Legea nr.10/2001. Imobile care intră sub incidenţa art.16 din Legea nr.10/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005.

Legea nr.247/2005 prin care s-au adus modificări Legii nr.10/2001 reglementează o situaţie nouă în cazul imobilelor care  intră sub incidenţa art.16 din această lege, instituind principiul restituirii în natură şi a acestor categorii de imobile.

În contextul în care prin notificarea formulată după intrarea în vigoare  a Legii nr.247/2005 s-a solicitat restituirea în  natură a mai multor imobile printre care  şi un imobil care intră sub incidenţa art.16 din Legea nr.10/2001, astfel cum a  fost modificat, cererea nu poate fi respinsă în totalitate ca tardiv formulată, iar instanţa trebuie să lămurească problema tardivităţii notificării referitoare la un astfel de  imobil.

Prin contestaţia înregistrată la această instanţă sub nr.166/102/2007, la data de 18.01.2007, reclamanta U.M.I., în contradictoriu cu Primăria Zau de Câmpie a solicitat anularea ca nelegală şi netemeinică a dispoziţiei nr.1034 din 15.12.2006 emisă de Primarul com.Zau de Câmpie, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de dispoziţie de restituire în ceea ce priveşte aceste imobile, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr.831 din 28.,05.2007 a Tribunalului Mureş s-a respins contestaţia formulată de contestatoare, în contradictoriu cu pârâta Primăria Zau de Câmpie, prin primar.

În considerentele hotărârii, în esenţă, s-a reţinut că notificarea a fost depusă tardiv, peste termenul legal prev.de art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001, care a fost prelungit succesiv prin OUG nr.109/2001 şi OUG nr.145/2001, acesta îndeplinindu-se în luna februarie 2002.

Prevederile Legii nr.247/2005 nu fac referire la instituirea unei prorogări a termenului de depunere a notificărilor şi pentru a putea eventual considera că suntem în prezenţa unui termen în care să poată fi formulate notificările, acestea ar trebui să se refere la situaţii reglementate prin Legea nr.247/2005 şi care nu au fost reglementate de Legea nr.10/2001.

Conform înscrierii din Cartea Funciară nr.293 Zau de Câmpie, B+2, preluarea imobilelor s-a făcut în temeiul Legii nr.187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, a Regulamentului nr.4/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, prin urmare, o astfel de preluare fiind reglementată de prev.art.2 lit.h, i din Legea nr.10/2001, nu se poate vorbi de o nouă ipoteză introdusă de Legea nr.247/2005, referitoare la categoriile de imobile preluate abuziv.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel,  în termen legal, reclamanta U.M.I., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei atacate, admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta , a solicitat restituirea în natură a mai multor imobile situate în com. Zau de Câmpie, care au aparţinut antecesorului U.B.S. din CF 9 Zau – B+1 şi CF 293 Zau B+1.

Reclamanta a trimis  o notificare prin intermediul executorului judecătoresc în temeiul Legii nr.247/2005.

Notificarea trimisă în temeiul Legii nr.247/2005 s-a referit atât la terenuri cât şi la supraedificate.

Imobilele revendicate  au fost expropriate şi s-a înscris provizoriu drept de expropriere în favoarea Statului Român în baza Legii nr.187/1945, nefiind însă radiat dreptul de proprietate al antecesorului.

Exproprierea s-a făcut în mod absolut abuziv şi fără titlu valabil, fiind vorba de o expropriere provizorie, nereglementată de legislaţia românească  de la un proprietar minor.

Actele normative invocate de pârâtă, în speţă, încălcarea de către reclamantă a prev.art.22 alin.1, art.25 alin.3 şi art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 sunt neadevărate.

Cu privire la excepţia tardivităţii trimiterii notificării s-a solicitat respingerea acestei excepţii, considerându-se că notificarea a fost întemeiată pe Legea nr.247/2005, fiind trimisă în termen.

Dacă totuşi se consideră că sunt aplicabile prev. Legii nr.10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005, aceasta nereferindu-se la prelungirea termenelor prev. de Legea nr.10/2001 s-a solicitat să se admită doar cu privire la supraedificate , iar cu privire la terenuri să se constate că s-au depus toate actele necesare în termen legal, că ele pot fi restituire în totalitate în natură pe vechiul amplasament.

Prin întâmpinarea depusă al data de 13.09.2007, pârâta Primăria Zau de Câmpie, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că petenta, a solicitat restituirea în natură a imobilelor în speţă, în afara termenului legal; modalitatea de preluare a fost reglementată de prev.art.2 lit.h şi i din Legea nr.10/2001 şi prin urmare, nu poate fi vorba în cauză de o nouă ipoteză introdusă de Legea nr.247/2005.

