Contestaţie la executare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţă civilă  Nr. 11437/2013

Şedinţa publică de la ………. 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……

Grefier ……

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator B……… şi pe intimat ……. SA, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut in şedinţă publică nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită prin necitarea părţilor.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc in şedinţa publica de la …...2013, fiind consemnate in încheierea de şedinţa de la acea data, parte integranta din prezenta hotărâre când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de …...2013, când, in aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Prin contestatia la executare formulata de contestatoarea … in contradictoriu cu intimata ……. SA, aceasta a solicitat instantei sa constatate ca a intervenit perimarea dosarului executional al BEJ …. nr. …. si prescriptia dreptului de a cere executarea silita si pe cale de consecinta, anularea somatiei din data de ...2012 emisa de B.E.J. …. in dos. executional nr. …., anularea tuturor formelor de executare silita pornite impotriva contestatoarei in cadrul dosarul executional nr. ……. al B.E.J. ., anularea sau lamurirea titlul executoriu care sta la baza executarii silite in sensul sumei datorate, în cazul realizarii executarii silite intoarcerea tuturor actelor de executare silita  si repunerea in situatia anterioara pornirii executarii silite, cu cheltuieli de judecata.

  În motivarea actiunii contestatoarea arata ca  în data de …….2012 s-a incheiat contractul de leasing financiar nr. …...05.2007 intre SC .. IFN SA in calitate de finantator, SC …. SRL, in calitate de utilizator si …, in calitate de fidejusor . Acest contract avea ca si obiect procurarea de catre finantator a unui autoturism marca Suzuki Ignis in vederea transmiterii spre folosinta si posesia in favoarea utilizatorului in schimbul platii ratelor de leasing la scadenta. Fidejusorul urma sa garanteze cu averea personala plata acestor rate de leasing.

Valoarea integrala a contractului era de 11.524,85 Euro. La semnarea contractului si predarea bunului, utilizatorul a achitat 20% din valoarea acestui contract si rata de leasing era de 130,67 Euro pe luna. Utilizatorul a achitat peste 15 de rate, cu o valoare totala de aproximativ 2000 euro .

Plata acestor rate de leasing a fost facuta de catre utilizator pana la finalul anului 2008, cand datorita dificultatilor economice nu a mai putut achita aceste rate de leasing, situatie in care finantatorul a reziliat contractul de leasing si a solicitat predarea bunului si plata ratelor restante si a unor daune interese echivalente cu valoarea integrala a autoturismului. Autoturismul a fost predat de catre utilizator in favoarea finantatorului pe baza de proces verbal de predare primire in cadrul executarii  silite iar ratele de leasing restante pana la predare au fost achitate de catre utilizator.

In data de 01.08.2012 contestatoarea arata ca a primit de la BEJ … somatia de plata din data de …2012 prin care se solicita plata sumei de 64.533,29 RON cu titlu de pretentii rezultand din contractul de leasing  nr. 53376/04.05.2012 si cheltuieli de executare .

Contestatoarea invoca exceptia prescriptiei dosarului executional aratand ca între parti s-a incheiat contractul de leasing financiar nr. … care stipuleaza la art. 9.7 si art. 9.8 un pact comisoriu de gradul IV care spune ca : „ Prezentul contract este reziliat de drept, fara a fii necesara o prealabila notificare sau formalitate si fara interventia instantei, a executorului judecatoresc sau a altei autoritati in cazul in care Utilizatorul nu achita doua luni rata de leasing datorata finantatorului sau oricare dintre cheltuielile contractuale datorate si facturate de Finantator.

Incetarea se produce de drept, fara nici o somatie sau formalitate prealabila, Utilizatorul fiind instiintat numai procedural ca Finantatorul a inteles sa se prevaleze de aceasta stipulatie contractuala […]”.

Prin urmare este important de stabilit care este termenul de prescriptie si data la care incepe sa curga acest termen de prescriptie, data cand expira termenul de prescriptie si  daca sau nu a fost intrerupt acest termen.

Termenul de prescriptie este stabilit de art. 405 al. 1 din C.pr.civila si este de 3( trei) ani de zile.

In ceea ce priveste inceputul termenului de prescriptie acesta incepe sa curga de la data rezilierii contractului de leasing dintre parti, iar acest moment raportat la clauzele mai sus descrise este momentul in care se implinesc cele doua luni in care utilizatorul nu a achitat rata de leasing. Din datele detinute in calitatea de fidejusor, exista o declaratie de reziliere a contractului nr. ….05.02.2009 emisa de catre intimata, astfel incat se poate considera ca in luna februarie 2009 contractul dintre parti a fost reziliat si ca acesta este termenul in care incepe sa curga termenul de prescriptie.

