Angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului societăţii debitoare

Dosar nr.11631/3/2010/a1

R O M A N I A

TRIBUNALUL BUCURESTI-SECTIA VII CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2660

SEDINTA PUBLICA DE LA 01.03.2012

Tribunalul constituit din:

PRESEDINTE -  BUMBULUT ANCA

GREFIER- NECŞULEA CARMEN DENISA

Pe rol solutionarea cauzei comerciale formulata de reclamantul R cu sediul în sector 3, Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul CDN cu domiciliul în sector 4, Bucureşti, avand ca obiect cerere de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul prin reprezentant, lipsind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a facut referatul cauzei de către grefierul de sedintă, după care:

Instanţa acordă cuvântul pe probe cu privire la cererea de atragerea a răspunderii patrimoniale.

Reclamantul prin reprezentant, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Instanţa, deliberând asupra cererii de încuviinţare a probatoriului, în baza art. 167 alin. 1 Cod de procedură civilă, încuviinţează proba cu înscrisuri solicitată de reclamant ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă.

Ia act că proba cu înscrisuri a fost administrată în totalitate.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat şi excepţii de invocat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe cererea de atragere a răspunderii patrimoniale.

Reclamantul prin reprezentant, solicită admiterea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale aşa cum a fost formulată şi obligarea pârâtului la suportarea pasivului neacoperit al societăţii debitoare. Arată că nu au fost predate bunurile şi nici documentele contabile.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL

Lichidatorul judiciar  R. desemnat în cauza care face obiectul dosarului nr. 11631/3/2010 privind debitoarea GEC a formulat la data de 20.10.2011 o cerere privind atragerea raspunderii membrilor organelor  de  conducere ale debitoarei  GEC prin  care solicita aplicarea dispozitiilor prevazute de art. 138 alin. (1) lit. a) si lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei pentru ca pasivul societatii debitoare in cuantum de  857.947,31 de lei, astfel cum a fost inscris in tabelul definitiv consolidat al creantelor, sa fie suportat  de numitul CDN in calitate de asociat al debitoarei SGEC., pentru urmatoarele motive :

„In fapt, prin Sentinta Comerciala nr. 4527/09.06.2011, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII a Comerciala, a dispus deschiderea procedurii de faliment in baza  Legii nr. 85/2006 la debitoarea GEC

In cauza, dupa verificarea si analizarea declaratiilor de creanta, a fost intocmit tabelul definitiv consolidat al obligatiilor debitoarei in care au fost inscrise urmatoarele creante :

Art. 123.4  - Creante bugetare 

AFP inscrisa cu suma de 79.387,00 de lei

ITM inscrisa cu suma de 554,00 de lei

AFM inscrisa cu suma de 57 de lei

DITL inscrisa cu suma de 19.736,77 de lei

Total creante bugetare : 99.734,77 de lei

Creante cf. art. 123.7, Creante chirografare

MLI inscrisa cu suma de 58.090,53 de lei

OLRI inscrisa cu suma de 700.122,01 de lei

Total creante conf. art. 123.7 : 758.212,54 de lei

Total general creante : 857.947,31 de lei

Potrivit dispozitiilor prevazute de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere sau de conducere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una din urmatoarele fapte :

au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;

c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati ;

Art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006.

Asa cum am aratat in raportul pe cauzele de insolventa ale debitoarei din analiza datelor economico-financiare  am constatat urmatoarele :

Soldul activelor imobilizate a fost de :

2006 – 155.826 lei

2007 – 315.153 lei

2008 – 945.857 lei

In cea mai mare parte aceste imobilizari provin din imobilizarile corporale aferente contractelor de leasing incheiate cu cele doua societati inscrise la masa credala respectiv MLRI si OLRI .

Facem precizarea ca aceste informatii precum si altele legate de prevederile art. 28 din Legea nr. 85/2006 au fost solicitate administratorului debitoarei care nu a respectat prevederile legii si nu a comunicat relatiile solicitate.

