Plangerea impotriva rezolutiei procurorului

Hotărâre 9 din 08.01.2010


SENTINŢA PENALĂ NR.9/ 08.01.2010

PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ORDONANŢEI PROCURORULUI DE NETRIMITERE ÎN JUDECATĂ

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.10.2009,  petentul CG a formulat plângere împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ, din data de 05.08.2009, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr……, solicitând anularea acestei ordonanţe ca netemeinică şi nelegală, începerea urmăririi penale şi condamnarea intimatului AG pentru săvârşirea infracţiunii de lovire.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de ……, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a fost înregistrată plângerea sa penală prealabilă formulată împotriva numitului AG, vecinul său, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi insultă. Se arată, pe situaţia de fapt că, în data de …………., partea vătămată CG  a constatat că unul dintre steguleţe, având însemnele unui partid politic şi care erau prinse în maşina sa, este rupt. Detalii despre acest lucru a cerut unui copil care se juca în spatele blocului în care locuieşte, numele copilului fiind AT, fiind indicată persoana care a rupt steguleţul, dar acesta nu a recunoscut nimic, iscându-se o discuţie între această persoană şi copil. Cel din urmă l-a chemat la faţa locului pe tatăl său, AG, care a ajuns acolo, şi a început să-i adreseze injurii părţii vătămate. Mai susţine că după aproximativ o oră, AG a revenit şi, fără nici un motiv, l-a lovit cu pumnii şi picioarele pe partea vătămată, acesta căzând la pământ, timp în care AT  îl lovea şi cu pietre şi bucăţi de ciment. Partea vătămată a arătat că a scăpat de loviturile cei îi erau aplicate, ca urmare a intervenţiei altor persoane, PI şi MP. În cuprinsul ordonanţei, Parchetul arăta diagnosticul părţii vătămate, menţionând şi perioada de spitalizare. În susţinerea plângerii, partea vătămată arată că a depus în copie biletul de externare din Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, din cuprinsul căruia rezulta următoarele: partea vătămată a stat internat în spital în perioada ………., orele 00:00-…….., orele 15:00, la momentul internării prezenta cefalee intensă, predominant frontală, senzaţii de greaţă apărute secundar unui politraumatism prin agresiune, ca un traumatism craniocerebral minor având ca marcă traumatică un hematom epicranian frontal median, cu excoriaţiile locale şi contuzie forte piramida nazală cu excoriaţii. Diagnosticul părţii vătămate, ca urmare a politraumatismului suferit, a fost următorul: traumatism craniocerebral minor, nivel 0 în remisiune, fractură perete anterior sinus aeric frontal bilateral cu discretă înfundare, traumatism piramida nazală cu epistaxis anterior oprit spontan, contuzie toraco-abdominală fără leziuni pleuro-pulmonare şi viscerale abdominale, contuzie cu dermabraziuni genunchi bilateral şi cot stâng. De asemenea, a fost depusă copia certificatului medico-legal nr.A2/4753/24.07.2008 eliberat de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici ale cărui concluzii sunt în sensul că la data examinării, 09.06.2008, partea vătămată prezintă leziuni traumatice care se puteau produce la data de 12.06.2008 prin lovire cu şi de un corp dur, necesitând 16-18 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. Au fost audiaţi martorii PI şi MP, precum şi alţi martori.

Prin rezoluţia din 18.09.2008, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul AG, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, măsură confirmată prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti . Arată Parchetul în continuare că aceleaşi mijloace de probă coroborate nu conduc şi la concluzia că această faptă prezintă, în concret, un grad suficient de pericol social pentru a fi considerate infracţiune.

Susţine petentul că rezoluţia Parchetului este netemeinică şi nelegală, având în vedere elementele materiale şi materialul probator aflat la dosarul cauzei, certificatul medico-legal eliberat în cauză, loviturile primite şi starea de sănătate a acestuia, care a rămas cu sechele de pe urma loviturilor primite, respectiv o depresie psihică şi morală şi afecţiune la sinus.

