Apel. Legea nr.10/2001. Posibilitatea restituirii în natură a unui teren pe care se găseşte o construcţie începută şi nefinalizată. Destinaţia de uz sau de interes public. Răspundere pentru evicţiune. Momentul depunerii cererii de chemare în garanţie.

Apel. Legea nr.10/2001. Posibilitatea restituirii în natura a unui teren pe care se gaseste o constructie începuta si nefinalizata. Destinatia de uz sau de interes public. Raspundere pentru evictiune. Momentul depunerii cererii de chemare în garantie.

-Legea nr. 10/2001 republicata, art.10, art.11

-Cod Procedura Civila, art.61.

-Cod Civil, art.1337

1. Prin destinatie de uz sau de interes public se are în vedere un imobil care prin natura sa sa fie supus în mod intrinsec unei astfel de destinatii; or, un imobil cladire (nefinalizata, de altfel) nu poate fi prin sine un imobil cu destinatie publica, deoarece asigurarea sediilor institutiilor statului reprezinta un scop ce nu se încadreaza în ratiunile de ordine si de interes general, pentru a se opune cu forta juridica unei cereri de restituire a terenului.

2. În privinta conditiilor pentru admiterea cererii de chemare în garantie, nu este necesara existenta evictiunii la momentul vânzarii, ci este evident ca evictiunea se produce ulterior, dar este necesar ca sursa evictiunii (în speta, preluarea prin expropriere care ducea la interdictia de înstrainare) sa fi existat la momentul vânzarii. Or, chemata în garantie a procedat la vânzarea lucrului altuia în pofida interdictiei de vânzare prevazuta în legea sa de organizare si functionare si a dispozitiunilor legale care stabileau sau preconizau masuri de restituire în privinta imobilelor expropriate.

3. Cu privire la momentul formularii cererii de chemare în garantie ulterior primei zile de înfatisare, norma din art. 61 Cod procedura civila fiind de ordine privata, partea interesata a fost decazuta din dreptul de a invoca aceasta tardivitate. De altfel, abia cu ocazia acordarii cuvântului pe fond în fata primei instante, chemata în garantie a invocat tardivitatea, asa cum reiese din practicaua sentintei. În plus, limita de timp în care poate fi formulata o asemenea cerere este reglementata ca masura de protectie împotriva unei prelungiri excesive a duratei procesului angajat de catre reclamant, însa nerespectarea acestei limite nu poate - în absenta unei dispozitii exprese a legii - sa atraga consecinte în planul legalitatii hotarârii ce se pronunta în acest mod.  (Decizia nr.79A din 18.03.2010 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)

Prin cererea înregistrata sub nr. 2978 din 18 noiembrie 2005 pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamantele A.C.G. si P.D.M. au chemat în judecata pe pârâtii Primaria Giurgiu, Casa de Economii si Consemnatiuni CEC - Sucursala Giurgiu si Federalcoop Giurgiu spre a se dispune obligarea pârâtilor la emiterea dispozitiei privind restituirea suprafetei de 358 mp teren situat în Municipiul Giurgiu, strada … nr. 25, în temeiul Legii nr. 10/2001.

În motivarea acestei cereri s-a aratat în esenta ca autorul lor, P.G.D. a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea terenului în suprafata de 800 mp preluat de stat prin Decretul nr. 116/1985 si constructia aflata pe teren.

Prin dispozitia nr. 14685/29.09.2004, Primaria a dispus restituirea în natura a suprafetei de 289 mp, iar pentru suprafata de 153 mp teren ce nu a putut fi restituit în natura si pentru constructia demolata s-a stabilit dreptul reclamantilor de a opta pentru masuri reparatorii. Pentru diferenta de 358 mp teren prin aceeasi dispozitie s-a luat masura înaintarii notificarii catre Federalcoop - proprietarul terenului respectiv.

La rândul sau, Federalcoop si-a declinat competenta solutionarii notificarii, întrucât terenul revendicat dobândit în proprietate de acesta prin sentinta nr.1920/ 1995, a fost înstrainat în 1999 Sucursalei CEC Giurgiu împreuna cu constructia aflata în curs de executie pe terenul respectiv.

Întrucât Sucursala CEC Giurgiu, ca urmare a adresei primite pentru restituirea terenului, a comunicat ca cererea i-a fost gresit adresata, reclamantele au solicitat instantei în temeiul Legii nr. 10/2001 stabilirea situatiei juridice a terenului ce nu le-a fost restituit si obligarea pârâtei care îl detine la emiterea dispozitiei de restituire.

La data de 23 martie 2006, C.E.C. SA sucursala Giurgiu a formulat o cerere de chemare în garantie a Federalcoop Giurgiu, tinut de o atare obligatie, în temeiul contractului de vânzare-cumparare nr. 150 din 25 ianuarie 1999 prin care C.E.C.-ul a dobândit proprietatea terenului în litigiu de la Federalcoop.

Prin sentinta civila nr.297 din 12 octombrie 2006, Tribunalul Giurgiu a admis actiunea reclamantelor si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Municipiului Giurgiu, invocata de aceasta prin întâmpinare, dispunând obligarea pârâtei C.E.C. - Sucursala Giurgiu, sa restituie în natura reclamantelor terenul în suprafata de 358 mp situat în municipiul Giurgiu, Strada .. nr. 27, învecinat cu strada .., terenul primariei si terenul C.E.C., sucursala Giurgiu.

