Ordonanţă preşedinţială

Pe rol judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamanta C A – D -în nume propriu şi reprezentarea minorului P A – P şi pe pârâtul P A S, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de …, mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, în vederea indicării de către reclamantă a numărului legii privind combaterea violenţei în familie şi pentru a  se da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise.

INSTANŢA

 Deliberând asupra acţiunii de faţă:

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de …, legal timbrată, reclamanta C A - D-în nume propriu şi reprezentarea minorului P A – P a chemat în judecată pe pârâtul P A S, solicitând evacuarea acestuia din imobilul situat în …, judeţul …, înscris în CF …, cu nr. topo …, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii de fond,  care are ca obiect sistarea comunităţii de bunuri şi  interzicerea pentru viitor a pârâtului – pe termen de 1 an de la pronunţarea hotărârii -  de a se regăsi la o distanţă mai mică de 100 metri de reclamantă şi de minorul P A – P, născut la data de….

În motivarea în fapt a cererii se arată că prin Sentinţa Civilă nr. … pronunţată de Judecătoria … în dosarul nr. …, irevocabilă, a fost desfăcută căsătoria părţilor prin acordul acestora. Se mai arată că în dosarul având ca obiect divorţ, părţile nu au solicitat beneficiul locuinţei conjugale, respectiv beneficiul imobilului menţionat mai sus. Reclamanta arată că de la data  pronunţării divorţului şi până la data promovării prezentei acţiuni, pârâtul a avut o atitudine agresivă  faţă de ea şi faţă de minor, fiind astfel obligată să sesizeze organele de poliţie, care l-au sancţionat contravenţional.  Precizează reclamanta că o perioadă a locuit cu minorul la mama sa, însă după o perioadă s-a reîntors în imobil cu minorul.  Arată că în perioada în care a locuit cu minorul la mama sa, pârâtul i-a căutat acolo, făcând scandal, ocazie cu care a agresat-o fizic pe mama ei, cauzându-i leziuni grave care au necesitat intervenţii chirurgicale şi îngrijiri medicale de peste 100 zile. Mai arată că după întoarcerea lor în imobil, pârâtul l-a agresat fizic şi pe minor, cauzându-i o leziune pe frunte de 7 cm. Apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute pentru admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale. Cu privire la condiţia vremelniciei, arată că s-a solicitat evacuarea provizorie a pârâtului, până la soluţionarea  irevocabilă a acţiunii de fond, care are ca obiect sistarea comunităţii de bunuri.  Se mai arată că imobilul din care se solicită evacuarea pârâtului, formează proprietatea comună a părţilor, iar pentru cota de proprietate cuvenită acestuia,  a fost despăgubit de reclamantă cu suma de 32.000 euro.  Referitor la al doilea capăt de cerere, reclamanta arată că prin art. 252 şi 253 Cod Civil, s-au recunoscut drepturile ce aparţin personalităţii umane şi totodată a dreptului de a fi protejate.  Cu privire la condiţia referitoare la păstrarea dreptului, apreciază că această condiţie este îndeplinită având în vedere atitudinea violentă a pârâtului şi imposibilitatea de convieţuire în acelaşi imobil cu acesta, cu atât mai mult cu cât agresiunile sale fizice  şi psihice sunt exercitate şi faţă de minor. Cu privire la condiţia urgenţei, se arată că potrivit jurisprudenţei, aceasta este îndeplinită ori de câte ori dreptul părţii care reclamă ar fi ameninţat a se pierde cu totul, dacă această parte ar recurge la procedura obişnuită  de judecată, sau cel puţin ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat.  Precizează reclamanta că dreptul  lor la integritatea fizică şi psihică a fost încălcat  şi persistă  în continuare, fiind posibil ca, abuzurile pârâtului să şi le exercite  continuu şi non- stop, atât în locuinţa din litigiu cât şi în alte locuri publice ori private. Menţionează că pârâtul aproape seară de seară caută motiv de ceartă şi scandal, iar minorul nu doarme nopţi la rând.

Sunt invocate în drept, prevederile art. 581 C.pr.civ., art. 252 şi art. 253 Cod civil.