În drept, au fost invocate disp.art.287 Cod proc.pen.

Petentul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti nr…………. fără dată, ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ din …….. emisă în dosar nr………., cupon pensie petent pe luna septembrie 2009, bilet de externare, certificat medico-legal A2/4753/……, plângere adresată prim-procurorului datată ……., copie plic datat …….., confirmare de primire, reţetă medicală.

A fost ataşat la prezenta cauză, la solicitarea instanţei,  dosarul de urmărire penală nr……….. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, ordonanţa nr.2053/II-2/09, plângerea împotriva soluţiei formulată de petent şi borderoul din …….

Intimatul a invocat excepţia inadmisibilităţii plângerii formulate de petent la termenul de judecată din 11.12.2009, aceasta fiind respinsă, motivat, de către instanţă la termenul de judecată din data de ……...

În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei.

Intimatul şi Ministerul Public nu au solicitat administrarea de probe în cauză.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt.

Prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ dată la ………în dosarul nr………. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de CG, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev.de art.180 alin.2 Cod penal şi ameninţare, prev.de art.193 Cod penal, neînceperea urmăririi penale faţă de AG sub aspectul săvârşirii infracţiunii de insultă, prev.de art.205 Cod penal şi scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului AG, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev.de art.180 alin.2 Cod penal, şi aplicarea, în temeiul art.181 Cod penal rap.la art.91 Cod penal, a sancţiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei.

Prin ordonanţa menţionată s-a reţinut, în ceea ce priveşte infracţiunea de lovire şi alte violenţe, cu privire la care partea vătămată a formulat prezenta plângere şi cu privire la care instanţa se va limita în analiza soluţiei de netrimitere în judecată a procurorului, că la data de 12.06.2008 intimatul  AG a lovit-o pe partea vătămată CG cu pumnul în zona feţei, acesta căzând la pământ, având nevoie de timp pentru vindecare de 17-18 zile îngrijiri medicale.

Din materialul probator administrat în cauză, procurorul a reţinut că această faptă nu prezintă în concret un grad suficient de pericol social, pentru a fi considerată infracţiune. Din disp.art.18 şi art.181 Cod penal rezultă că, pentru a putea avea pericol social în sensul legii penale, fapta trebuie să aducă atingere uneia dintre valorile sociale arătate la art.1 Cod penal, iar pentru sancţionarea ei să fie necesară aplicarea unei pedepse, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ. În plus, atingerea adusă valorii sociale ocrotite de lege trebuie să prezinte un nivel minim de gravitate.

Procurorul a reţinut că, în cauză este împlinită doar una dintre condiţii, şi anume că, deşi s-a adus atingere uneia dintre valorile sociale arătate la art.1 Cod penal, faţă de pericolul în concret al gradului de pericol social raportat la elementele cauzei de faţă, nu se impune aplicarea unei pedepse. Astfel, cât priveşte modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, acestea constau cu lovirea părţii vătămate cu pumnul în faţă. Dintre toate leziunile părţii vătămate, doar o parte puteau fi produse prin această lovitură, după cum atestă şi certificatul medico-legal de la dosar, leziunile din zona feţei, celelalte fiind cauzate printr-un mecanism de „lovire de corp dur”, deci posibil cu prilejul căderii la pământ a părţii vătămate. Toţi martorii audiaţi în cauză şi care au observat incidentul în cadrul căreia a avut loc lovirea, atestă faptul că, la un moment dat, partea vătămată a căzut la pământ.

Procurorul a reţinut că fapta învinuitului trebuie analizată în contextul în care a fost comisă, respectiv pe fondul unor discuţii contradictorii între partea vătămată şi învinuit, discuţii despre care martorii audiaţi au arătat că au conţinut cel puţin cuvinte jignitoare şi că s-au desfăşurat pe un ton ridicat, luând la un moment dat amploare şi culminând cu această agresiune fizică. De asemenea, din declaraţiile persoanelor audiate în cauză a rezultat că actele ce vizau integritatea fizică a celor implicaţi nu au avut caracter unilateral, ci reciproc, fiind nevoie de intervenţia unei terţe persoane care să-i despartă.