Mai mult, creditoarea OLRI a solicitat  lichidatorului judiciar restituirea autovehiculelor obiect al contractelor de leasing incheiate cu aceasta respectiv urmatoarele bunuri :

-Marca BMW model X6

-Marca Land Rover , model Range Rover 

Avand in vedere aspectele prezentate mai sus apreciem ca bunurile care au intrat in categoria activelor imobilizate au fost instrainate de asociatul debitoarei, in folosul propriu al acestuia, in conditiile in care in raportarea contabila la 31.12.2008 se arata ca debitoarea detine bunuri in valoare de 1.285.959 lei.

Debitoarea GEC. la 31.12.2008 avea si creante de incasat in cuantum de 188.118  lei ceea ce reprezenta circa 20 % din cifra de afaceri inregistrata la aceeasi data. 

Au fost solicitate  explicatii si documente  de la administratorul debitoarei referitoare la bunurile societatii, situatia analitica a conturilor de datorii, o lista cu platile si transferurile patrimoniale atat la deschiderea procedurii de insolventa cat si ulterior dupa deschiderea procedurii de faliment.

Asociatul societatii, dl. CDN, nu ne-a furnizat documentele solicitate astfel ca in lipsa acestora nu putem preciza daca societatea debitoare a intreprins demersurile necesare in perioada respectiva in vederea recuperarii  creantelor sale prin cereri introduse la instantele de judecata si care ar fi gradul de recuperabilitate al acestor creante.

De asemenea, nu putem preciza cu certitudine daca din incasarea acestor creante s-au achitat datoriile societatii.

Avand in vedere starea de pasivitate a reprezentantului debitoarei care nu a prezentat documente referitoare la modalitatea de instrainare a mijloacelor fixe sau la demersurile intreprinse pentru recuperarea creantelor apreciem ca prin faptele enumerate anterior S.C. General Expert Consulting  S.R.L. a fost afectata si prejudiciata in mod direct, ipoteza care se incadreaza in prevederile art. 138 alin. 1) lit. a).

Avand in vedere ca nu am primit nici o informatie referitoare la localizarea autovehiculelor precum si faptul ca acestea nu au fost predate creditoarei opinam ca  activele imobilizate au fost valorificate in folosul propriu al asociatului si administratorului societatii debitoare.

De asemenea, prin neincasarea creantelor de la proprii furnizori asociatul debitoarei a actionat contrar intereselor acesteia creindu-se astfel un gol de mijloace financiare care a condus, in final, la starea de insolventa a societatii debitoare.

Art. 138 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 : “au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati”.

Incidenta acestui text de lege se probeaza, fara echivoc, prin verificarea bilanturilor depuse de catre debitoarea GEC

Astfel, cifra de afaceri declarata de agentul economic a fost de :

189.692 lei la 31.12.2006

416.460 lei la 31.12.2007

675.718 lei la 31.12.2008

Cuantumul datoriilor acumulate de agentul economic a fost urmatorul:

212.399 de lei la 31.12.2006 ,

490.621 de lei la 31.12.2007 ,

1.335.282 de lei la 31.12.2008 ,

Este evident faptul ca prin continuarea activitatii valoarea datoriilor societatii debitoare a crescut de la 212.399 lei la 31.12.2006 la 1.335.282 de lei la 31.12.2008.

Administratorul debitoarei a ales sa nu achite nici obligatiile pe care le avea catre bugetul de stat sau la bugetul legal.

De asemenea, administratorul debitoarei nu a inteles sa ia masurile necesare pentru redresarea activitatii societatii prin implementarea unui plan de achitare esalonata a datoriilor si prin predarea autovehiculelor catre societatea de leasing.

Predarea autovehiculelor ar fi condus, intr-o prima faza, la stoparea emiterii facturilor de catre societatea de leasing precum si la stoparea penalitatilor de intarziere.