În probațiune au fost depuse, în xerocopie, înscrisuri, respectiv acţiunea de partaj judiciar, certificate medico – legale, certificatul de naştere al minorului, bilet de ieşire din spital, bilet de externare, Sentinţa Civilă nr. ..., adresa nr. ... emisă de IPJ ... şi extrasul de CF ....

Pârâtul, deşi legal citat nu a deppus la dosar întâmpinare, dar prezent la termenul de judecată din data de ..., a solicitat acordarea unui termen de pronunţare pentru angajare apărător. La acelaşi termen de judecată a arătat că a luat legătura cu reclamanta,  iar în princiu s-au împăcat, urmând a indica condiţiile în care s-au împăcat.

La termenul de judecată din data de … reclamantul prin reprezentant a indicat un nou temei de drept aplicabil celui de al doilea capăt de cerere, respectiv dispoziţiile Legii privind combaterea violenţei în familie.  Faţă de acestea a solicitat interzicerea pentru viitor a pârâtului – pe termen de 2 an de la pronunţarea hotărârii -  de a se regăsi la o distanţă mai mică de 200 metri de reclamantă şi de minorul P A – P.

Sub aspect probatoriului, în cauză, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri şi proba testimonială, fiind audiate pentru reclamantă martorele O F M ( f. 30) şi M A R ( f. 33).

 La data de …, prin serviciul registratură, s-a depus de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei …, referatul privind ancheta socială efectuată la domiciliile părţilor, aflată la filele 28-29 din dosar.

S-a procedat la ascultarea minorului P A P, născut la data de … în camera de consiliu, procesul verbal întocmit cu aceea ocazie fiind atașat la dosar, fila 32.

Examinând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile în litigiu s-au căsătorit în data de …, din relaţia acestora rezultând minorul P A P, născut la data de …, conform certificatului de naştere depus la fila 10 din dosar. Prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de Judecătoria … în dosarul nr. …, irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor prin acordul lor, minorul fiind încredinţat spre creştere şi educare mamei sale.

La data de …, reclamanta a înregistrat pe rolul Judecătoriei …, dosarul nr. … având ca obiect partajul bunurilor comune, în care a solicitat atribuirea în proprietate a apartamentului …, situat în …. Potrivit  extrasului de  CF …, (f.17), părţile au un drept de coproprietate asupra imobilului mai sus descris, dobândit  cu titlu de cumpărare.

În cadrul prezentului litigiu, reclamanta a solicitat, ca pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună evacuarea pârâtului din acest imobil, până la soluţionarea cauzei care formează obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei ..., precum şi interzicerea pentru viitor a pârâtului  - pentru o perioadă de 2 ani de la pronunţarea hotărârii- de a se regăsi la o distanţă mai mică de 200 metri de ea şi de minor, motivat de comportamentul agresiv al acestuia

În drept, instanţa reţine incidenţa în cauză a prevederilor art. 581 Cod procedură civilă, potrivit căruia “ instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Rezultă aşadar că pentru admisibilitatea ordonantei presedintiale se cer a fi îndeplinite cumulativ trei condiţii specifice, şi anume : urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii şi neprejudecarea fondului dreptului.

În conformitate cu dispozitia legala arătată, urgenţă există atunci când măsura solicitată este necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Examinând în concret cererea reclamantei, din perspectiva urgenţei, instanţa constată că această condiţie este îndeplinită, atâta timp cât din probele administrate, rezultă imposibilitatea reală a părţilor de a păstra o relaţie firească, dar mai ales faptul că starea conflictuală dintre aceştia este resimţită puternic de fiul lor minor, creându-i acestuia un mediu impropriu creşterii şi educării.

Astfel reţine instanţa că mediul familial în care creşte copilul este unul tensionat  în care acesta a asistat în repetate rânduri la disputele dintre cei doi părinţi, fiind expus în mod direct la violenţa în familie.