Tribunalul a respins prin aceeasi sentinta exceptiile privind tardivitatea formularii actiunii, a lipsei calitatii procesuale pasive a C.E.C. - Sucursala Giurgiu si Federalcoop Giurgiu, a nulitatii cererii de chemare în judecata pentru lipsa semnaturii, precum si a lipsei de legitimare activa a reclamantelor, invocate de pârâte prin întâmpinare.

Admitând cererea C.E.C., sucursala Giurgiu, de chemare în garantie a Federalcoop, urmare a respingerii exceptiei invocata de Federalcoop privind tardivitatea depunerii acestei cereri, Tribunalul Giurgiu a dispus obligarea chematei în garantie sa restituie pârâtei C.E.C., sucursala Giurgiu, partea din pret achitata prin actul de vânzare - cumparare autentificat sub nr. 150/1991, pentru imobilul restituit reclamantelor, actualizat la valoarea de piata din momentul predarii.

Prin raportare la art. 12 din Legea nr. 10/2001 instanta a dispus restituirea în natura sub conditia rambursarii de catre reclamante a sumei reprezentând valoarea despagubirii primite pentru terenul în suprafata de 358 mp.

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut ca reclamantele sunt succesoare în drepturi a numitei N.N., proprietara imobilului din Giurgiu la data exproprierii prin Decretul nr. 116/1985, care au primit în temeiul Legii nr. 10/2001 masuri reparatorii în natura si în echivalent pentru o parte din imobil.

Pentru terenul în suprafata de 358 mp în privinta caruia Primaria Giurgiu a comunicat reclamantelor ca este detinuta de Federalcoop, expertiza efectuata în cauza a identificat-o în proprietatea sucursalei C.E.C. Giurgiu, în temeiul actului de vânzare-cumparare încheiat de acesta cu Federalcoop, fiind partial ocupata cu constructii în curs de executie. Totodata expertiza a constatat ca terenul expropriat de la N.N. cu nr. postal 25 este identic ca amplasament cu acela care poarta nr. postal 27, constituind parte din terenul detinut de pârâta C.E.C., sucursala Giurgiu.

Pentru aceste considerente, au fost înlaturate sustinerile din întâmpinare referitoare la lipsa de identitate între amplasamentul terenului solicitat de reclamante si acela detinut de sucursala C.E.C. Giurgiu precum si exceptia lipsei de legitimare activa a reclamantelor.

Instanta a înlaturat si exceptia de tardivitate a sesizarii acestuia fata de împrejurarea potrivit careia fostul proprietar a început demersurile pentru restituirea terenului înca din 1998, uzând atât de procedura Legii nr. 18/1991 cât si aceea a Legii nr. 10/2001. S-a avut în vedere faptul ca Primaria Giurgiu a comunicat cu întârziere datele de identificare a actualului detinator al terenului pentru care nu a acordat ea însasi masuri reparatorii, în timp ce pârâtele C.E.C. si Federalcoop au refuzat sa solutioneze notificarea.

Pe fondul cauzei, tribunalul a retinut ca sentinta civila nr. 1920/195 prin care s-a constatat calitatea Federalcoop de proprietar al terenului de 2100 mp în care era încorporata si suprafata de teren de 358 mp, nu fundamenteaza prezumtia dobândirii cu titlu valabil si opozabil fostului proprietar, deoarece hotarârea este declarativa de drepturi în raport cu autoritatile administrative locale, si nu în constitutive de drepturi fata de adevaratul proprietar.

Instanta a concluzionat de asemenea ca înstrainarea consimtita de vânzatorul neproprietar Federalcoop, catre C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, prin contractul de vânzare-cumparare nr. 150/1999, chiar în contra demersurilor începute anterior de fostul proprietar, contravine Decretului-lege nr. 67/1990, art. 187 din Legea nr. 109/1996 si legilor de reparatie, astfel încât respectiva înstrainare nu a fost valabil înfaptuita în sensul art. 11, art. 18 lit. c) si art. 29 din Legea nr. 10/2001. Fata de atari concluzii, instanta nu a retinut apararile potrivit carora pârâtele, Federalcoop si C.E.C., sucursala Giurgiu, nu aveau obligatia de a solutiona notificarea pentru ca ar fi dobândit dreptul de proprietate în privinta imobilului prin hotarâre judecatoreasca si respectiv prin contractul de vânzare-cumparare, încheiat cu buna credinta.

Lucrarile de constructie existente pe teren, începute anterior anului 1990 si nefinalizate pâna în prezent, nu justifica afectarea lor interesului public „potrivit scopului exproprierii”, situatie care permite integrarea în regimul juridic prevazut de art. 494 C. civ.

Despagubirile primite de autoarea reclamantelor la epoca exproprierii au fost luate în calcul la stabilirea masurilor reparatorii acordate prin dispozitia primarului municipiului Giurgiu, fara ca acesta sa reprezinte un impediment la restituirea în natura.

