conferi, în acelasi timp, eficacitate masurilor de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, instanta de contencios administrativ sesizata anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013 va trebui sa pronunte - în acord cu dispozitiile art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care precizeaza solutiile pe care le poate da instanta - o hotarâre prin care sa instituie în sarcina C. N. C. I. obligatia de a verifica existenta dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, de a aprecia cu privire la întinderea acestuia si de a evalua despagubirile cuvenite în cazul în care, dupa examinarea dosarului, aceasta ajunge la concluzia ca solicitantul este titularul dreptului de proprietate, precum si de a emite decizia de compensare în puncte a acestora. Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor va trebui sa duca la îndeplinire obligatiile impuse de instanta în cel mult 30 de zile de la data ramânerii irevocabile a hotarârii, astfel cum prevede art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Fata de argumentele prezentate, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanta a respins exceptia prematuritatii actiunii, admitând actiunea reclamantei si obligând pârâta sa evalueze despagubirile cuvenite reclamantei în baza dispozitiei nr. xxxx/13.12.2006, emisa de Primarul Municipiului O. si sa emita decizia de despagubiri.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecata reclamantei, acestea nefiind solicitate.

Împotriva acestei hotarâri, în termen, a formulat recurs pârâta C. N. C. I., solicitând admiterea acestuia si desfiintarea sentintei atacate ca fiind netemeinica si nelegala.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta pârâta arata urmatoarele:

I. Hotarârea atacata a fost data de catre o instanta necompetenta material (functional) în solutionarea prezentei cauze, având în vedere urmatoarele aspecte:

Articolul 20 din Titlul VII al Legii .nr. 247/2005, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, stabilea în mod expres faptul ca solutionarea cauzelor având ca obiect anularea deciziilor C.C.S.D. ori obligarea acesteia la emiterea deciziei reprezentând titlul de despagubire, este de competenta sectiei de contencios administrativ din cadrul tribunalului în a carui raza domiciliaza reclamantul.

Ulterior, prin modificarile aduse de Legea nr. 165/2013 în art. 35 alin. 1, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 si 34 pot fi atacate de persoana care se considera îndreptatita la sectia civila a tribunalului în a carui circumscriptie se afla sediul entitatii, în termen de 30 de zile de la data comunicarii.

Normele de drept care consacra competenta functionala a instantelor de judecata au caracter imperativ, opinie sustinuta de necesitatea respectarii principiului specializarii judecatorului, asa cum în mod judicios a retinut si înalta Curte de Casatie si Justitie, constituita în sedinta Sectiilor Unite - Decizia nr. XV/2007.

Mai mult decât atât, arata recurenta ca dispozitiile mai sus amintite sunt dispozitii speciale, derogatorii de la dreptul comun, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

Sub aspect functional, fiecare categorie de instante are anumite atributiuni jurisdictionale, tar sub aspect procesual, în raport cu natura si obiectul litigiului sau, atunci când este cazul, si a valorii interesului litigios, fiecare instanta este în drept sa solutioneze anumite cauze. Datorita acestui dublu aspect, competenta materiala este functionala (rationae oficii) si procesuala.

Competenta materiala functionala este aceea care determina si precizeaza functia si rolul atribuite fiecareia dintre categoriile instantelor judecatoresti, iar competenta materiala procesuala este aceea care determina categoria de pricini ce pot fi rezolvate în concret, de o anumita categorie de instante judecatoresti.

Combinând cele doua criterii, arata recurenta ca rezulta ca, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, în privinta formelor si modalitatilor competentei instantelor judecatoresti, se vor distinge: competenta de „atributiune" sau „materiala" care poate fi examinata, la rândul ei, sub aspectul competentei de atributiune „functionala" (ratione oficii) si competenta de atributiune „procesuala" (ratione materiae).

Competenta materiala, fiind de ordine publica, este reglementata prin norme juridice imperative. Pe cale de consecinta, competenta materiala este o competenta absoluta, cu toate consecintele juridice ce decurg din aceasta calificare.

II. Instanta de fond a ignorat dispozitiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, respectiv posibilitatea invalidarii dispozitiei primarului de catre C.N.C.I.

1. În perioada 15 martie 2012 - 15 mai 2013 procedura de evaluare si emitere a deciziilor reprezentând titluri de despagubire, a fost suspendata în temeiul O.U.G. nr. 4/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 117/2012.