Aceasta întrucât potrivit declaraţiilor martorelor audiate, între părţi există neînţelegeri de mai mult timp, generate de comportamentul violent al pârâtului.  Pârâtul  provoca scandaluri în familie, îi reproşa soţiei sale că îl minte, că este perversă, că nu munceşte. Şi-a lovit soţia de mai multe ori, a ameninţat-o, inclusiv cu un cuţit, i-a adresat injurii, ameninţări. Aceste manifestări au avut loc şi în prezenţa martorei M, dar şi în prezenţa copilului, ce a încercat de câte ori a fost prezent să intervină în conflictul dintre părinţi. În altercaţiile dintre părinţii săi minorul a mai fost lovit sau zgâriat de tată. Acest fapt a fost relatat atât de martore, dar şi de minor cu ocazia ascultării sale de către instanţă. A descris copilul un incident în care tatăl a împins-o pe mama sa şi aceasta a dat cu spatele de canapea. A intervenit între părinţi, iar tata într-un gest necontrolat i-a atins cu palma ochelarii şi i-au lăsat o urmă pe frunte. A mai relatat minorul aspecte ale relaţiei conflictuale dintre părţi, învederând că a asistat şi la incidentul în care tata a vrut să o omoare pe mama cu cuţitul, dar şi la cel în care bunica a fost grav accidentată.

Rezultă astfel că în prezent copilul este expus unei relaţii conflictuale deschise între părinţii săi şi dată fiind şi vârsta sa de numai 11 ani, şi unei traume emoţionale. Acest fapt reiese atât din declaraţiile martorei O F ce a menţionat că în prezent copilul are o atitudine dualistă determinată de dorinţa ca scandalurile între părinţi să înceteze, existând momente în care îi cere tatălui să plece, dar şi momente în care vrea să îşi vadă părintele, se manifestă afectuos faţă de acesta, cât şi din poziţia copilului avută în faţa instanţei. Astfel, după momentul descrierii multor incidente la care a asistat, copilul a arătat că îi e frică puţin de tată, că ar dori ca acesta să plece, dar să mai revină câteodată să-l vadă, însă fără să facă scandal. Cu excepţia comportamentului pe care îl are faţă de mama şi a faptului că are pe altcineva, a considerat copilul că pârâtul este un tată bun.  Pe de altă parte martora Man Amalia Ramona a declarat că minorul este terorizat de atitudinea tatălui său şi deşi aceştia mai petrec timp împreună, copilului îi este frică de tatăl său.

Reiese astfel că minorul este prins într-un conflict de loialităţi faţă de cei doi părinţi, şi chiar dacă nu îi aparţine misiunea de a gestiona problemele dintre aceştia, atitudinea minorului de a o proteja de mama sa, de a o susţine pe aceasta în conflictul permanent deschis cu tatăl lui, este firească dată fiind vârsta sa şi faptul că în urma separării în fapt a părților, locuieşte cu mama, de care se simte mult mai ataşat.

În consecinţă, faţă de starea de fapt mai sus reţinută, văzând că prin comportamentul agresiv fizic şi verbal al pârâtului este pusă în pericol integritatea fizică și psihică a reclamantei, dar şi a copilului lor minor și ținând cont de principiul interesului superior a minorului, acela de a trăi într-un mediu sigur, lipsit de griji,  instanța apreciază că în cauză este îndeplinită condiția urgenței, ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună evacuarea pârâtului din domiciliul comun.

Considerând îndeplinită această condiţie, instanţa urmează a analiza în prezenta cauză şi celelalte două condiţii de admisibilitate, condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru admiterea unei ordonanţe preşedinţiale întemeiate pe dispoziţiile art. 581 Cod procedură civilă.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţia caracterului vremelnic al măsurii ce urmează a fi dispusă, instanţa constată că şi aceasta este îndeplinită în cauză, având în vedere că aceasta va dura până la soluţionarea definitivă a acţiunii de drept comun privind partajul bunurilor comune, acţiune ce face obiectul dosarului cu nr. …  al Judecătoriei ….

Referitor la cea de-a treia condiţie, neprejudecarea fondului, instanța apreciază că și aceasta este îndeplinită în cauză, în condițiile în care specificitatea cererii de ordonanță președințială constă în aceea că instanţa verifică doar aparenţa dreptului, făcând un examen sumar al cauzei, dispozițiile legale permiţându-i doar să „pipăie fondul” pentru a vedea în favoarea cui înclină aparenţa dreptului.