Un alt argument in sprijinul celor expuse anterior este legat de faptul ca in raportul pe cauzele de insolventa intocmit de lichidatorul judiciar la situatia comparativa valoare active/volum total datorii se poate constata ca valoarea activelor  aflate in proprietatea debitoarei echivala cu datoriile societatii astfel incat din valorificarea acestora teoretic se puteau achita datoriile societatii.

Am enumerat  aspectele de mai sus pentru a demonstra ca societatea debitoarea era in vadita stare de insolventa in sensul ca nu-si putea achita datoriile scadente cu fondurile avute la dispozitie.

In conformitate cu prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 “Debitorul aflat in insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa”.

Deschiderea procedurii de insolventa la debitoarea GEC s-a pronuntat  la 09.06.2011 nu la initiativa administratorului debitoarei ci ca urmare a depunerii cererii de catre creditoarea MLRI.

Avand in vedere aspectele prezentate mai sus opinam ca, in mod constient, reprezentantul debitoarei a dispus continuarea activitatii agentului economic in mod nejustificat.

Prin urmare, dovada legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita, culpabila a asociatului debitoarei consta in dezinteresul aratat in ceea ce priveste functionarea normala a societatii, prin nerecuperarea creantelor societatii, neconservarea patrimoniului si insusirea fondurilor acesteia, fapte care au condus la producerea de prejudicii directe creditorilor prin neplata creantelor acestora.

Pe considerentele expuse anterior, va rugam sa constatati aplicabilitatea art. 138 alin. 1 lit. a) si lit. c) din Legea nr. 85/2006 in privinta asociatului si asociatului debitoarei, dl. CDN, sa dispuneti angajarea  raspunderii acesteia si obligarea sa la plata pasivului neacoperit in cuantum de 857.947,31 lei reprezentand creante inscrise in tabelul definitiv consolidat.

In drept, ne intemeiem prezenta cerere pe dispozitiile prevazute de art. 138 lit. a) si lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Solicitam, pentru orice eventualitate, judecarea si in lipsa potrivit dispozitiilor art. 242 alin. 2 Cod Procedura Civila.

Probe: inscrisuri (bilanturi  contabile, contracte etc.), care sunt deja depuse la dosarul cauzei si care sunt si in posesia intimatei astfel ca nu este necesara comunicarea acestora.

Asupra cauzei comerciale de faţă:

Prin sentinţa comercială nr.4527/9.06.2011  pronunţată în prezentul dosar, judecătorul sindic a admis cererea creditorului SMLRIşi a dispus deschiderea procedurii simplificate  de insolvenţă faţă de debitorul GEC. în temeiul art.1 alin.2 lit.c raportat la art.33 alin.6  din Legea nr.85/2006.

Lichidatorul judiciar  desemnat a procedat la notificarea părţilor, a analizat declaraţiile de creanţă înregistrate, a întocmit la data de 4.08.2011 tabelul preliminar al obligaţiilor, iar la data de 20.09.2011 a fost afişat la uşa instanţei tabelul definitiv, tabel rectificat la 20.10.2011..

În raportul  de activitate întocmit în conformitate cu prevederile art.59 din Legea nr.85/2006, lichidatorul  judiciar a arătat că reprezentanţii debitoarei nu au răspuns notificărilor, astfel că nu i-au fost predate actele societăţii, debitoarea nu mai funcţionează la sediul social, nu au putut fi identificate bunuri ale societăţii.

A fost efectuată o analiză a activităţii societăţii în baza bilanţurilor contabile publicate pe anii 2007-2008, din care rezultă că datoriile societăţii puteau fi acoperite, măcar în parte, prin valorificarea activelor cumulate aflate în patrimoniul debitorului.  În perioada analizată debitoarea a acumulat datorii mari care nu au putut fi acoperite din activitatea curentă. S-a constatat o lipsă de lichidităţi necesare pentru finanţarea activităţii curente, ca şi cauză a apariţiei stării de insolvenţă este indicat managementul defectuos şi gestionarea ineficientă a resurselor financiare.