Referitor la cererea de chemare în garantie instanta a înlaturat apararea Federalcoop referitoare la survenirea cauzei de evictiune ulterior încheierii contractului, retinând ca chemata în garantie a procedat la vânzarea lucrului altuia în pofida interdictiei de vânzare prevazuta în legea sa de organizare si functionare si a dispozitiunilor legale care stabileau sau preconizau masuri de restituire în privinta imobilelor expropriate.

Tribunalul a înlaturat si apararea chematei în garantie potrivit careia C.E.C., sucursala Giurgiu, si-a asumat riscul evictiunii, retinând ca situatia relevata se refera la certa cunoastere a acestei cauze de catre cumparator, la data perfectarii contractului si nu ulterior acestuia.

Prin decizia civila nr. 128 A din 18.05.2007, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, a respins ca nefondate apelurile declarate de C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, si Federalcoop Giurgiu, retinând în mare aceleasi considerentele avute în vedere de instanta de fond.

S-a concluzionat ca art. 10 alin. (1) si art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 invocate de sucursala C.E.C. Giurgiu, care reglementeaza situatia de exceptie de la regula restituirii în natura a imobilelor, sunt de stricta interpretare si aplicare si nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii decât acelea expres stabilite de legiuitor, astfel ca ele nu îsi gasesc aplicare în privinta terenului detinut de C.E.C., Sucursala Giurgiu, de vreme ce acesta nu este ocupat si/sau afectat integral unei constructii functionale care sa faca parte din categoria lucrarilor pentru care s-a dispus exproprierea.

Instanta de apel a înlaturat, ca fiind lipsite de interes criticile apelantei C.E.C., sucursala Giurgiu, privitoare la rambursarea despagubirilor de expropriere acordate autoarei reclamantelor de vreme ce legitimarea de a le formula revine autoritatii care le-a achitat.

În privinta angajarii raspunderii pentru evictiune a Federalcoop, curtea a retinut ca acesta a înstrainat fara drept imobilul în litigiu, iar riscul asumat de cumparator C.E.C., sucursala Giurgiu, vizeaza situatia la care face expres referire, si anume aceea ca bunul a fost stapânit de catre vânzatoare si nu a fost preluat de stat de la aceasta. În afara acestor precizari, în cauza opereaza regula înscrisa la art. 1337 C. civ. privitoare la obligatia legala de garantie a vânzatorului, obligatie care nu poate fi înlaturata decât printr-o clauza, care atesta neechivoc vointa cumparatorului de a-si asuma riscul în privinta oricarei cauze de evictiune care ar putea surveni ulterior.

Împotriva deciziei pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti au declarat recurs C.E.C. SA, sucursala C.E.C. Giurgiu, si Federalcoop.

În recursul declarat, C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, invoca pe cale de exceptie lipsa capacitatii sale procesuale, fata de dispozitiunile art. 2 si art. 4 din Statutul C.E.C. SA pe de o parte si dispozitiunile Decretului nr. 31/1954 pe de alta parte.

Pe fondul cauzei, recurenta sustine ca hotarârea a fost data cu încalcarea art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ., deoarece instanta a retinut fara suport probator identitatea celor doua imobile, respectiv acela de la 25 si acela de la nr. 27 (detinut de C.E.C., sucursala Giurgiu). Concluziile expertizei pe care instanta îsi întemeiaza solutia, ignora criticile recurentei care evidentiaza incertitudinea în privinta suprafetei de teren reclamate cu aceea detinuta si sunt lipsite de demersul motivational al hotarârii, care i-a format convingerea si cel pentru care au fost înlaturate cererile partilor.

În speta nu-si gasesc aplicarea dispozitiunile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind restituirea în natura a terenului, deoarece acesta este integral afectat unei constructii functionale (P+1) iar terenul liber din fata si din spatele acestuia, nu poate fi restituit nu numai ca deserveste constructia si exploatarea acesteia dar este si mai mic ca dimensiuni decât terenul restituit în suprafata de 358 mp.

Instanta nu evidentiaza prin hotarârea pronuntata motivele de fapt si de drept pe care îsi întemeiaza solutia de rambursare a despagubirilor pe care autoarea reclamantelor le-a primit ca o conditie de restituire în natura a terenului.

În speta în conflictul de interese între adevaratul proprietar si subdobânditorul de buna credinta a imobilului, este de preferat acesta din urma, care trebuie protejat prin acordarea catre adevaratul proprietar a celorlalte masuri reparatorii legale.

Prin prisma principiilor de drept civil, consecintele vânzarii unui imobil apartinând altuia, în ipoteza în care cel putin cumparatorul a fost de buna credinta, în speta C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, proprietatea acestuia este pe deplin justificata cel putin din perspectiva unui cadru mai larg vizând ocrotirea si asigurarea bunei functionari a circuitului civil si a dreptului oricarei persoane la respectarea bunurilor sale.

În consecinta, recurentul a solicitat în principal admiterea exceptiei lipsei capacitatii de exercitiu a C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, si respingerea actiunii, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului si respingerea pe fond a actiunii.

Recursul declarat de pârâta Federalcoop, nemotivat în drept, vizeaza în esenta solutia pronuntata în cererea de chemare a acestuia în garantie pentru evictiune. Se sustine ca cerinta legala a raspunderii pentru evictiune nu este îndeplinita, deoarece cauza evictiunii este ulterioara vânzarii si nu a fost cunoscuta de cumparator.

