Condiţiile pentru a fi parte în proces Interesul judiciar – condiţie necesară pentru a fi parte în proces.

Interesul judiciar, este o condiţie necesară pentru dobândirea calităţii de parte în procesul civil şi se concretizează în folosul material ori moral pe care l-ar putea obţine oricare dintre părţi de pe urma activităţii judiciare pe care intenţionează să o desfăşoare.

În procesul civil nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie să fie legitim, personal – adică propriu celui ce promovează acţiunea civilă, născut şi actual – respectiv un interes care se află în fiinţă la data promovării acţiunii civile şi pe tot timpul exercitării acesteia.

Prin cererea înregistrată sub nr.2389/2005, reclamantul I.G.I. a chemat în judecată pe pârâta Z.L., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta să-i lase în liniştită posesie şi deplină proprietate imobilul situat în Slatina str. Lipscani nr.25 şi să fie obligată pârâta să redeschisă intrarea la etajul imobilului său situat în str. M.Eminescu nr.42.

În motivarea cererii arată că este proprietarul imobilului situat în Slatina str. Lipscani nr.25 ce se învecinează cu imobilul proprietatea pârâtei situat în str. M.Eminescu nr.42, imobile ce au fost naţionalizate şi ulterior  restituite lor în calitate de foşti proprietari dar, după ce s-a procedat la restituire, pârâta continuă să folosească intrarea la etajul imobilului său prin scara de acces situată în imobilul proprietatea reclamantului în mod neîntemeiat, deoarece are posibilitatea să-şi reconstruiască scara interioară ce exista anterior naţionalizării.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acţiunii, susţinând că situaţia de fapt nu este reală, în sensul că nu a încălcat normele de comportament şi de asemenea, că accesul său la etajul imobilului a fost stabilit prin servitutea de trecere instituită în favoarea sa prin decizia Curţii de Apel Craiova nr.1601/2004.

La data de 7.04.2005 reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită obligarea pârâtei să redeschidă ( să refacă) scara interioară din imobilul pârâtei situat în str. M.Eminescu nr.42.

La data de 23.05.2005 numitul G.I. a formulat cerere de intervenţie în interes propriu arătând că are calitate de coproprietar al imobilului situat în str. Lipscani nr.25 şi în acest sens prezintă interes în cauză, solicitând admiterea acţiunii formulată de reclamant.

Prin sentinţa civilă nr.5823/21.11.2005, s-au respins acţiunea formulată de reclamant şi cererea de intervenţie, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul şi intervenientul care au criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că sentinţa instanţei de fond nu a soluţionat în întregime fondul cauzei lăsând necercetat capătul de cerere referitor la redeschiderea scării interioare, scară ce a existat anterior naţionalizării potrivit expertizelor întocmite în cauză şi susţinerilor părţilor, limitându-se  să rezolve acţiunea, ca o acţiune  în revendicare aşa cum fusese formulată iniţial în cererea de chemare în judecată.

Prin decizia nr.110 din 3 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr.288/C/2006 s-a admis apelul, s-a desfiinţat sentinţa şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

Prin sentinţa civilă nr.2874 din 14 iunie 2006, pronunţată de judecătoria Slatina în dosarul cu nr.4917/R/2006, s-a respins acţiunea reclamantului şi cererea de intervenţie, ca lipsită de interes.

S-a reţinut că s-a stabilit în mod irevocabil prin decizia Curţii de Apel Craiova nr.3724 din 14.12.2005, că pârâta Z.L. nu are nici un drept de a trece prin imobilul proprietatea reclamantului şi intervenientului, fiecare dintre părţi, reclamantul şi intervenientul de o parte şi pârâta de cealaltă parte fiind titulari ai propriului drept de proprietate cu privire la cele două imobile, drept ce le conferă posibilitatea de a-şi exercita după cum cred de cuviinţă, atributele ce sunt conferite de acest drept.

S-a apreciat  în consecinţă că interesul promovării acţiunii nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în sensul că nu este actual, personal si direct, deoarece nu există nici un folos practic pentru cel care a pus în mişcare acţiunea civilă.

Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantul şi intervenientul, care au criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că soluţionarea cauzei prin reţinerea excepţiei lipsei interesului este greşită, iar dovada că interesul apelanţilor este legitim şi actual este faptul că paralel cu această acţiune pe rolul Judecătoriei Slatina, se află în curs de soluţionare o nouă acţiune vizând constituirea unui drept de servitute de trecere pe scara existentă în clădirea proprietatea apelanţilor, acţiune soluţionată prin admiterea cererii conform sentinţei civile nr.3126 din 23.06.2006 pronunţată în dosarul 3034/2006 al Judecătoriei Slatina.