Raportat la aceste constatări,  lichidatorul judiciar a formulat cererea de atragere a răspunderii personale a fostului administrator CDN, cererea care este soluţionată separat, conform prevederilor art.138 alin.5 din Legea nr.85/2006.

S-a propus închiderea procedurii de insolvenţă în lipsa oricăror bunuri.

Natura juridică a răspunderii reglementate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 este cea a unei răspunderi speciale care împrumută cele mai multe din caracteristicile răspunderii delictuale.

Fiind vorba de o răspundere delictuală, înseamnă că, pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reies din art. 998-999 C.civ. (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate şi culpa), condiţii care capătă în această situaţie unele conotaţii speciale.

Faptele enumerate în dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 trebuie să fi cauzat ajungerea debitoarei în stare de insolvenţă.

Lichidatorul judiciar a susţinut că potrivit bilanţului contabil de la 31.12.2008 societatea figura înregistrată cu active imobilizate în valoare de 945.857 lei, cu active circulante în valoare de 340.102 lei, însă cu toate demersurile întreprinse nu a reuşit identificarea acestor bunuri. Volumul datoriilor a crescut în perioada analizată de la suma de 212.399 lei în anul 2006 la 889.748 lei în anul 2008.

Apoi, prin încheierea contractului de cesiune de părţi sociale la 2.07.2009, pârâtul CDN a  devenit asociat cu o cotă de 50% din valoarea capitalului social, preluând şi asumând toate drepturile şi obligaţiile aferente părţilor sociale, în solidar cu cel de-al doilea asociat SM.

Potrivit art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006 judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă, prin aceea că  au utilizat în interes propriu bunurile  debitoarei.

Fapta pârâtului constă în aceea că a deturnat din averea debitoarei activele imobilizate în valoare de 945.857 lei la nivelul anului 2008 , precum şi activele circulante în valoare de 340.102 lei. Valorificarea acestora ar fi condus la acoperirea unei părţi din datoriile înregistrate de societate, datorii care au crescut de la  suma de 212.399 lei în anul 2006 la 889.748 lei în anul 2008.

Deşi a fost notificat, pârâtul nu a pus la dispoziţia lichidatorului judiciar actele contabile ale societăţii, respectiv nu a justificat situaţia acestor bunuri.

Din declaraţiile de creanţă înregistrate la dosar se reţine că debitoarea este în posesia a două autoturisme preluate în sistem de leasing de la creditorul OLI., pentru care nu a achitat ratele de leasing conform prevederilor contractului încheiat, dar nici nu a restituit bunurile la solicitarea proprietarului de drept.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 85/2006, debitoarei îi revine obligaţia de a depune la dosar actele şi informaţiile prevăzute la art. 28 din lege, în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii.

Lipsa documentelor contabile, ulterior datei de 31.12.2008, când a fost întocmită ultima raportare contabilă, care a consemnat existenţa în patrimoniul debitoarei a unor active , coroborată cu imposibilitatea identificării în fapt a tuturor bunurilor, este de natură să nască prezumţia folosirii acestora într-un alt interes decât cel societar.

Potrivit art. 1199 C.civ., „prezumţiile sunt consecinţele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".

Este cunoscut că în bilanţul întocmit la data de 31.12.2008 în patrimoniul debitoarei erau înscrise active , după cum este cunoscut şi că în patrimoniul societăţii falite nu au fost identificate aceste bunuri.

Aceste fapte cunoscute, coroborate cu lipsa înregistrărilor contabile ulterior datei de 31.12.2008, în care să fie expusă modalitatea de ieşire din patrimoniu a bunurilor, sunt de natură să nască prezumţia folosirii lor în alt interes decât cel societar.

Doar pârâtul  ar fi putut proba modalitatea în care bunurile au ieşit din patrimoniul falitei,  nu este legal să se impună lichidatorului să administreze o asemenea dovadă - aceasta fiind, de altfel, imposibil de administrat, atât timp cât nu se poate face proba faptului negativ, ci doar a celui pozitiv contrar.