La data încheierii contractului de vânzare-cumparare 25 ianuarie 1999 nu putea fi anticipata aparitia Legii nr. 10/2001 si eventuala evictiune a imobilului, iar cumparatorul la rândul sau sa prevada la momentul cumpararii o evictiune în privinta acestuia.

Recurenta pretinde ca a aflat de demersurile reclamantelor pentru recuperarea imobilului de abia în anul 2004, când Primaria Municipiului Giurgiu i-a facut cunoscut acest lucru.

În speta, cumparatorul si-a asumat riscul evictiunii, prin chiar clauza contractuala, fara ca instanta sa-i acorde cuvenita semnificatie. Instanta a înfrânt si prevederile art. 61 C. proc. civ. deoarece a respins fara justificare legala exceptia de tardivitate a cererii de chemare în garantie, introdusa la 23 martie 2006, dupa acordarea mai multor termene de judecata.

Gresit instanta face aprecieri, fara acoperire probatorie asupra utilitatii constructiei si a inexistentei autorizatiei de constructie, procedând în consecinta la restituirea în natura a suprafetei de 358 mp teren ignorând faptul ca autoarea reclamantilor a fost despagubita.

Prin decizia civila nr. 2248 din 02 martie 2009 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, au fost admise recursurile formulate de Federalcoop Giurgiu si C.E.C., sucursala C.E.C. Giurgiu, a fost casata decizia recurata si a fost trimisa cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti.

În motivarea deciziei din recurs, au fost retinute urmatoarele:

În speta reclamantii au solicitat în calitate de succesori ai autorului lor P.D. si în temeiul Legii nr. 10/2001 restituirea imobilului, teren în suprafata de 800 mp si casa de locuit, situat în Giurgiu, preluat în proprietatea statului în temeiul Decretului de expropriere nr. 116/1995.

Prin dispozitia nr. 14685 din 29 septembrie 2004 Primaria Municipiului Giurgiu a dispus restituirea în natura a terenului în suprafata de 289 mp iar pentru diferenta de 153 mp teren si constructia demolata s-a propus acordarea masurilor reparatorii. În privinta suprafetei de 358 mp teren, Primaria Municipiului Giurgiu a transmis notificarea si documentatia aferenta catre Federalcoop Giurgiu, unitatea competenta a proceda la solutionare.

Prin adresa nr. 339/2004 Federalcoop Giurgiu si-a declinat competenta de solutionare a cererii de restituire a terenului în suprafata de 358 mp, catre C.E.C. Giurgiu deoarece acesta a fost dobândit de C.E.C. Giurgiu prin contract de vânzare-cumparare.

La rândul sau C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, a refuzat sa dea curs notificarii cu argumentul ca nu are abilitare legala.

Prin sentinta civila nr. 297 din 12 octombrie 2006 mentinuta în apel, Tribunalul Giurgiu a admis actiunea reclamantelor si a obligat C.E.C., sucursala Giurgiu, sa restituie în natura reclamantelor suprafata de 358 mp teren amplasat în Municipiul Giurgiu, retinând ca terenul în litigiu este detinut de C.E.C., sucursala Giurgiu.

În pronuntarea acestei solutii, tribunalul si instanta de apel au retinut incidenta în cauza a dispozitiunilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicata, motivat de faptul ca terenul de 358 mp este liber de constructii.

Raportul de expertiza efectuat în cauza, pe care se întemeiata solutia, nu este concludent, deoarece nu evidentiaza actele si schitele avute în vedere, în succesiunea operatiunilor juridice înfaptuite în legatura cu terenul reclamantelor si al Federalcoop si nu expliciteaza vizavi de apararile constante ale sucursalei C.E.C. Giurgiu, concluzia potrivit careia terenul revendicat de reclamante aflat în Giurgiu, este identic cu terenul detinut de sucursala pârâta, aflat pe aceeasi strada la nr. 27.

Nici instanta si nici expertul nu valorifica adresele nr. 10062/906/2004 si nr. 3866/903/2006 din continutul carora rezulta ca Decretul nr. 116/1985 a vizat exproprierea a trei imobile de la nr. 23, 25 si 27 si schita de amplasament a terenului expropriat.

Comparativ cu acest teren, expertul era dator sa examineze schita de plan a terenului ce a stat la baza deciziei nr. 21 din 27 martie 1987 a Consiliului Local al Judetului Giurgiu si a sentintei nr. 1920/1995 a Judecatoriei Giurgiu, în temeiul carora terenul în suprafata de 2100 mp a fost dat în administrare si apoi trecut în proprietatea Federalcoop. Fata de adresa terenului de 2100 mp mentionata în sentinta nr. 1920/1995, trebuia sa se verifice daca Primaria Giurgiu a procedat la o renumerotare a terenurilor si daca terenul de 2100 mp proprietatea Federalcoop încorporeaza partial si terenul proprietatea autorului reclamantelor de la fostul numar 25.