Prin aceasta suspendare s-a urmarit atât implementarea Hotarârii C.E.D.O. din cauza - pilot Maria Athanasiu si altii împotriva României, dar si blocarea operatiunilor mai sus amintite, pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislatiei în acest domeniu, cât si pentru gasirea resurselor financiare necesare platii despagubirilor.

În aceste conditii, practica judiciara a statuat cu caracter de principiu ca solicitarile având ca obiect obligarea la emiterea titlurilor de despagubire de C.C.S.D. sunt premature, dreptul la solutionarea dosarului de despagubiri fiind afectat de un termen suspensiv, pâna la împlinirea caruia obligatia corelativa acestui drept neputându-se executa.

Ca urmare a publicarii Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278 din 17 martie 2013, procedura de solutionare a dosarelor de despagubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfasoara în conformitate cu dispozitiile acesteia, astfel cum este prevazut în mod expres la art. 4 din noua lege.

Asadar, potrivit acestui text de lege, procedura de solutionare a dosarului de despagubire al reclamantilor se va realiza conform prevederilor Legii nr. 165/2013.

Prin aceasta lege a fost înfiintata C.N.C.I., care a preluat atributiile C.C.S.D.

În privinta termenului în care C.N.C.I. are obligatia de a solutiona dosarele de despagubire înregistrate la C.C.S.D., se face precizarea ca art. 34 alin. (1) stabileste un termen de 60 de luni de la data intrarii în vigoare a noii legi.

2. Astfel, ca urmare a intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, întreaga procedura de solutionare a dosarelor de despagubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfasoara în conformitate cu dispozitiile acesteia.

Întrucât noua legislatie a abrogat prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau emiterea de catre C.C.S.D. a deciziilor continând titlul de despagubire, precum si conditiile si termenele de valorificare a acestora, a fost instituita o noua procedura privind solutionarea dosarelor de despagubire.

Totodata, potrivit prevederilor art.21 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 „C.N.C.I., în baza documentelor transmise, procedeaza la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera îndreptatita la masuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, C.N.C.I. poate solicita documente în completare entitatilor investite de lege, titularilor dosarelor si oricaror altor institutii care ar putea detine documente relevante.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013: " în situatia în care restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibila, masurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestita cu solutionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001. precum si masura compensarii prin puncte".

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a si b, precum si art. 21 - 26 din lege, procedura de solutionare a dosarului de despagubire se finalizeaza prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de catre C.N.C.I. a deciziei învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despagubiri).

Se învedereaza, de asemenea, faptul ca, numai în situatia în care dosarul este validat de catre C.N.C.I., aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Totodata, potrivit prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr.165/2013, "evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi de catre C.N.C.I. si se exprima în puncte. Un punct are valoarea de un leu."

Potrivit art.22 din Legea 165/2013, prin exceptie de la procedura de evaluare prevazuta de art. 21 alin. (6) si (7), C.N.C.I. analizeaza dosarele care contin decizii emise în temeiul art. 6 alin. (4) si art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si propune C.N.C.I. validarea sau invalidarea masurilor reparatorii la nivelul stabilit prin decizia entitatii investite de lege.

Asadar, se arata ca C.N.C.I. este obligata sa puna în aplicare dispozitiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art. 1, art. 17 si art. 21 - 26, care prevad expres: compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de catre C.N.C.I. si evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.

3.Prin Decizia nr. 269/2014 Curtea Constitutionala a României a constatat ca C.N.C.I. are „obligatia de a verifica existenta dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, de a aprecia cu privire la întinderea acestuia si de a evalua despagubirile cuvenite în cazul în care, dupa examinarea dosarului, aceasta ajunge ia concluzia ca solicitantul este titularul dreptului de proprietate, precum si de a emite decizia de compensare în puncte a acestora."