In atare situatie data la care se implineste termenul de prescriptie este de ……..2012, ori prezenta executare silita a fost repornita in 24.05.2012, deci dupa implinirea acestui termen .

Se impune a se analiza daca nu a intervenit  intreruperea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita. In acest sens se impune a se analiza cazurile enumerate de catre art. 405 ind. 2 din C.pr.civila . Raportat la aceste cazuri, contestatoarea arata ca in luna martie 2009, creditoarea a formulat o cerere de executare silita in care a solicitat predarea bunului si plata sumei de 117.234,07 RON. Aceasta cerere de executare silita a format obiectul dos.nr. ……../E/2009 al ….. In acest dosar s-a formulat somatia nr. 1/07.04.2009 si s-a predat bunul, obiect al contractului de leasing. Din anul 2009 pana in prezent in acel dosar nu s-a mai efectuat nici un act de executare silita. In conformitate cu prevederile art. 389 din C.pr.civila aste ca vizavi de acel dosar de executare silita a intervenit perimarea, asta in cazul in care creditoarea nu a renuntat la acea cerere de executare silita . Mai mult, in data de 08.02.2011 s-a incheiat de catre ……. un proces verbal de inchidere a dosarului deoarece executarea silita este perimata din lipsa de bunuri.

Avand in vedere art. 405 ind.  2 al.3  din C.pr.civila, prescriptia nu a fost intrerupta Indiferent de faptul ca a intervenit perimarea sau renuntarea creditorului la cerere, potrivit art. 405 ind. 2 al. 3 din C.pr.civila: „ Prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea . ”

Prin notele de sedinta contestatoarea arata ca a doua executare silita a fost pornita de executorul ….. din cadrul SC …….. SA in dos.nr. ……./2011. In acest dosar s-a obtinut incuviintarea executarii silite la data de 27.04.2011 in dos.nr. ……………/2011 al Judecatoriei Oradea. Ultimul act de executare silita a fost facut in acest dosar in luna iunie 2011. Art. 389 al.1 din Codul de procedura civila :  „Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei”. Prin urmare si aceasta executare silita s-a perimat si nu era posibila continuarea sa prin noul dosar executional al BEJ ……….

A treia cerere de executare silita, care poarta denumirea de continuare a executarii silite, a inceput in 24.05.2012 la BEJ ……, insa mult dupa implinirea termenului de 6(sase) luni de la ultimul act de executare silita efectuat in dos.nr. …. al executorului …, a carui executare silita este continuata la executorul …... Ori nu s-a formulat o noua cerere de executare silita , nu s-a solicitat incuvintarea executarii silite in termenul de 3 ani ( 05.02.2009-07.02.2012) , astfel incat prezenta executare silita este nelegala din doua puncte de vedere : unul:  s-a continuat executarea silita intr-un dosar executional perimat( dos.nr. …../2011 al executorului …….) si al doilea punct de vedere: s-a inceput o executare silita cu toate ca s-a implinit termenul de prescriptie si potrivit art. 405 al. 3 din c.pr.civila titlul executoriu si-a pierdut puterea executorie.

In conditiile in care a intervenit perimarea sau renuntarea creditorului la cerere, nu exista nici un act de intrerupere a executarii silite, astfel incat in prezent este implinit termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, mai ales ca acest creditor a solicitat din nou executarea silita pe baza aceluiasi titlu executoriu schimband doar executorul judecatoresc.

In conditiile in care fidejusiunea este o garantie personala care este accesorie fata de obligatia principala , aceasta va urma soarta obligatiei principale implicit cu privire la perimare si la  prescriptia dreptului de a solicita executarea silita.

Pentru toate aceste motive se impune admiterea exceptiei perimarii si in cazul respingerii acesteia admiterea exceptiei prescriptiei dreptului de a solicita executarea silita, arata contestatoarea.

Pe fondul actiunii contestatoarea invoca incidenta prev art 4 din legea 193/2000 raportat la art 9.9 din contractul de leasing.

Contractul de leasing nu s-a putut negocia cu creditoarea decat sub aspectul obiectului leasingului , a duratei contractului si a platilor ce urmau sa fie efecutate . Nu s-a supus problema  negocierii sub nicio forma,  conditiile generale de leasing la care subsemnata am aderat fara a le negocia in mod direct cu creditoarea. Mai mult, calitatea mea de fidejusoare m-a pus intr-o pozitie clara in care am aderat la contract, fara a putea negocia clauzele din contractul de leasing sau cel de fidejusiune.