Expertul era dator de asemeni sa evidentieze pe schita de plan, amplasamentul terenului în suprafata de 1206,80 mp vândut C.E.C., sucursala Giurgiu, în temeiul contractului nr. 150 din 25 ianuarie 1999, potrivit planului însotitor atasat acestuia si intabulat, fata de terenul expropriat, de terenul proprietatea Federalcoop si fata de terenul proprietatea reclamantelor, pentru a se putea concluziona daca într-adevar terenul de 348 mp în litigiu este incorporat terenului de 1206,80 mp detinut în proprietate de C.E.C., sucursala Giurgiu. Expertul era dator sa aiba în vedere identificarea terenului în litigiu, pozitionarea terenului de 289 mp si schita de plan însotitoare cu care reclamantii au fost pusi în posesie, precum si amplasamentul constructiei nefinalizata fata de terenul de 348 mp în litigiu.

În raport de omisiunile expertizei, esentiale în identificarea terenului în litigiu si a entitatii detinatoare a acestuia, situatia de fapt nu a fost stabilita, pentru a se putea face o corecta aplicare a art. 10 si art. 11 din Legea nr. 10/2001, ceea ce echivaleaza cu o nesolutionare pe fond a cauzei.

Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a sucursalei Giurgiu este nefondata, deoarece litigiul s-a purtat cu C.E.C. SA pentru sucursala Giurgiu, mandatata prin statutul C.E.C. SA aprobat prin ordinul nr. 979 din 8 iulie 2005, emis de Ministerul Finantelor. Mandatarea sucursalei are un caracter general, banca asigurându-si pe aceasta cale coerenta activitatii desfasurata prin succesoarele sale. Dovada în acest sens este faptul ca sucursala C.E.C. Giurgiu figureaza personal în calitate de cumparator în contractul nr. 150/1999 si tot în nume propriu formuleaza si cererea de chemare în garantie a Federalcoop.

În raport de cele mai sus aratate, se retine ca litigiul nu a fost solutionat pe fondul sau, impunându-se în temeiul art. 313 C. proc. civ. casarea deciziei 128A a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civile cu trimitere spre rejudecare.

Instanta de trimitere, în functie de concluziile expertizei si probele ce se vor administra, urmeaza a examina si celelalte critici din recursurile declarate, referitoare la masurile reparatorii ce urmeaza a fi acordate reclamantelor de catre entitatea detinatoare si obligatia de garantie pentru evictiune a pârâtei Federalcoop.

Cauza a fost reînregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a IX a Civila si pentru Cauze de Proprietate Intelectuala sub nr. 6508/2/2009 la data de 10.07.2009.

La termenul din 22.10.2009, Curtea a încuviintat efectuarea unui nou raport de expertiza tehnica având ca obiectiv a se stabili daca exista identitate între terenul situat în Giurgiu, Str. … nr. 25 si terenul detinut de apelanta-pârâta cu nr. 27 de pe aceeasi strada.

De asemenea, a mai fost încuviintata emiterea unei adrese cu privire la istoricul de numar postal al imobilului în litigiu, raspunsul fiind depus la filele 33-38 din dosar de apel.

La dosar a fost depus raportul de expertiza tehnica topografica întocmit de exp. th. Corneliu Nicolaescu, Gheorghe Zaharia si Ioan Sandita (filele 44-60).

Analizând cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelante, a apararilor invocate de intimati, precum si prin prisma considerentelor deciziei de casare cu trimitere spre rejudecare, fata de ansamblul materialului probator administrat în cauza, Curtea retine urmatoarele:

În fapt, reclamantii au solicitat în calitate de succesori ai autorului lor P.D. si în temeiul Legii nr. 10/2001 restituirea imobilului, teren în suprafata de 800 mp si casa de locuit, situat în Giurgiu, preluat în proprietatea statului în temeiul Decretului de expropriere nr. 116/1995.

Prin dispozitia nr. 14685 din 29 septembrie 2004 Primaria Municipiului Giurgiu a dispus restituirea în natura a terenului în suprafata de 289 mp iar pentru diferenta de 153 mp teren si constructia demolata s-a propus acordarea masurilor reparatorii.

În privinta suprafetei de 358 mp teren, Primaria Municipiului Giurgiu a transmis notificarea si documentatia aferenta catre Federalcoop Giurgiu, unitatea competenta a proceda la solutionare.

Prin adresa nr. 339/2004 Federalcoop Giurgiu si-a declinat competenta de solutionare a cererii de restituire a terenului în suprafata de 358 mp, catre C.E.C. Giurgiu deoarece acesta a fost dobândit de C.E.C. Giurgiu prin contract de vânzare-cumparare.

La rândul sau C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, a refuzat sa dea curs notificarii cu argumentul ca nu are abilitare legala.

În ceea ce priveste apelul formulat de CEC SA - Sucursala Giurgiu, prin motivele de apel s-a aratat ca se sustine exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a apelantei, deoarece aceasta este proprietara imobilului situat în Str. … nr. 27, iar reclamantii solicita restituirea unui imobil situat la nr. 25.

Acest prim motiv de apel va fi analizat împreuna cu ultimul motiv de apel din apelul formulat de CEC SA - Sucursala Giurgiu, prin care se sustine în continuare exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, deoarece acestia nu au facut dovada calitatii dreptului de proprietate asupra terenului de la nr. 27.

Problema de fapt dedusa judecatii prin cele doua motive de apel este aceeasi, respectiv problema stabilirii identitatii terenului în litigiu si daca acest teren se suprapune sau nu cu terenul detinut de apelanta.