Prin decizia nr.398 din 16 octombrie 2006 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr.2485/C/2006, s-a admis apelul declarat de reclamant şi intervenient, s-a desfiinţat sentinţa şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

S-a reţinut că reclamantul şi intervenientul, au dovedit existenţa unui interes legitim, născut şi actual, în promovarea cererii, în raport de faptul că prin sentinţa civilă nr.3126/2006 a Judecătoriei Slatina aceştia au fost obligaţi să permită accesul pârâtei la etajul imobilului din Slatina str. M.Eminescu nr.42 pe scara de acces comună construită în partea de imobil proprietatea acestora, situată pe str. Lipscani nr.25.

Prin efectul acestei hotărâri, reclamantul şi intervenientul sunt obligaţi să suporte instituirea servituţii de trecere în favoarea pârâtei şi implicit limitarea exercitării prerogativelor dreptului lor de proprietate asupra construcţiei proprii.

În baza art.299 Cod pr.civilă împotriva deciziei pârâta a declarat recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.8 Cod pr.civilă, susţinând că instanţa a făcut o greşită apreciere a actelor de la dosar şi nu a ţinut seama de faptul că prin decizia civilă nr.3724/14.12.2005 a Curţii de Apel Craiova s-a stabilit inexistenţa dreptului de servitute privind accesul în imobil.

Nu s-a ţinut seama nici că, după naţionalizare, imobilul pârâtei a suferit modificări, fiind recompartimentat pentru a-i da destinaţia de birouri, iar refacerea vechii scări de acces la etajul clădirii, chiar dacă ar fi posibilă, ar necesita mari costuri, pe care pârâta nu şi le permite.

Recursul nu este fondat.

Interesul judiciar, este o condiţie necesară pentru dobândirea calităţii de parte în procesul civil şi se concretizează în folosul material ori moral pe care l-ar putea obţine oricare dintre părţi de pe urma activităţii judiciare pe care intenţionează să o desfăşoare.

În procesul civil nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie să fie legitim, personal – adică propriu celui ce promovează acţiunea civilă, născut şi actual – respectiv un interes care se află în fiinţă la data promovării acţiunii civile şi pe tot timpul exercitării acesteia.

Examinând aceste condiţii, prima instanţă a apreciat că reclamantul şi intervenientul nu au făcut dovada caracterului născut şi actual al interesului judiciar şi implicit a folosului practic, imediat, care să justifice punerea în mişcare a acţiunii, având în vedere decizia civilă nr.3724/2005 a Curţii de Apel Craiova prin care s-a constatat inexistenţa dreptului de servitute al pârâtei, cu privire la folosirea scării din imobilul reclamanţilor.

Instanţa nu a ţinut seama că, practic, interesul judiciar poate deveni actual fără să se fi produs încălcarea unui drept subiectiv, această caracteristică fiind justificată doar de afirmarea dreptului.

Or, în speţă, deşi în litigiul iniţiat de aceeaşi reclamanţi, anterior celui prezent şi soluţionat prin decizia civilă nr.3724/2005 a Curţii de Apel Craiova s-a constatat că pârâta nu are un drept de folosinţă a scării din imobilul reclamanţilor, ulterior a promovat o altă acţiune care viza tocmai acest obiect, soluţionată prin sentinţa civilă nr.3126/23.06.2006 a Judecătoriei Slatina, hotărâre prin care I.I.G. şi G.I. au fost obligaţi să-i permită  pârâtei folosinţa scării din partea de  imobil proprietatea lor, pentru accesul la etajul locuinţei acesteia.

Ca urmare a pronunţării acestei hotărâri, este evident caracterul actual al interesului  justificat de reclamant şi intervenient, impunându-se analizarea fondului cererii acestora pentru a se aprecia asupra oportunităţii măsurii de obligare a pârâtei la refacerea scării interioare din imobilul pârâtei.

Tribunalul nu a ignorat soluţia pronunţată prin decizia civilă nr.3724/2005 a Curţii de Apel Craiova, aşa cum susţine pârâta în motivele de recurs, dar a analizat condiţia interesului judiciar raportat la întregul material probator al cauzei, dând eficienţă acelor aspecte ce justifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru promovarea acţiunii civile.

Împrejurările referitoare la modificările şi recompartimentarea imobilului, efectuate de stat după naţionalizare, pot face eventual, obiectul analizei, cu ocazia soluţionării fondului cauzei, fiind irelevante în privinţa justificării interesului judiciar.

În consecinţă, recursul este nefondat şi urmează să fie respins, conform art.312 alin.1 Cod pr.civilă.

3

Domenii speta

Spete similare