4.Cu privire la cuantumul ce va fi stabilit în cuprinsul deciziei de compensare, recurenta face urmatoarele precizari:

Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi de catre C.N.C.I. si se exprima în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numarul de puncte se stabileste dupa scaderea valorii actualizate a despagubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

5. De asemenea, prin Decizia nr. 269/2013 Curtea Constitutionala a României (Curtea) a constatat faptul ca nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câstigat, câta vreme decizia/dispozitia entitatii învestite cu solutionarea notificarii, continând propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, confirmata prin emiterea avizului de legalitate de catre prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptatite la restituire. Aceasta, deoarece pâna la emiterea deciziei reprezentând titlul de despagubire de catre C. C. S. D. - conform Legii nr. 247/2005 - sau a deciziei de compensare în puncte de catre C. N. C. I.”, ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013 - persoana îndreptatita la restituire are o simpla expectanta de a dobândi masurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanta izvorât din titlul de despagubire/decizia de compensare în puncte.

În plus, Curtea a observat ca deciziile autoritatilor administrative implicate în procesul de restituire/acordare de masuri reparatorii sunt supuse în final controlului instantei de judecata, singura care este competenta sa se pronunte în mod definitiv asupra existentei si întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii.

6. Referitor la situatia dosarului de despagubire aferent Dispozitiei nr. xxxx/13.12.2006 emisa de catre Primarul Municipiului O. si înregistrat sub nr. xxxxx/CC, se învedereaza ca acesta va fi solutionat cu respectarea dispozitiilor legale prevazute de Legea nr. 165/2013, a termenului legal mai sus mentionat, precum si cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despagubire stabilita prin Decizia nr. xxxxx din 14.11.2012 a C.C.S.D., decizie însusita si de entitatea ce a preluat atributiile Comisiei Centrale, respectiv C. N. C. I. în sedinta acesteia din data de 14.11.2013.

Referitor la Decizia nr. xxxxx din 14.11.2012 a C.C.S.D., recurenta face precizarea ca în cuprinsul art. 2 din decizia amintita, sunt prevazute principiile care trebuie avute în vedere în solutionarea dosarelor.

Astfel, în cuprinsul art. 2 al deciziei mai sus mentionate sunt enumerate punctual tipurile de dosare existente în cadrul Secretariatului C. N. C. I. (fosta C.C.S.D.), precum si modalitatea de solutionare a acestora, cu precizarea suplimentara ca pct. 2.2. a fost abrogat în sedinta C.N.C.I. din data de 27.02.2013.

Modalitatea de solutionare a dosarelor are la baza principiul proportionalitatii analizarii dosarelor, egalitatea de tratament, precum si faptul de a nu fi defavorizate persoanele ale caror dosare au fost solutionate sau care urmeaza a fi solutionate de catre entitatile învestite cu un numar mai mare de dosare decât altele (si la care, evident, ritmul de solutionare este mai lent).

Chiar daca Decizia nr. xxxxx din 14.11.2012 emisa de catre C. C. S. D. si însusita de catre C. N. C. I., face referire la procedura de evaluare asa cum a fost stabilita de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, dosarul de despagubire va fi solutionat conform noii proceduri prevazute de Legea nr. 165/2013, modificata, cu completari, prin Legea nr. 368/2013.

Se arata ca, în cazul de fata, dosarul de despagubire nr. xxxxx/CC face parte din categoria dosarelor de despagubire mentionate la pct. 2.8 din Decizia nr. xxxxx/14.11.2012 a C.C.S.D. "dosar în asteptare".

7. Prin Adresa nr. 30810CC/20.02.2013 s-a solicitat Primariei Municipiului O. completarea dosarului mai sus mentionat cu urmatoarele:

Certificatul de mostenitor: de pe urma domnului T. V. sau, dupa caz, negatia privind dezbaterea succesiunii obtinuta de la Camera Notarilor Publici, Extras pentru uz oficial de pe registrul starii civile pentru casatorii al doamnei T. M., Copie a autorizatiei de demolare a constructiilor.