Aceste conditii generale au fost redactate pe formulare tipizate fiind doar aduse la cunostiinta mea fara ca sa existe vreo posibilitate de negociere reala. Pe parcursul derularii contractului ratele de leasing au fost majorate substantial de creditoare iar societatea unde contestatoarea a avut calitatea de administrator a avut probleme financiare, context in care nu a mai putut achita ratele de leasing  pentru a putea achita bunul finanţat.

Potrivit alin.4 din Legea 193/2000 o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Totodata, potrivit Listei anexe a L 193/2000, republicată, lit. i, este o clauză abuzivă aceea care  obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; 

Instanta are obligatia sa verifice respectarea principiului reglementat de art.14 din Noul Codul Civil neputandu-se deroga de la dispozitiile de ordine publica .

Autoturismul in discutie, a fost predat in bune conditii firmei finantatoare pe baza de proces verbal de predare-primire, in cadrul executarii silite . De asemenea  in conformitate cu prevederile art. 15 din OG 51/1997 republicata, utilizatorul a achitat toate sumele datorate societatii finantatoare pana la momentul restituirii bunului. Cu toate acestea in data de 01.08.2012, subsemnata am primit de la executorul judecatoresc o somatie prin care mi se pune in vedere sa achit o suma de 64.533,29 RON pentru autoturismul restituit cu toate ca si valoarea initiala a contractului, cu toate dobanziile si spezele sale , erau in cuantum de 11.524,85 EURO, deci sub valoarea solicitata. Ori din aceasta valoare s-a achitat deja peste 5000 Euro, fiind achitat un avans de 20% si peste 15  rate de leasing.

Suma solicitata de catre creditoare nu este o suma certa si lichida. In drept se invoca art 399 si urm C proc civ.

Intimata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia tardivitatii, a inadmisibilitatii cererii pivind anularea titlului executoriu, a necompetentei teritoriale si exceptia netimbrarii.

Pe fond intimata a solicitat respingerea cererilor formulate aratand ca potrivit art. 9.9 din Contractul de leasing, ca urmare a rezilierii contractului Utilizatorul are obligaţia de a suporta si daune interese pentru încetarea prematura a contractului de leasing si pentru neexecutarea contractului astfel cum s-a obligat.

In condiţiile in care utilizatorul in mod intempestiv, dupa ce intimata a achitat o suma de bani considerabila către furnizor, ia decizia de a nu mai achita ratele de leasing din diverse motive atunci societatea intimata este privata de dreptul de a incasa restul ratelor de leasing, care erau destinate tocmai pentru acoperi suma care a platit-o iniţial la furnizor.

Intimata are o obligaţie fundamentala - aceea de a plaţi valoarea de intrare către Furnizor - si astfel, i se naşte dreptul legitim de a recupera acesta suma de la beneficiarul bunului - Utilizator sau Fidejusor - prin plata ratelor de leasing eşalonat pe toata durata contractului.

Practic, prin plata ratelor de leasing pe întreaga perioada a contractului se restituie împrumutul acordat de către Finanţator prin plata Furnizorului bunului si pentru aceste raţiuni a fost inserat in contract art. 9.9.

…….. SA este o societate de creditare (Instituţie Financiar nebancara) supravegheata de BNR nu o societate de închirieri autoturisme care ar avea doar obligaţia de a asigura_folosinţa bunului in schimbul unei chirii.

Activitatea de leasing nu este o simpla locatiune astfel cum este reglementata de codul civil, ci un raport juridic mult mai complex care este in esenţa o creditare si in susbsidiar este vorba de o cedare a folosinţei bunului.

Interesul intimatei este ca toate contractele de leasing sa-si urmeze cursul firesc. Utilizatorii sa plătească ratele de leasing la scadentele convenite, iar un caz de întrerupere este prejudiciant pentru ………….. IFN SA care se vede in imposibilitate de a-si recupera suma finanţata.

Art. 15 din OG nr. 51/1997 „Daca in contract nu se prevede altfel, in cazul in care locatarul/utilizatorul nu executa obligaţia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevăzuta in contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plătească toate sumele datorate, pana la data restituirii in temeiul contractului de leasing."

Intimata arata ca încetarea contractului a fost rezultatul neexecutarii culpabile a obligaţiilor contractuale de către Utilizator si nu a unui acord de voinţa a ambelor parti.

In contract exista art. 9.9 asumat de către parti, si care isi produce efectele în continuare potrivit căruia la data rezilierii Utilizatorul datorează si daune interese in cuantumul reprezentat de ratele de leasing ramase, tocmai pentru a acoperi prejudiciul înregistrat din neexecutarea culpabila a obligaţiilor contractuale.