Notificarea privind castelul şi terenul aferent acestuia situat în Zau de Câmpie, str.Parcului, nr.1, imobilul aparţinând domeniului public judeţean, fiind atestat ca atare prin HGR nr.964/2002, a fost remis spre competentă soluţionare Consiliului Judeţean Mureş.

S-a menţionat faptul că o notificare identică a fost înregistrată şi la Comisia locală de fond funciar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate şi în baza efectului devolutiv, prev.de art.295 Cod pr.civilă, instanţa a constatat că apelul declarat este fondat în sensul celor ce urmează:

Prin notificarea adresată la data de 28.11.2005 Primăriei Zau de Câmpie sub nr.596, prin intermediul BEJ Giunca Maria-Cristina, reclamanta a solicitat restituirea în natură a o serie de imobile – construcţii şi terenuri înscrise în CF nr.9 Zau de Câmpie, ce au aparţinut antecesorului ei U.Ş.

Prin Dispoziţia nr.1034 din data de 15.03.2006, privind soluţionarea cererii de restituire în natură a imobilelor cuprinse în notificarea nr.596/28.11.2005, s-a respins cererea numitei U. I.M.-I., ca tardiv formulată .

În drept, s-au reţinut prev.art.22 alin.1, art.25 alin.3, art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, precum şi ale OUG nr.109/2001 şi OUG nr.145/2001, termenul îndeplinindu-se în luna februarie 2002.

Într-adevăr, prevederile Legii nr.247/2005, nu fac referire la instituirea unei prorogări a termenului de depunere a notificărilor şi pentru a putea considera că suntem în prezenta unui termen, în care, să poată fi formulate notificările, acestea ar trebui să se refere la situaţii reglementate prin Legea nr.247/2005 şi care, nu au fost reglementate de Legea nr.10/2001.

O categorie aparte de imobile, ce fac obiectul măsurilor stabilite de Legea nr.10/2001, sunt cele supuse reglementării prin art.16 din lege.

Principiul care a guvernat cererile de restituire a unor asemenea imobile, conform legiui vechi era acela că restituirea se făcea prin acordarea unor măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile prezentei legi – art.16 alin.1 din  Legea nr.10/2001.

Potrivit art.16 din  Legea nr.10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005, în situaţia imobilelor, având destinaţiile arătate în anexa nr.2 lit.a, care face parte integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate, ori social-culturale, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate, cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 3 ani sau după caz până la 5 ani.

Rezultă că Legea nr.247/2005 reglementează o situaţie nouă, instituind principiul restituirii în natură şi a imobilelor care cad sub incidenţa art.16.

În privinţa acestor imobile suntem în ipoteza reglementării unei noi situaţii, astfel încât în baza art.22 din Legea nr.10/2001, persoana îndreptăţită va putea să depună notificare în termen de 6 luni, de la intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005.

Prima instanţă nu a verificat prin expertiza tehnică de specialitate (topo şi construcţii), precum şi prin acte ale administraţiei publice locale şi centrale, dacă imobilele – construcţii şi terenuri, cad sub incidenţa art.16 din Legea nr.10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005.

Insă este cert că, imobilul Castel-Centru de Plasament  Zau de Câmpie şi anexe, cu teren aferent în suprafaţă de 17.740 mp, conform HG nr.964/17.09.2002, aparţine domeniului public al judeţului Mureş, se află în administrarea Consiliului Judeţean Mureş şi în folosinţa Centrului de Plasament Zau de Câmpie. Se situează în localitatea Zau de Câmpie, str.Parcului nr.1, fiind înscris în CF nr.9.

Deşi imobilul cade sub incidenţa art.16 din Legea nr.10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005, prin care se reglementează o situaţie nouă şi deci curge un nou termen pentru notificare, prin dispoziţia atacată s-a respins în totalitate cererea formulată de reclamantă în baza notificării 596/28.11.2005 şi care, cuprinde şi  imobilul din litigiu, ca tardiv formulată.

Pârâta susţine că prin adresa nr.15490/06.12.2005, a comunicat Consiliul Judeţean Mureş, un exemplar din notificare, dar şi în această situaţie, prima instanţă trebuia să lămurească problema tardivităţii notificării referitoare la acest imobil, deoarece dispoziţia primarului, potrivit art.25 alin.4 din Legea nr.10/2001 republicată, are forma probantă a unui înscris autentic şi poate fi invocată în dosarul nr.1003/710/2006 al Tribunalului Mureş.

Faţă de cele ce preced, văzând că prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru a lămuri toate aspectele mai sus arătate şi a nu răpi părţilor un grad de  jurisdicţie, în baza art.297 Cod pr.civilă, curtea a admis apelul declarat, a desfiinţat hotărârea atacată şi a dispus, trimiterea cauzei spre rejudecare, Tribunalului Mureş.

Domenii speta

Spete similare