Totodata, se arata ca, în urma analizarii dosarului s-au constatat urmatoarele aspecte: prin Notificarea xxx/2001, doamna T. M. a solicitat despagubiri pentru imobilul compus din casa de locuit, anexe si teren aferent în suprafata de 666 mp, situat în O., înscris în C.F. nr.xxxx, nr. topo xxxx/14 prin Dispozitia xxxx/2006 s-a propus: acordarea de despagubiri pentru imobilul situat la adresa mai sus amintita; conform Conventiei din 21.06.1978, domnul T. V. si doamna T. M. cedeaza sub forma de donatiune terenul situat în O., înscris în C.F. nr.xxxx, nr. topo xxxx/14 , iar constructiile aflate pe terenul mai sus amintit vor fi demolate si valorificate de catre domnul T. V. si doamna T. M., iar terenul va trece în proprietatea Statului, liber de orice constructie; imobilul situat în O., înscris în C.F. nr.xxxx, nr. topo xxxx/14, a fost dobândit prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. xxxx/1972, în coproprietate de catre domnul T. V. si T. M., la momentul preluarii imobilului în proprietatea statului acesta se afla în coproprietatea domnului T. V. si a doamnei T. M.. Având în vedere cele mentionate mai sus, s-au solicitat Primariei Municipiului O. sa justifice solutia adoptata prin propunerea de acordare de despagubiri pentru imobilul constructie, anexe si teren si sa precizeze modalitatea de preluare a constructiilor de catre stat, având în vedere ca acestea au fost demolate si valorificate de catre fostii proprietari, iar terenul se trece în proprietatea statului liber de orice constructie.

Subliniaza recurenta ca, prin apararile formulate în prezenta cauza, s-a precizat completarea dosarului cu informatiile solicitate, instanta de fond, prin considerentele sentintei, nu a retinut caracterul incomplet al dosarului de despagubire nr. xxxxx/CC.

8. Modalitatea de solutionare a dosarelor a fost adoptata de catre C.C.S.D. având ca argumente principiul proportionalitatii analizarii dosarelor, egalitatea de tratament, precum si faptul de a nu fi defavorizate persoanele ale caror dosare au fost solutionate sau care urmeaza a fi solutionate de catre entitatile învestite cu un numar mai mare de dosare decât altele (si la care, evident, ritmul de solutionare este mai lent).

Astfel, având în vedere principiile ce au stat la baza emiterii acestei decizii, învedereaza recurenta ca dosarul de despagubire al reclamantei va fi analizat de catre C.N.C.I. cu respectarea ordinii înregistrarii dosarelor existente în propria categorie.

Prin urmare, considera recurenta ca obligarea sa la solutionarea acestui dosar de despagubire înaintea celorlalte dosare, deci cu încalcarea ordinii de înregistrare, ar însemna o discriminare pozitiva în ceea ce îl priveste pe reclamant si nu ar conduce decât la încalcarea unui principiu prevazut la art. 16 din Constitutia României, respectiv încalcarea egalitatii de sanse si tratament; astfel, „Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege.”

Astfel, aplicarea principiilor constitutionale nu trebuie facuta discretionar si doar în favoarea acelor persoane care recurg la promovarea unor actiuni în instanta.

Imixtiunea puterii judecatoresti în procedura administrativa, prin pronuntarea unor hotarâri judecatoresti prin care C.N.C.I. este obligata la solutionarea unui dosar de despagubire fara a lua în considerare faptul ca înaintea acestuia exista alte persoane îndreptatite care asteapta solutionarea dosarelor lor cu respectarea ordinii de înregistrare a acestora, nu face altceva decât sa încurajeze astfel de demersuri în instanta, consecinta fireasca fiind nu numai cresterea volumului de cereri de chemare în judecata, dar si solutionarea cu prioritate de catre C.N.C.I. a dosarelor de despagubire ce au facut obiectul acestor litigii.

Recurenta arata ca nu neaga dreptul reclamantilor la masuri reparatorii si, mai mult decât atât, nu a refuzat solutionarea dosarului ce face obiectul actiunii pendinte.

Se arata ca, ceea ce trebuie subliniat în acest context, este faptul ca nu este suficient sa promovezi o actiune în instanta pentru a ti se recunoaste dreptul la solutionarea dosarului, ci trebuie si demonstrat dreptul la solutionarea acestuia cu prioritate.

În concret, se apreciaza ca dreptul reclamantilor se întinde pâna acolo unde începe dreptul celorlalte persoane implicate (persoane ce se considera îndreptatite, astfel cum este definit de Legea nr. 165/2013) în procesul de retrocedare, iar singura solutie legala si temeinica este doar aceea de respingere a unei astfel de actiuni, ca neîntemeiata.

III. Se arata ca instanta de fond, în considerentele sentintei, stipulând ca recurenta va trebui sa duca la îndeplinire obligatiile impuse, în cel mult 30 de zile de la data ramânerii irevocabile a hotarârii, a nesocotit dispozitiile art. 32 alin. 1 - 3 din Legea nr. 165/2013, modificata prin Legea nr. 368/2013.

