Fond funciar

Hotărâre 433 din 21.02.2011


Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instante cu nr. ....2010, reclamantul Primarul comunei S, în calitate de presedinte al Comisiei locale de fond fuciar a solicitat, în contradictoriu cu intimatii HIZ, TE-E, Comisia Locala de Fond Funciar C si Comisia Locala de Fond Funciar D, obligarea Comisiei locale C la predarea suprafetei de 49,2251 ha teren Comisiei locale S, obligarea Comisiei locale D la predarea suprafetei de 24,9262 ha teren, Comisiei locale S, iar în subsidiar obligarea celor doua comisii de fond funciar la punerea în posesie a pârâtei OMI conform sentintei civile nr. .../2007 cu suprafetele de teren de 49,2251 ha si 24,9262 ha situate administrativ pe teritoriul comunelor C si D.

În esenta, reclamantul sustine ca cu ocazia identificarii suprafetelor de teren de 49,2251 ha si 24,9262 ha  s-a constatat ca acestea se gasesc pe teritoriul  administrativ al comunei C, respectiv D desi figureaza în CF 40 M si CF 12 M. Aceste suprafete de tern au ajuns administrativ la comuna C si comuna D cu ocazia reorganizarii teritoriale din 1968.

Pârâtele Comisia Locala de fond funciar C prin presedintele comisiei, primarul comunei C si Comisi Locala de fond funciar D prin presedintele comisiei,primarul comunei D  au depus  întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii ca nefondata motivat de faptul ca pe suprafetele de tern solicitate au fost eliberate titluri de proprietate, nu au la dispozitie nici un alt amplasament, iar Comisia locala S are obligatia de a  asigura punerea în posesie a numitei O M I din rezerva de care dispune.

În probatiune, au fost depuse înscrisuri.

Asupra cauzei civile de fata, analizând materialul probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin sentinta civila nr. ....2007 a Judecatoriei .... pronuntata în dosar nr. ....2006 a fost obligata Comisia Judeteana la întocmirea si eliberarea titlului de proprietate în favoarea numitei OMI pentru suprafata de 91 ha teren agricol pe raza localitatii S si nu pe vechiul amplasament.

Prin prezenta cerere reclamantul a solicitat în contradictoriu cu intimatii HIZ, TEE, Comisia Locala de Fond Fuciar C si Comisia Locala de Fond Funciar D, obligarea Comisiei locale C la predarea suprafetei de 49,2251 ha teren Comisiei locale S, obligarea Comisiei locale D la predarea suprafetei de 24,9262 ha teren, Comisiei locale S, conform raportului de expertiza tehnica extrajudiciara întocmit de expertul tehnic sing. DG, iar în subsidiar obligarea celor doua comisii de fond funciar la punerea în posesie a pârâtei OMI conform sentintei civile nr. ....2007 cu suprafetele de teren de 49,2251 ha si 24,9262 ha situate administrativ pe teritoriul comunelor C si D.

Instanta remarca ca prin Sentinta civila nr. .....2007 s-a dispus întocmirea si eliberarea titlului de proprietate pe raza localitatii S si nu pe raza localitatilor C sau D.

Potrivit prevederilor art.9 alin. 3 din Legea 18/1991, cererea de reconstituire se depune la Primaria localitatii în a carei raza teritoriala se afla terenul solicitat, dar, în îndeplinirea atributiilor ce îi revine în conformitate cu Regulamentul privind procedura de reconstituire, aprobat prin HG 890/2005, Comisia Locala de Fond Funciar S, analizând cererea, era obligata sa observe faptul ca  suprafetele solicitate nu fac parte din teritoriul sau administrativ si, în consecinta, sa înainteze cererea de reconstituire  pentru aceste teren Comisiilor Locale C si D.

Potrivit art.27 alin.1 din Legea nr.198/1991, punerea efectiva în posesie si eliberarea titlului de proprietate celor îndreptatiti se realizeaza dupa efectuarea în teren a delimitarilor necesare pentru masuratori, dupa stabilirea vecinatatilor si a amplasamentului si dupa întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

Prin urmare, operatiunea de delimitare si parcelare a terenurilor este urmata de întocmirea procesului verbal de punere în posesie. Ulterior, pe baza procesului verbal de punere în posesie, a propunerilor si a documentelor înaintate de comisia locala în care trebuie sa fie precizata parcela, tarlaua, suprafata, vecinatatile, numarul topografic, comisia judeteana va emite hotarârea de validare.

Comisia Judeteana a validat propunerea Comisiei locale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 91 ha teren agricol  în favoarea reclamantei pe raza localitatii S tocmai datorita faptului ca reclamanta  a formulat propunere de validare pentru acea suprafata, ceea ce conduce la concluzia ca aceasta are la dispozitie aceasta suprafata de teren.

În cadrul procesului pendinte,  reclamanta nu a sustinut ca nu ar mai avea teren în rezerva si nici nu a facut dovada demersurilor prevazute în art. 10 alin.4 si 6 din Regulamentul aprobat prin H.G nr. 890/2005 demersuri care se impuneau a fi efectuate în cazul în care ar fi constatat ca nu mai dispune de teren în rezerva.

În cazul în care comisia locala de fond funciar constata o imposibilitate obiectiva de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament,  are obligatia de a propune acordarea în compensare a unei suprafete  de teren din rezerva aflata la dispozitia sa, iar în situatia în care acest lucru nu este posibil a proceda la efectuarea unei propuneri privind acordarea de despagubiri astfel cum rezulta din economia dispozitiilor art. 10 alin. 4 din Regulamentul aprobat prin H.G nr. 890/2005.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 10 alin.4 si 6 din Regulamentul aprobat prin H.G nr. 890/2005 rezulta ca „ atunci când nu mai exista teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul comisiei judetene de fond funciar, institutiilor si autoritatilor publice care administreaza teren proprietate a statului”, aceasta procedura administrativa nefiind urmata de Comisia locala de fond funciar S.

Din înscrisurile comunicate la dosar de catre Comisia locala de fond funciar S si Comisia Locala de fond funciar D a rezultat ca reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente nu este posibila întrucât au fost eliberate titlu de proprietate în favoarea altor persoane, titluri de proprietate care nu au fost contestate si nu au la dispozitie alte amplasamente libere.

Prin urmare, pentru toate motivele expuse mai sus, cererea de chemare în judecata este nefondata si instanta o va respinge ca atare.