Ori, în cauză de față, instanța apeciază că aparența dreptului este de partea reclamanţilor, în condiţiile în care se constată că starea permanent conflictuală face imposibilă convieţuirea, fie ea şi periodică în cadrul aceluiaşi apartament și că această stare de fapt afectează negativ integritatea fizică și psihică a celor doi.

Deşi starea tensionată dintre părți durează de mai mulți ani şi deşi acestea s-au separat în fapt, pârâtul locuind efectiv altundeva în prezent, aceştia păstrează legătura dat fiind faptul că pârâtul deţine o cheie a apartamentului  nr. … de pe strada …, ocupat de reclamantă şi fiul minor, unde face vizite cel puțin săptămânale.

Această stare de fapt este confirmată de probele administrate în cauză.

Astfel, reţine instanţa pe baza probelor testimoniale administrate că anterior pronunţării hotărârii de divorţ din cauza scandalurilor provocate de pârât, atitudinii agresive fizice şi verbale  a acestuia, reclamanta împreună cu fiul lor minor au plecat de la domiciliul conjugal, locuind o perioada cu mama, respectiv bunica maternă. Au revenit înapoi la domiciliul conjugal atât pentru că apartamentul în discuţie este mai aproape de şcoala copilului, dar şi pentru că autoturismul pe care reclamanta îl deţinea i-a fost luat de pârât. După divorţ şi pârâtul a plecat de la domiciliul comun, martorele audiate relevând că acesta locuieşte în prezent cu altcineva. Pârâtul mai deţine chei de la imobilul în litigiu unde revine cel puţin săptămânal. După desfacerea căsătoriei, relaţiile tensionate dintre părţi nu s-au îmbunătăţit, ci din contră sau amplificat. Pârâtul s-a dus la locuinţa reclamantei, i-a spart telefonul, i-a spart geamurile de la maşină, i-a luat numerele de la maşină pentru ca aceasta să nu mai poată conduce, iar la un moment dat i-a luat inclusiv maşina. Potrivit declaraţiei martorei  M A, pârâtul şi-a închis de mai multe ori soţia în casă, nedându-i voie să iasă din apartament, inclusiv în dimineaţa zilei de …. A venit inclusiv nopţile la apartamentul comun, a făcut scandal până la orele 5:00 dimineaţa, minorul neputându-se odihni.  Pârâtul revine la domiciliul şi în momentele în care reclamanta nu este acasă, luând din apartament mai multe bunuri, un televizor, prosoape, perne, etc., fără a-i spune fostei sale soţii. În luna noiembrie 2011 i-a aruncat reclamantei toate hainele în curtea casei mamei acesteia, ocazie cu care a făcut scandal, a fost din nou agresiv, mama reclamantei fiind serios accidentată, necesitând intervenţii chirurgicale  şi peste 100 de zile de îngrijiri medicale.

Existenţa violenţelor fizice este confirmată de altfel şi de certificatele medico-legale depuse în probaţiune  (f.9, 11 ,12 ) ce atestă existenţa unor urme de violenţă fizică din partea pârâtului, atât pe corpul reclamantei, cât şi a unor urme de zgârieturi pe faţa copilului., dar şi de adresa nr. … emisă de IPJ …, (f. 16) din care reiese că pârâtul a fost sancţionat contravenţional pentru nerespectarea normelor de convieţuire socială.

Față de cele de mai sus, văzând că starea conflictuală dintre părți persistă, considerând că scandalurile, violenţele fizice şi verbale dintre cei doi trebuie să înceteze pentru a nu se perpetua o stare conflictuală, aptă de a degenera şi de a avea consecinţe mult mai grave, atât pentru acestea, cât mai ales pentru fiul lor,  apreciind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă şi că măsura dispusă este singura eficace în vederea ocrotirii intereselor superioare ale familiei, instanţa va admite primul capăt al cererii de ordonanţă preşedinţială, urmând a dispune evacuarea provizorie a  pârâtului din imobilul situat în …, până la soluţionarea definitivă a acţiunii de partaj, ce face obiectul dosarului nr. … al Judecătoriei ….

Cu privire la solicitarea de a interzice pârâtului  pentru viitor  de a se regăsi la o distanţă mai mică de 100 metri de reclamantă şi de minorul P A, instanţa reţine că potrivit art. 252 Cod civil, „orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, …”, persoana fizică ale cărei drepturi menţionate au fost încălcate ori ameninţate, putând cere oricând instanţei “a).interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă, b).încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă, şi respectiv c). constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă”, conform art.253 al aceluiaşi act normativ.