Se mai arata ca, în noua procedura administrativa instituita de Legea nr. 165/2013 modificata si completata prin Legea nr. 361/2013, legiuitorul, la cap. IV intitulat „Masuri privind urgentarea solutionarii cererilor de retrocedare", a instituit un termen de 120 de zile în care persoanele îndreptatite pot completa cu înscrisuri dosarele de despagubire (art. 32 alin. 1).

Subliniaza recurenta ca termenul prevazut la art. 32 alin. 1 nu este un termen stabilit în favoarea C.N.C.I., acesta reprezinta de fapt un termen care curge în favoarea notificatorilor de a-si proba dreptul de a li se acorda beneficiu legilor de reparatie.

Se mai arata ca, în procesul de solutionare a notificarilor, sarcina probei dreptului de proprietate, a detinerii legale a proprietatii la momentul deposedarii abuzive si a calitatii de persoana îndreptatita la restituire revine persoanei care pretinde dreptul.

Subliniaza recurenta ca, în foarte multe cazuri, persoanele îndreptatite, pentru a evita invalidarea dispozitiei primarului, respectiv solutionarea dosarelor de despagubire doar pe baza înscrisurilor existente deja la dosar, în acele situatii în care instantele de judecata obligau C.N.C.I. la solutionarea dosarelor într-un termen mai mic decât cel de 180 zile (120 zile + 60 zile), au formulat cereri prin care solicitau ca punerea în executare a hotarârilor judecatoresti sa fie facuta în termenul prevazut de Legea nr. 165/2013.

Prin urmare, arata recurenta ca executarea hotarârilor judecatoresti nu poate fi facuta în termenul general de 30 de zile, decât în conditiile în care termenele prevazute la art. 32 din Legea nr.165/2013 ar fi înlaturate.

În drept, s-au invocat dispozitiile din Legea nr.165/2013, Legea nr. 18/1991, republicata, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 247/2005, H.G. nr. 1095/2005, Legea nr. 117/2012, art. 299 si urm., art. 304 pct. 9, art. 3041 din Codul de procedura civila.

Intimata reclamanta T. M. nu a formulat întâmpinare.

Examinând sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, instanta a apreciat recursul declarat de recurenta C. N. C. I. ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:

În perioada 15.03.2012 – 15.05.2013 procedura de evaluare si emitere a deciziilor reprezentând titluri de despagubire a fost suspendata în temeiul OUG nr. 4/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 117/2012.

Potrivit notei de fundamentare a O.U.G. nr. 4/2012, în perioada de suspendare, prelungita prin Legea nr.117/2012 pâna la data de 15.05.2013, urmeaza a fi adoptat un act normativ, ceea ce justifica oprirea procedurilor de acordare a despagubirilor.

Suspendarea procedurilor de emitere a titlurilor de despagubire a urmarit implementarea Hotarârii C.E.D.O. din cauza - pilot Maria Atanasiu si altii împotriva României. Prin aceasta suspendare nu s-a urmarit doar amânarea momentului la care se vor emite titlurile de plata, ci si blocarea acestor operatiuni pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislatiei în acest domeniu, cât si pentru gasirea resurselor financiare necesare platii despagubirilor.

Drept urmare, dreptul la solutionarea dosarului de despagubiri este afectat de un termen suspensiv, pâna la împlinirea caruia obligatia corelativa acestui drept nu se poate executa.

Ca urmare a publicarii Legii nr. 165/2013 în M.O. nr. 278/17.05.2013, procedura de solutionare a dosarelor de despagubire constituite în temeiul legii se desfasoara în conformitate cu dispozitiile acestuia, astfel cum este prevazut în mod expres la art. 4 din noua lege.

Potrivit acestui text de lege, procedura de solutionare a dosarului de despagubire al reclamantei se va realiza conform prevederilor Legii nr. 165/2013, prin care a fost înfiintata C.N.C.I., care a preluat atributiile C.C.S.D.

În privinta termenului în care C.N.C.I. are obligatia de a solutiona dosarele de despagubire înregistrate la C.C.S.D., art. 34 alin. 1 din noua lege stabileste un termen de 60 de luni de la data intrarii în vigoare a acestei legi. De asemenea, C.N.C.I. are obligatia sa puna în aplicare prevederile art. 1, art. 17 si art. 21 – 26 din Legea nr. 165/2013, care prevad expres compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de catre C.N.C.I. si evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.