Ca urmare a considerentelor deciziei de casare, prin prisma obligatiei procesuale impuse de prevederile art. 315 alin.1 din Codul de procedura civila, a fost administrata proba cu expertiza tehnica având ca obiectiv a se stabili daca exista identitate între terenul situat în Giurgiu, Str. ….nr. 25 si terenul detinut de apelanta-pârâta cu nr. 27 de pe aceeasi strada.

Prin raportul de expertiza tehnica topografica întocmit de exp. th. Corneliu Nicolaescu, Gheorghe Zaharia si Ioan Sandita (filele 44-60), s-a stabilit ca suprafata de teren ocupata de CEC - Sucursala Giurgiu din suprafata fostului imobil cu nr. 25 de pe str. … este de 374 mp, fiind compus din 181 mp constructie nefinalizata si 193 mp teren liber prevazut ca zona de acces la constructie.

Obiectivul expertizei a fost stabilit cu mentiunea ca expertii vor avea în vedere actele ce atesta proprietatea imobilului, declaratia de impunere, decretul de expropriere, schitele de amplasament anterioare si ulterioare exproprierii, actele de transmisiune asupra dreptului de proprietate de la apelanta Federalcoop Giurgiu catre apelanta CEC Giurgiu, evidentele cadastrale, eventuale dezmembrari ce au intervenit în privinta terenului.

Expertul a retinut ca imobilul cu nr. 25 de pe str. …, proprietatea autoarelor intimatelor-reclamante, a fost expropriat prin Decretul nr. 116/1985 si demolat, împreuna cu alte imobile aflate la numerele postale 19, 21, 23 si 27 pe aceeasi strada, întreaga zona demolata fiind prezentata în anexele 2 si 3 ale raportului de expertiza.

Ca urmare a demolarilor, limitele fostelor proprietati au fost complet desfiintate, realizându-se o noua organizare teritoriala. Pe acest teren, urma sa se construiasca un bloc de locuinte, constructie care a fost începuta dar nu a fost si finalizata.

Terenul trece apoi în administrarea UJCOOP, precursoarea juridica a lui Federalcoop, prin Decizia nr. 71/1987 a Consiliului Popular al Judetului Giurgiu, mentionându-se ca este vorba de 2100 mp. Expertul a avut spre analiza o schita referitoare la aceasta suprafata, concluzionând ca suprafata nu putea fi de 2100 mp ci de maxim 2046 mp, dar acest teren cuprindea parti din toate cele cinci imobile expropriate de pe strada ….

Apelanta Federalcoop obtine sentinta civila nr.1920/09.05.1995 pronuntata de Judecatoria Giurgiu, prin care se constata ca aceasta este proprietara terenului de 2100 mp situat la nr. 27 de pe strada ….

Expertul consemneaza ca nr. 27 este pentru prima data atasat locatiei terenului ce face obiectul Deciziei nr. 71/1987 a Consiliului Popular al Judetului Giurgiu. Aceasta locatie nu este identica nu locatia fostei proprietati de la nr. 27 de dinainte de demolare, dar cuprinde o parte din aceasta, precum si parti din fostele proprietati de la nr. 19, 21, 23 si 25. din textul sentintei nu rezulta ca s-ar fi efectuat o expertiza topografica în cauza, dar se precizeaza ca reclamanta a depus la dosar schita terenului.

Conform considerentelor deciziei de casare, expertul a analizat si schita aferenta contractului de vânzare-cumparare nr.150/25.01.1999, prin care Federalcoop vinde Sucursalei Judetene CEC Giurgiu o parte din terenul de 2100 mp, si anume suprafata de 1206,80 mp, din care 613 mp constructie în executie; numarul postal transmis noului imobil este tot nr. 27, dar fara o descriere a limitelor terenului. Conform documentatiei cadastrale, rezulta ca suprafata totala a terenului înstrainat este de 1173,4 mp din care constructie 615,2 mp.

Expertul a aratat ca pentru determinarea situatiei din teren, au fost folosite actele de proprietate ale partilor, planurile cadastrale la scara 1:2000 din anul 1980 si actuale, documentatiile cadastrale ale imobilelor din zona, ortofotoplanul zonal, precum si coordonatele în sistem stereografic din 1970.

Se retine astfel ca, în prezent, pe fostul teren al imobilului cu nr. 25 de pe strada .. din municipiul Giurgiu, se afla:

-43 mp domeniu public, reprezentat de un parcaj auto, fara numar postal;

-74 mp zona de acces la constructie, apartinând apelantei CEC Sucursala Giurgiu cu nr. 27 pe strada …;

-181 mp bloc în constructie cu fundatie, planseu peste subsol, parter cu stâlpi de beton armat si partial planseu peste parter, apartinând apelantei CEC Sucursala Giurgiu cu nr. 27 pe strada …;

-119 mp zona de acces la constructie, apartinând apelantei CEC Sucursala Giurgiu cu nr. 27 pe strada …;

-231 mp teren proprietatea Primariei Municipiului Giurgiu fara numar postal;

- 255 mp  apartinând numitului Bealcu Florian, cu nr. 25 pe strada ….

Curtea retine astfel ca, în fapt, terenul a carui restituire se cere, de 358 mp din suprafata fostului imobil cu nr. 25 de pe str. …, se identifica, fiind inclus, în suprafata de teren de 374 mp ocupata de CEC - Sucursala Giurgiu; astfel, acest ultim teren este compus din 181 mp constructie nefinalizata si 193 mp teren liber prevazut ca zona de acces la constructie.