Reţinând că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a depune la organul fiscale raportările contabile ulterior datei de 31.12.2008, dar şi că o asemenea împrejurare, care se coroborează cu imposibilitatea identificării în fapt a bunurilor, naşte prezumţia folosirii acestora într-un alt interes decât cel societar, instanţa constată că în sarcina pârâtului se întrunesc faptele prevăzute de art. 138 lit.a) şi e) din Legea nr. 85/2006.

Aceste fapte au determinat apariţia stării de insolvenţă, legătura de cauzalitate fiind dată de împrejurarea că atât timp cât în patrimoniul societăţii nu se regăsesc  principalele sale valori şi mijloace pentru a-şi putea continua activităţile comerciale curente şi să-şi achita obligaţiile,  s-a ajuns la o lipsă de fonduri necesare desfăşurării activităţii , respectiv la încetarea activităţii. Valoarea bunurilor  şi a creanţelor cu care societatea debitoare era înregistrată în contabilitate în 2008 creează prezumţia că, debitoarea a intrat în incapacitate de plată din cauza faptului  că activele au fost folosite  de către pârâţi în interes  propriu, pentru că în situaţia în care ar fi valorificat  bunurile,  din sumele obţinute ar fi putut achita datoriile societăţii.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea prevederilor art.138 lit. c) din lege, instanţa constată că datoriile acumulate de societate au crescut de la suma de 212.399 lei în anul 2006 la suma de 1.335.282 lei în anul 2008, ceea ce demonstrează că prin continuarea activităţii în această perioadă asociatul a determinat creşterea volumului datoriilor, care nu au putut fi achitate. Nu s-a luat nici o măsură pentru relansarea activităţii, nici în ceea ce priveşte restituirea bunurilor deţinut în sistem de leasing, care ar fi condus la stoparea penalităţilor de întârziere şi a altor cheltuieli aferente. Interesul personal al pârâtului în continuarea acestei activităţi este justificat prin faptul că fiind în posesia bunurilor societăţii, le-a utilizat în interes propriu, în condiţiile în care lichidatorul judiciar nu a reuşit să identifice nici un bun dintre cele înregistrate în evidenţele contabile.

În ceea ce priveşte valoarea  pasivului până la care urmează să fie angajată răspunderea pârâţilor, instanţa apreciază că atât timp cât s-a stabilit deja că prin faptele lor pârâţii  au cauzat apariţia stării de insolvenţă,  este justificat ca aceştia să suporte întregul pasiv al debitoarei, neacoperit.

Numai o asemenea soluţie poate da eficienţă deplină procedurii pe care Legea nr. 85/2006 o reglementează şi, în fapt, finalităţii pe care ea o afirmă în art. 2 - acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, pasiv constând în totalitatea creanţelor înscrise în tabelul definitiv consolidat, care nu a fost contestat în cadrul procedurii de insolvenţă.

Ca urmare, în temeiul prevederilor art.138 lit.a şi c din Legea nr.85/2006 instanţa va admite cererea lichidatorului judiciar şi va obliga pârâţii, în solidar, să suporte din averea personală pasivul societăţii debitoare GEC.  în sumă de 857.947,31  lei, conform tabelului definitiv al obligaţiilor debitoarei  (fila 85).

În conf.cu art.142 alin.1 din Legea 85/2006, executarea silită se va efectua conf. dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar RL. cu sediul în sector 3, Bucureşti, R împotriva pârâtului CDN  cu domiciliul în sector 4, Bucureşti, , având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale.

Obligă pârâtul să suporte din averea personală pasivul societăţii debitoare GEC. în sumă de 857.947,31 lei , conform tabelului definitiv al obligaţiilor debitoarei.

În conf.cu art.142 alin.1 din Legea 85/2006, executarea silită se va efectua conf. dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Definitivă. Cu recurs în termen de 7 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1.03.2012.

PREŞEDINTE GREFIER

ANCA BUMBULUŢ NECŞULEA CARMEN DENISA

Red B.A

Tehn B.A.

2 ex/ 6.03.2012

Domenii speta

Spete similare