Deşi reclamanta prin reprezentant, la ultimul termen de judecată a solicitat a se avea în vedere şi prevederile Legii privind combaterea violenţei în familie, nr. 25/2012, instanţa nu o va avea în vedere la soluţionarea prezentei cereri dat fiind principiul neretroactivităţii legii civile. Aceasta întrucât conform principiului invocat, stipulat de teza a doua a art. 6, alin. 1 Cod Civil şi de art. 15, alin.2 din Constituţie, legea civilă dispune doar pentru viitor, urmând a se aplica doar faptelor petrecute după momentul intrării sale în vigoare. Ori legea de care reclamanta a înţeles a se prevala va intra în vigoare, potrivit art. III, la 60 de zile de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial, respectiv 12 mai 2012, mult după pronunţarea prezentei hotărâri.

În consecinţă examinând cererea formulată din perspectiva prevederilor legale iniţial invocate, instanţa reţine că articolele menţionate trebuie analizate în strânsă legătură cu prevederile art. 255 Cod civil, din interpretarea cărora, reiese că dacă persoana care se consideră lezată face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii, aceasta din urmă  putând să dispună în special interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie.

Deşi legiuitorul nu a stabilit în mod explicit măsurile pe care le poate lua instanţa şi nici sancţiunea în cazul nerespectării lor, instanţa apreciază că admiterea cererii formulate  potrivit petitului, respectiv interzicerea pentru viitor pârâtului – pe termen de 1 an de la pronunţarea hotărârii -  de a se regăsi la o distanţă mai mică de 100 metri de reclamantă şi de fiul lor, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens, ar duce la limitarea libertăţii persoanei, fără ca anterior să se fi stabilit un cadrul legal special în care să se dea posibilitatea instanţei civile să ia o astfel de măsură. Aceasta întrucât libertatea individuală, drept garantat de  art. 23 din Constituţie poate fi restrânsă doar în anumite condiţii, de strictă interpretarea şi numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de legea penală.

Prin urmare faţă de starea de fapt mai sus reţinută, în contextul legal existent, considerând că prin comportamentul său agresiv fizic şi verbal pârâtul pune în pericol grav şi iminent viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică a reclamantei şi a copilului lor minor, ţinând seama de prevederile art. 253, alin.1 lit. a şi b şi art. 255 Cod civil, instanţa va interzice pârâtului ca pe viitor să săvârşească orice fapte prin care aceste drepturi nepatrimoniale ale reclamantei şi fiului lor minor sunt atinse, puse în pericol sau ameninţate. Măsura va fi luată de instanţă, pentru o perioadă de 150 de zile de la data pronunţării prezentei sub sancţiunea încetării de drept în termen de 30 de zile, în situaţia în care reclamanta nu va introduce o acţiune de drept comun, cu respectarea disp. art. 255 alin. 4 şi alin. 6 Cod civil.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanţa ia act de faptul că reprezentantul reclamantei, cu ocazia cuvântului pe fondul cauzei a arătat că nu solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamanta C A - D- în nume propriu şi reprezentarea minorului P A – P, ambii domiciliaţi în …  împotriva pârâtului P A S, domiciliat în … şi în consecinţă:

Dispune evacuarea provizorie a pârâtului din imobilul situat în …, înscris în CF nr. …, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii de partaj, ce face obiectul dosarului nr. … al Judecătoriei ...

Interzice pârâtului ca pe viitor, pentru o perioadă de 150 de zile de la momentul pronunţării prezentei, să săvârşească orice fapte prin care viaţa, sănătatea,  integritatea fizică sau psihică a reclamantei şi fiului lor minor sunt atinse, puse în pericol sau ameninţate, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii în cazul în care reclamanta nu va introduce în termen de 30 de zile de la pronunţarea prezentei, o acţiune de drept comun, în condiţiile art. 255 alin. 4 şi 6 Cod Civil.

Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Executorie fără somaţie şi fără trecerea unui termen.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ….

 PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare