Ieşire indiviziune

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T B, judeţul G sub număr unic de dosar 908/316/2012 la data de 13.06.2012, reclamanţii M C şi M S,  au solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu pârâţii M M, M A, să  se dispună ieşirea din indiviziune asupra imobilului casa de locuit în suprafaţă de 120 m.p. aflat în comuna B, jud. Galaţi. 

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au arătat că prin certificatul de moştenitor nr. 85 din 31.05.2012 emis de Biroul Notarului Public P B I s-a dezbătut succesiunea defunctei M P, rămânând ca moştenitori M C – soţ supravieţuitor cu o cotă de 2/8 din masa succesorală a defunctei, M S – fiică, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală şi M L – fiu, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală.

Arată reclamanţii că masa succesorală a defunctei  M P se compune cin cota indiviză de 1/2  din dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit în suprafaţă de 120 m.p. edificat pe terenul proprietatea soţului M C, restul de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului reprezintă cota de bun comun a soţului supravieţuitor.

La data de 07.03.2012 M L a decedat lăsând ca moştenitori pe pârâţii din prezenta cauză, respectiv M M şi M A.

În dovedirea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au depus înscrisuri, solicitând încuviinţarea probei cu înscrisuri şi expertiza de specialitate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 673 Cod procedură civilă .

Potrivit actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei, rezultă următoarea situaţie de fapt:

Defuncta M P, cu ultimul domiciliu în comuna B, judeţul G, a decedat la data de 23.04.1996 (certificat de deces seria D9  nr.835623 eliberat de Primăria Bla data de 24.04.1996 - fila 12 din dosar).

Moştenitori ai acestuia au rămas reclamanţii M C în calitate de soţ supravieţuitor , M S în calitate de descendent  şi M L în calitate de descendent.

La data de 07.03.2012 a decedat numitul M L astfel cum rezultă din certificatul de deces seria DZ nr. 420413 eliberat la data de 09.03.2012 de Consiliul Local G.

Moştenitorii defunctului M L sunt soţia supravieţuitoare –pârâta M M şi pârâtul M A în calitate de descendent.

În ceea ce priveşte masa succesorală rămasă de pe urma defunctei M P, potrivit  certificatului de moştenitor nr. 85/31.05.2012 se compune din: cota de ½ din dreptul de proprietate asupra construcţiilor situate în intravilanul satului B, comuna B, judeţul G,  identificate în Cvartal 12, parcelele 106,107,108 şi 109, edificate pe terenul bun propriu al soţului M C.

Cotele succesorale ale părţilor sunt de 10/16  pentru soţul supravieţuitor  M C, 3/16 fiica M S  şi 3/16 în indiviziune moştenitorii lui M  L  respectiv M  A  şi M  M .

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 728 Cod civil, să admită acţiunea formulată de reclamantă şi să dispună ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei M  P .

La stabilirea loturilor ce urmează a fi atribuite părţilor din proces, instanţa va ţine cont de voinţa exprimată de părţi şi de propunerile de lotizare făcute de experţi.

 Cu privire la cererea reconvenţională, din probatoriile administrate în cauză, rezultă că pârâta M  M  împreună cu soţul său defunctul M  L  au efectuat îmbunătăţiri la imobilul casă de locuit,  îmbunătăţiri recunoscute în parte de reclamanţi.

Astfel din declaraţia martorilor audiaţi în cauză la solicitarea pârâţilor, rezultă că soţii M  L  şi M  M  s-au mutat în casa numiţilor M  C  şi M  P  din anul 2005. Martorii declară că  în curtea respectivă se aflau două construcţii respectiv o casă compusă din trei camere şi o altă construcţie compusă dintr-o cameră, magazine şi beci. Declară martorii că imobilul de trei camere era într-o stare avansată de degradare ( prin pereţi se vedea afară), pârâta împreună cu soţul său au renovat construcţia,  respectiv au turnat şape de beton, au înlocuit tavanele, instalaţia electric, acoperişul, au reparat tâmplăria au consolidate fundaţia casei şi au mai construit o cameră, care în prezent nu este finalizată. Toate aceste îmbunătăţiri au fost efectuate cu acordul  numitului M  C . Mai declară martorii că s-a construit şi un gard, s-a efectuat record la reţeaua de apă şi s-au efectuat unele îmbunătăţiri şi la construcţia mai mică în care locuia M C  cu soţia sa şi de asemenea  au refăcut anexele gospodăreşti ( coteţ de păsări, porci şi depozit de furaje).

Din declaraţiile martorilor rezultă că pârâta s-a ocupat şi de cheltuielile cu înmormântarea defunctei M  P  şi parastasele ulterioare.

Din declaraţiile martorilor  Oprinoiu Gicu şi Spînu Goguţa, audiaţi în cauză la solicitarea reclamanţilor, rezultă că au fost efectuate îmbunătăţiri de către pârâţi, dar la cheltuieli a mai participat şi numita M  S  care a efectuat îmbunătăţiri şi la construcţia în care locuia părinţii săi respectiv  defuncta M  P  şi M  C .

Martorii au declarat că terenul pe care este amplasată construcţia a aparţinut părinţilor lui M  C .

 Din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, Titlul de Proprietate nr. 0-10/10.02.1995 fila 7 dosar, rezultă că terenurile menţionate în acest act aparţin numitului M  C  prin reconstituire. În acest sens şi adeverinţa eliberată de Primăria B  arată că terenurile au fost dobândite de M  C prin înzestrare părintească şi ulterior prin reconstituirea dreptului de proprietate.

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri,  respectiv facturi fiscale, extrase de cont prin care părţile au înţeles să dovedească îmbunătăţirile efectuate la imobile.

Pârâta M  M  şi-a precizat valoarea pasivului succesoral suportat cu înmormântarea şi parastasele ulterioare la suma de 1000 lei  şi a declarat că solicită ieşirea din indiviziune prin atribuirea locuinţei în lotul său.

Pentru identificarea acestor îmbunătăţiri şi evaluarea lor la faţa locului şi formarea loturilor ce se cuvine fiecărui moştenitor s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate.

Având în vedere că terenul pe care se află construcţiile este bun propriu al reclamantului M  C  s-a efectuat expertiza prin atribuirea în lotul reclamantului M  C a construcţiilor şi pentru ceilalţi moştenitori acordarea de sulte.

Potrivit dispoziţiilor art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa va face împărţeala în natură, va proceda la formarea loturilor şi la atribuirea lor.  În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare,sau împărţeala în natură nu este posibilă ele se întregesc printr-o sumă de bani (sultă).

Astfel, în ceea ce priveşte ieşirea din indiviziune, ca efect al partajului, următoarele loturi, astfel cum acestea sunt evidenţiate în Raportul de expertiză tehnică de evaluare, întocmit de expert, ce urmează a face parte integrantă din prezenta hotărâre: s-a dispus atribuirea construcţiilor către reclamantul M  C , iar reclamantei M  S  şi pârâtului M  A  l-i s-a acordat sultă în valoare de 4273 lei fiecare. De asemenea reclamantul M  C  va fi obligat să plătească pârâtei M  M  18393 lei contravaloarea îmbunătăţirilor efectuate la imobile.

Pasivul succesoral va fi suportat de toate părţile în cuantum de 500 lei fiecare.

La atribuirea acestor loturi instanţa a avut în vedere că  imobilele sunt construite pe terenul reclamantului M  C  . Nu pot fi avute în vedere susţinerile pârâţilor potrivit cărora terenul este bun comun al reclamantului şi al defunctei sale soţii,  având în vedere actele de proprietate  care atestă că acest teren a aparţinut părinţilor lui M  C  şi acesta le-a dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea nu pot fi avute în vedere nici susţinerile reclamanţilor potrivit cărora nu pot fi obligaţi la plata cheltuielilor efectuate cu îmbunătăţirile imobilului deoarece acestea au fost efectuate fără acordul reclamantului şi pârâţii pot să le ridice, deoarece astfel cum s-a dovedit cu martori, îmbunătăţirile au fost efectuate cu acordul reclamantului şi acestea nu pot fi ridicate deoarece ar echivala cu demolarea construcţiei iar pârâţii nu ar recupera nimic din aceste bunuri.

Faţă de toate considerentele expuse mai sus instanţa apreciază ca întemeiată în parte atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională urmând să le admită în parte şi să dispună ieşirea din indiviziune astfel cum s-a  prevăzut în raportul de expertiză ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, acestea vor fi suportate în mod egal de toate părţile din proces. Cheltuielile judiciare în sumă totală de 5765 lei au fost efectuate după cum urmează: 332 lei taxă timbru M  C , 338 lei taxă timbru M  M ,195 lei taxă timbru M  A  , 800 lei onorariu expert M  S , 800 lei onorariu expert M  M , 2000 lei onorariu avocat M  C  şi M  1200 lei onorariu avocat M  A  şi M  M .  În funcţie de cota fiecărei părţi şi cheltuielile efectuate obligă reclamanţii în solidar către pârâţi la plata sumei de 1156 lei cheltuieli de judecată iar pârâţii vor fi obligaţi în solidar către reclamanţi la plata sumei de 1044 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, instanţa a avut în vedere că un proces de partaj se diferenţiază de alte acţiuni în justiţie, prin aceea că oricine ar introduce acţiunea, există un judicium duplex, adică dublă calitate, fiecare coindivizar fiind reclamant în ceea ce priveşte cota sa parte şi pârât în ceea ce priveşte cota-parte ce revine prin succesiune fiecăruia dintre ceilalţi coindivizari, precum şi faptul că acţiunea de ieşire din indiviziune profită oricăreia dintre părţile din proces, indiferent de calitatea ei procesuală, fiind echitabil ca fiecare parte să suporte în mod egal cheltuielile efectuate cu procesul de partaj.

Domenii speta

Spete similare