Prin urmare, toate apararile exprimate prin invocarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei apelante si a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, precum si cele doua motive de apel invocate de apelanta legate de lipsa identitatii dintre cele doua terenuri, sunt nefondate.

Într-un alt motiv de apel, apelanta arata ca în cauza sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicata. Din studierea schitelor rezulta ca terenul liber de constructie potrivit expertizei se afla numai în spatele si în fata constructiei, teren absolut necesar folosirii si exploatarii imobilului ce urmeaza a fi finalizat, destinat în primul rând lucrului cu publicul. Instanta urmeaza a aprecia ca oricum nu se poate restitui în natura suprafata de 358 mp, deoarece nu exista o asemenea suprafata libera de constructie, fiind aplicabile prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001. Astfel, în mod gresit instanta a dispus restituirea în natura a terenului de 358 mp, o parte din teren fiind ocupata de constructie, iar cealalta parte fiind destinata exclusiv exploatarii si utilizarii cladirii. Practic, o asemenea restituire ar face imposibila finalizarea constructiei si derularea activitatii apelantei, deoarece fiind o institutie bancara are nevoie de o serie de masuri de siguranta si de un spatiu suficient pentru o astfel de activitate.

Cu privire la acest motiv de apel, Curtea retine urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, invocat de apelanta, în cazul în care constructiile expropriate au fost demolate partial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu constructiile ramase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Curtea retine ca art. 10 alin. (1) si art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 invocate de apelanta, care reglementeaza situatia de exceptie de la regula restituirii în natura a imobilelor, sunt de stricta interpretare si aplicare si nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii decât acelea expres stabilite de legiuitor, astfel ca ele nu îsi gasesc aplicare în privinta terenului detinut de C.E.C.-Sucursala Giurgiu, de vreme ce acesta nu este ocupat si/sau afectat integral unei constructii functionale care sa faca parte din categoria lucrarilor pentru care s-a dispus exproprierea.

Lucrarile de constructie existente pe teren, începute anterior anului 1990 si nefinalizate pâna în prezent, nu justifica afectarea lor interesului public „potrivit scopului exproprierii”, situatie care permite integrarea în regimul juridic prevazut de art. 494 C. civ.

Apelanta sustine ca este vorba despre un teren absolut necesar folosirii si exploatarii imobilului ce urmeaza a fi finalizat, destinat în primul rând lucrului cu publicul.

Curtea retine ca prin destinatie de uz sau de interes public se are în vedere un imobil care prin natura sa sa fie supus în mod intrinsec unei astfel de destinatii; or, un imobil cladire (nefinalizata, de altfel ) nu poate fi prin sine un imobil cu destinatie publica, deoarece asigurarea sediilor institutiilor statului reprezinta un scop ce nu se încadreaza în ratiunile de ordine si de interes general, pentru a se opune cu forta juridica unei cereri de restituire a terenului.

Cât priveste sustinerea ca o parte din teren este ocupata de constructie, iar cealalta parte este destinata exclusiv exploatarii si utilizarii cladirii si ca practic, o asemenea restituire ar face imposibila finalizarea constructiei si derularea activitatii apelantei, deoarece fiind o institutie bancara are nevoie de o serie de masuri de siguranta si de un spatiu suficient pentru o astfel de activitate, Curtea retine urmatoarele:

Sub aspectul constructiei, s-a statuat deja ca lucrarile de constructie existente pe teren, începute anterior anului 1990 si nefinalizate pâna în prezent, nu justifica afectarea lor interesului public „potrivit scopului exproprierii”, situatie care permite integrarea în regimul juridic prevazut de art. 494 C. civ.

Sub aspectul restului de teren care ar fi destinat exclusiv exploatarii si utilizarii cladirii, Curtea constata ca un asemenea regim juridic nu poate fi stabilit de un expert tehnic, reprezentând o apreciere de drept ce poate fi facuta numai de instanta de judecata.

În al doilea rând, ca o asemenea destinatie (ca si bun accesoriu unui bun principal) nu poate exista în absenta bunului principal, cât timp cladirea nu este finalizata.

Prin urmare, Curtea constata ca nu exista impedimentele invocate de apelanta la restituirea în natura, motiv pentru care va respinge si acest motiv de apel ca nefondat.

În sfârsit, se mai arata de catre apelanta ca reclamantele au primit despagubiri atât pentru constructie, cât si pentru teren la momentul exproprierii si nu au rambursat suma reprezentând valoarea despagubirilor primite actualizate (unitatea apelantei fiind societate comerciala cu actionar unic statul român, asa cum a fost definita la art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001), deci hotarârea instantei a fost data fara sa fie respectate prevederile legii potrivit carora restituirea în natura este conditionata de rambursarea despagubirii primite actualizate.

Cu privire la acest motiv de apel, Curtea constata ca este lipsit de obiect, cât timp dispozitivul sentintei apelate obliga în mod expres la restituirea în natura sub conditia rambursarii sumei reprezentând valoarea despagubirii primite pentru terenul de 358 mp de catre reclamanti.

