Partaj bunuri comune. Drept de creanta si criterii de a atribuire a imobilului

Partaj bunuri comune. Drept de creanta si criterii de a atribuire a imobilului

Prin cererea formulată reclamantul pârât _ a solicitat în contradictoriu cu pârâta reclamantă _ partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

În motivarea cererii reclamantul pârât arată că a fost căsătorit cu pârâta reclamantă din anul 1990 până în anul 1994 şi prin sentinţa civilă nr. _ a Judecătoriei Vaslui, irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei. În timpul căsătoriei părţile au dobândit un apartament situat în Vaslui.

Legal citată, pârâta reclamantă a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională. Prin întâmpinare a arătat că este de acord cu acţiunea formulată de reclamantul pârât, respectiv cu partajarea apartamentului dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, dar cu precizarea că apartamentul a fost cumpărat cu credite bancare şi după desfacerea căsătoriei ratele au fost achitate în totalitate de către aceasta. Solicită atribuirea apartamentului motivat de faptul că a avut o contribuţie mai mare la achiziţionarea lui, a locuit permanent în imobil şi are în întreţinere minorul rezultat din căsătorie. Prin cererea reconvenţională pârâta reclamantă a solicitat să se constate că are un drept de creanţă faţă de imobilul supus partajului reprezentând contravaloarea ratelor achitate de ea în exclusivitate după desfacerea căsătoriei, în perioada 1994-2001. Arată pârâta reclamantă că în masa de împărţit urmează să fie inclusă doar contravaloarea ratelor achitate de foştii soţi în timpul căsătoriei.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Părţile au fost căsătorite din anul 1990 până în anul 1994 şi prin sentinţa civilă nr. _, irevocabilă, a Judecătoriei Vaslui s-a dispus desfacerea căsătoriei, prin divorţ, din vina reclamantului pârât din prezenta cauză. În timpul căsătoriei părţile au dobândit, în condiţiile prevăzute de art. 30 din Codul familiei un imobil apartament situat în Vaslui.

Referitor la cotele de contribuţie ale părţilor la dobândirea bunurilor comune instanţa, faţă de probatoriul administrat în cauză şi solicitările părţilor, va reţine o cotă de contribuţie egală.

Cu privire la cererea reconvenţională, respectiv constatarea unui drept de creanţă, ce reprezintă contravaloarea ratelor achitate după desfacerea căsătoriei, solicitat de pârâta reclamantă, instanţa reţine că întradevăr pârâta reclamantă a fost cea care achitat ratele la credite după desfacerea căsătoriei, aşa cum rezultă din actele depuse, prin care se atestă că pe numele pârâtei reclamante s-au efectuat reţineri pe statul de plată pentru plata creditelor şi chitanţele emise de C.E.C. Vaslui din care rezultă că la data de _ s-au plătit integral creditele de către  pârâta reclamantă, deci cererea acesteia este întemeiată. Deşi reclamantul pârât a susţinut că el a fost cel care a achitat creditele nu a adus nici o dovadă în acest sens, dimpotrivă, din adeverinţa nr. _ emisă de _ că pe statul de plată al acestuia nu au fost efectuate reţineri în perioada 1994-1999 pentru contractele de împrumut nr. _ şi _ încheiate de părţi cu C.E.C. Vaslui.

În vederea unei partajări echitabile a bunului dobândit de părţi în timpul căsătoriei se va reţine ca valoare a acestuia numai suma actualizată plătită de foştii soţi în timpul căsătoriei deoarece contravaloarea ratelor achitate de pârâta reclamantă după desfacerea căsătoriei reprezintă bunul său propriu sub forma unui drept de creanţă. Din raportul de expertiză în construcţii  rezultă că suma achitată de părţi în timpul căsătoriei, reactualizată, este de _ lei iar suma achitată de pârâta reclamantă după desfacerea căsătoriei, reactualizată, care reprezintă dreptul ei propriu este de _ lei.

În temeiul art. 673 indice 9 şi 673 indice 10 al. 4 Cod procedură civilă va atribui pârâtei reclamante, în deplină proprietate, apartamentul ce constituie bun comun deoarece a formulat cerere în acest sens, locuieşte efectiv în apartament împreună cu minorul _ neavând altă locuinţă, s-a preocupat de întreţinerea apartamentului bun comun, a suportat toate cheltuielile aferente, a efectuat îmbunătăţiri (după cu rezultă din raportul de expertiză tehnică în construcţii, punctul 2.2.), iar reclamantul pârât nu a solicitat atribuirea acestuia.

În temeiul art. 673 alin. 2 Cod procedură civilă, va obliga pârâta reclamantă să plătească sultă reclamantului pârât, ţinându-se cont de cote şi valorile stabilite prin expertiză, respectiv jumătate din suma achitată de părţi în timpul căsătoriei, reactualizată, care este de _ lei.

În consecinţă instanţa va admite atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională.

Domenii speta

Spete similare