Într-adevar, Curtea Constitutionala în Decizia nr.269/7.05.2014, a statuat la punctul 28, pentru a contracara riscul mentionat al aparitiei unui dezechilibru procesual si pentru a conferi, în acelasi timp, eficacitate masurilor de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, ca instanta de contencios administrativ sesizata anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013 va trebui sa pronunte - în acord cu dispozitiile art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care precizeaza solutiile pe care le poate da instanta - o hotarâre prin care sa instituie în sarcina C. N. C. I. obligatia de a verifica existenta dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, de a aprecia cu privire la întinderea acestuia si de a evalua despagubirile cuvenite în cazul în care, dupa examinarea dosarului, aceasta ajunge la concluzia ca solicitantul este titularul dreptului de proprietate, precum si de a emite decizia de compensare în puncte a acestora. C. N. C. I. va trebui sa duca la îndeplinire obligatiile impuse de instanta în cel mult 30 de zile de la data ramânerii irevocabile a hotarârii, astfel cum prevede art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cu toate acestea, prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a constatat faptul ca nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câstigat, câta vreme decizia/dispozitia entitatii investite cu solutionarea notificarii, continând propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, confirmata prin emiterea avizului de legalitate de catre prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptatite la restituire. Aceasta, deoarece pâna la emiterea deciziei reprezentând titlul de despagubire, persoana îndreptatita la restituire are o simpla expectanta de a dobândi masurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanta izvorât din titlul de despagubire/decizia de compensare în puncte.

De asemenea, Curtea a observat ca deciziile autoritatilor implicate în procesul de restituire/acordare de masuri reparatorii sunt supuse, în final, controlului instantei de judecata, singura care este competenta sa se pronunte în mod definitive asupra existentei si întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. 3 din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii.

În speta, etapa transmiterii si înregistrarii dosarelor a fost parcursa iar prin adresa nr. 30810CC/20.02.2013, recurenta a solicitat Primariei Municipiului O. completarea dosarului mai sus mentionat cu certificatul de mostenitor de pe urma domnului T. V. sau dupa caz, negatia privind dezbaterea succesiunii obtinuta de la Camera Notarilor Publici, extras pentru uz oficial de pe registrul starii civile pentru casatorii al doamnei T. M., copie a autorizatiei de demolare ale constructiilor.

Referitor la etapa evaluarii, aceasta este conditionata de completarea dosarului cu informatiile solicitate, precum si de faptul ca aceasta este în momentul de fata suspendata, potrivit O.U.G nr. 4/2012, modificata si completata prin Legea nr.117/2012, precum si de respectarea principiului ordinii de înregistrare a dosarelor la Secretariatul C. C. S. D. conform Deciziei nr.xxxxx/14.11.2012.

Referitor la etapa emiterii deciziei reprezentând titlul de despagubire, în prezent aceasta etapa este suspendata, în conditiile O.U.G. nr. 4/13.03.2012 privind unele masuri temporare în vederea consolidarii cadrului normativ necesar aplicarii unor dispozitii din titlul VII "Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Drept urmare, este corecta aprecierea recurentei în sensul ca dosarul de despagubire aferent Dispozitiei nr. xxxx/13.12.2006 emisa de catre Primarul Municipiului O. si înregistrat sub nr. xxxxx/CC, va fi solutionat cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 165/2013, a termenelor prevazute de aceasta lege, precum si cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despagubire, stabilita prin Decizia nr. xxxxx/14.11.2012 a C.S.C.I.

În consecinta, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 496 Cod procedura civila, cu raportare la dispozitiile art. 488 pct. 8 din acelasi cod , ale art. 1, art. 17, art. 21 – 26 si 35 alin. 3 din Legea nr. 165/2013, Curtea de Apel O. a admis recursul declarat de recurenta C. N. C. I. împotriva sentintei nr. xxx/02.03.2015 pronuntata de Tribunalul B., care a fost casata în parte si, rejudecând fondul, a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta T. M. împotriva pârâtei C. N. C. I., ca neîntemeiata, fiind mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.

Domenii speta

Spete similare