Procurorul a reţinut de asemenea că foarte important este motivul certei dintre cei doi vecini şi, totodată, mobilul faptei învinuitului, şi anume dorinţa acestuia din urmă de a-şi proteja copilul de reproşurile părţii vătămate legate de ruperea unui steguleţ prins de autoturismul său, reproşuri adresate prin cuvinte nu tocmai normale, martorul ZL arătând că partea vătămată a discutat cu AA pe un ton mai aprins. De altfel, preexistenţa unui conflict verbal, faptul că partea vătămată le-a adresat ameninţări şi injurii membrilor familiei sale, precum şi că actul de agresiune fizică din partea învinuitului a intervenit în momentul când acesta se pregătea să plece de la faţa locului ar fi putut fi analizate în cazul în care cauza ar fi dedusă judecăţii, din perspectiva întrunirii condiţiilor legale, ale reţinerii circumstanţei atenuante, a provocării.

La rândul lui, şi învinuitul a suferit leziuni, probele administrate demonstrând faptul că acestea i-au fost produse în cadrul incidentului analizat în prezenta cauză în raport de care însă învinuitul nu a înţeles să solicite tragerea la răspundere a părţii vătămate, sperând în rezolvarea pe cale amiabilă, având în vedere relaţiile de vecinătate.

Procurorul a reţinut că învinuitul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, că a manifestat o atitudine sinceră de regret faţă de cele întâmplate, aspect ce a putut fi constatat cu prilejul audierii şi prezentării materialului de urmărire penală, împrejurări ce sunt de natură a indica faptul că învinuitul nu este genul de persoană în mod obişnuit agresivă sau conflictuală, reacţionând în modul analizat în prezenta cauză tocmai ca urmare a faptului că la mijloc era propriului său copil. Învinuitul este căsătorit, AA fiind unicul său fiu, minor, şi îşi câştigă existenţa prin mijloace oneste, fiind angajat la SC ………. SA.

Instanţa va respinge plângerea formulată de petent ca neîntemeiată, apreciind că soluţia de netrimitere în judecată dată de procuror este legală şi temeinică.

Astfel, instanţa apreciază că considerentele reţinute de procuror la momentul analizării pericolului social al faptei săvârşite de învinuit, condiţie necesară pentru existenţa acesteia ca infracţiune, sunt corecte.

Instanţa consideră în sensul celor reţinute de procuror că fapta învinuitului nu prezintă în concret un grad suficient de pericol social pentru a fi considerată infracţiune, prin raportare la disp.art. 181 Cod penal, întrucât reprezintă o atingere minimă adusă valorii sociale apărate de lege prin incriminarea faptei ca infracţiune, faţă de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, pe fondul unei discuţii contradictorii generate de comportamentul pe care partea vătămată l-a avut faţă de copilul învinuitului, urmată de adresarea de injurii şi ameninţări de către acesta la adresa învinuitului şi a familiei acestuia, de faptul că părţile s-au lovit reciproc şi că învinuitul l-a lovit odată cu pumnul în faţă pe partea vătămată, de scopul urmărit, apărarea propriului copil ce a degenerat într-un conflict fizic, de împrejurările în care fapta a fost comisă, menţionate anterior, precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului, care nu este o persoană violentă, este necunoscut cu antecedente penale, îşi asigură existenţa prin mijloace oneste.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 278 indice 1 alin.8 lit.a Cod proc.pen., va respinge plângerea ca nefondată, va menţine ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ dată la 5.08.2009 în dosarul de urmărire penală nr……….. de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi în baza art.192 alin.2 Cod proc.pen., va obliga petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.