De asemenea, critica apare si ca fiind lipsita de interes, de vreme ce legitimarea de a o formula revine autoritatii care a achitat asemenea despagubiri.

În ceea ce priveste apelul formulat de apelant-chemata în garantie Federalcoop Giurgiu, se arata ca instanta de fond a scapat din vedere faptul ca pentru a chema în garantie trebuie îndeplinite cumulativ trei conditii: cauza evictiunii sa fie anterioara vânzarii; cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator; sa fie vorba de o tulburare de drept. Se arata ca nu este îndeplinita conditia cauzei anterioare vânzarii, deoarece evictiunea nu a existat la momentul vânzarii, adica la 25.01.1999, ci Legea nr. 10/2001 apare la doi ani dupa vânzare, astfel ca apelanta nu putea anticipa o asemenea evictiune. Nici conditia referitoare la împrejurarea de a nu fi fost cunoscuta de cumparator cauza evictiunii nu este îndeplinita, deoarece cumparatorul nu putea nici el sa prevada o evictiune la momentul cumpararii, cum nici vânzatorul nu a cunoscut-o.

Cu privire la prima critica, Curtea constata ca nu este necesara existenta evictiunii la momentul vânzarii, ci este evident ca evictiunea se produce ulterior, dar este necesar ca sursa evictiunii (în speta, preluarea prin expropriere care ducea la interdictia de înstrainare) sa fi existat la momentul vânzarii. Or, chemata în garantie a procedat la vânzarea lucrului altuia în pofida interdictiei de vânzare prevazuta în legea sa de organizare si functionare si a dispozitiunilor legale care stabileau sau preconizau masuri de restituire în privinta imobilelor expropriate.

Cât priveste a doua critica, chiar apelanta sustine necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator, necontrazicând cu nimic considerarea de catre instanta ca fiind îndeplinita aceasta conditie.

Se mai sustine de catre apelanta ca în mod gresit retine sentinta ca petentele ar fi facut demersuri din anul 1999 pentru recuperarea acestei suprafete, cât timp nu se face nici un fel de dovada, iar apelanta a luat cunostinta de astfel de demersuri abia în 2004, când au raspuns la adresa nr. 7205 din 29.04.2004 a Primariei Municipiului Giurgiu.

Curtea retine ca fostul proprietar a început demersurile pentru restituirea terenului înca din 1998 uzând atât de procedura Legii nr. 18/1991 cât si aceea a Legii nr. 10/2001. Astfel, potrivit adresei nr. 2729/1998, autorul reclamantelor a solicitat în anul 1998 de la Primaria Giurgiu restituirea terenului expropriat, cerere reiterata la 27.02.2001 iar la 04.06.2001, numitul P.G.D. s-a adresat conducerii CEC Giurgiu. A fost formulata notificare conform Legii nr. 10/2001, iar din 2001 ambele apelante au refuzat sa dea o solutie notificarii.

Se mai invoca de catre apelanta prevederile art. 1340 din Codul civil, cu referire la mentiunea din contract prin care cumparatorul arata ca a cumparat pe riscul sau.

Curtea retine ca situatia relevata se refera la certa cunoastere a cauzei evictiunii de catre cumparator chiar la data perfectarii contractului si nu ulterior încheierii acestuia.

Curtea retine ca riscul asumat de cumparator C.E.C., sucursala Giurgiu, vizeaza situatia la care se face expres referire în clauza, si anume aceea ca bunul a fost stapânit de catre vânzatoare si nu a fost preluat de stat de la aceasta. În afara acestor precizari, în cauza opereaza regula înscrisa la art. 1337 C. civ. privitoare la obligatia legala de garantie a vânzatorului, obligatie care nu poate fi înlaturata decât printr-o clauza, care atesta neechivoc vointa cumparatorului de a-si asuma riscul în privinta oricarei cauze de evictiune care ar putea surveni ulterior.

Într-un ultim motiv de apel, se mai invoca faptul ca cererea de chemare în garantie a fost depusa la data de 23.03.2006, când avusesera loc mai multe înfatisari, deci cu nerespectarea termenului prevazut de art. 61 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Curtea retine ca într-adevar, cererea de chemare în garantie formulata de CEC Sucursala Giurgiu împotriva chematei în garantie Federalcoop Giurgiu a fost depusa la termenul din 23.03.2006, dupa discutarea probelor, deci cu depasirea primei zile de înfatisare.

Dar, la acel termen, toate partile fiind prezente, niciuna dintre acestea nu a invocat problema tardivitatii formularii cererii de chemare în garantie, astfel încât norma din art. 61 din Codul de procedura civila fiind de ordine privata, partea interesata a fost decazuta din dreptul de a invoca aceasta tardivitate. De altfel, abia cu ocazia acordarii cuvântului pe fond în fata primei instante, chemata în garantie a invocat tardivitatea, asa cum reiese din practicaua sentintei. În plus, limita de timp în care poate fi formulata o asemenea cerere este reglementata ca masura de protectie împotriva unei prelungiri excesive a duratei procesului angajat de catre reclamant, însa nerespectarea acestei limite nu poate - în absenta unei dispozitii exprese a legii - sa atraga consecinte în planul legalitatii hotarârii ce se pronunta în acest mod.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 296 din Codul de procedura civila, va respinge apelurile ca nefondate.

Domenii speta

Spete similare