In ceea ce priveşte motivele de nulitate bazate pe legislaţia privind protecţia consumatorilor, intimata solicita instanţei sa inlature aceste motive având in vedere ca nu isi găsesc aplicablitatea in speţa, având in vedere ca raportul juridic contractual este încheiat cu o persoana in calitatea ei de agent comercial, iar nu cu o persoana fizica.

In sensul legislaţiei privind protecţia consumatorilor, prin consumator se intelege orice persoana fizica ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale.

"ArL X - (î) Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din, afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.”

Raţiunea inserării art. 9.9 in contract este pe deplin justificata de raţiuni contabile si este destinata sa acopere prejudiciul cert înregistrat de societatea de leasing exact in cazurile in care utilizatorul încetează a mai achita ratele de leasing. 

Intimata mai arata ca intre SC …….. SRl si intimata s-a incheiat cintractul de leasing, iar contestatoarea are calitatea de fidejusor, iar aceasta a renuntata la beneficiul de discutiune conform prev art 4.5 din contract. Asadar are obligatia de a plati ratelele de leasing precum si celelalate sume rezultate din contract. Intimata mai invoca art 42 c com , aratand ca aceeasi prezumtie exista si contra fidejusorului chiar necomerciant care garanteaza o obligatie comerciala.

In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a cere executarea silita invocata intimata arata ca executarea silita a fost initiata la data de ……….. prin intermediul executorilor IFN membrii Corpului executorilor ……. IFN SA, iar executarea silita contestata in prezentul dosar este de fapt o reluare a executarii silite initiale.

Partile au formulat si note de sedinta privind perimarea si prescriptia.

Instanta a dispus atasarea dosarelor executionale respectiv dosar nr ……., dosar nr ……. al ….. executor I….. in cadrul Corpului executorilor al SC .. SA si dosar nr …. al BEJ ……c.

Instanta a respins exceptiile invocate de intimata prin incheierea din data de ……..).

Analizand actele dosarului instanta retine ca:

La data de …..2011 prin incheierea din dosar nr …. al Judecatoriei Oradea se dispune incuviintarea executarii silite in dosarul executional nr …… al …… executor IFN in cadrul Corpului executorilor al SC .. SA Titlul executoriu este reprezentat de contractul de leasing financiar nr. …...05.2007 incheiat intre SC …… SA in calitate de finantator, SC ………. SRL, in calitate de utilizator si ……., in calitate de fidejusor . Acest contract avea ca si obiect procurarea de catre finantator a unui autoturism marca Suzuki Ignis in vederea transmiterii spre folosinta si posesia in favoarea utilizatorului in schimbul platii ratelor de leasing la scadenta. Fidejusorul urma sa garanteze cu averea personala plata acestor rate de leasing.

Dl ….. executor IFN in cadrul Corpului executorilor al SC …… SA a emis in dosarul executional doar cateva adrese pentru identificare bunuri contestatoare astfel: adresa catre OCPI, CAS Oradea, Primaria Oradea …….-102) . Ultima adresa intocmita de executor in acest dosar a fost la data de ……..2011( f 98).

Ulterior creditoarea face cerere de continuare executare silita in dosarul executional al BEJ ….. sub nr …./2012 pe data de …). Ulterior BEJ … reia activitatea fostului executor ….. si solicita institutiilor publice informatii privind bunurile si veniturile debitoarei contestatoare( f 143,144)  si pe data de …….2012 emite o somatie de plata catre contestatoare ( f 142) pentru creanta in cuantum de 64.533,29 lei . Conform raspunsurilor unitatilor bancare de la fila 138 si 139 infiintarea popririi s-a facut doar la data de ……..2012 in dosar executional nr 4……./2012 si nu in dosar nr ……./2012 al carui acte de executare sunt contestate in prezenta cauza.

Potrivi art. 389 alin. 1 din codul de procedura civila daca creditorul a lasat sa treaca mai mult de 6 luni de la îndeplinirea oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice persoana interesata poate solicita desfiintarea ei. 

În conditiile in care nu s-a facut dovada infiintarii propririi in dosarul executional nr  …/2011 al ……. executor IFN in cadrul Corpului executorilor al SC …. SA şi nici in dosar executional nr …. al BEJ ……., executare silita continuata din dosarul executional nr … instanta apreciaza ca in speta nu poate retine exceptia prev de art 390 alin 1 C proc civ invocată de intimată, astfel incat va constata perimarea executarii silite din dosar executional nr ……. al BEJ ……. In consecinta va admite contestatia la executare formulata de contestatoare si va dispune anularea tuturor actelor de executare silita din acest dosar executional.

In conditiile in care instanta va retine perimarea, nu se mai impune analizarea prescriptiei, oricum instanta nu poate retine intervenirea acesteia in conditiile intreruperii prescriptiei conform art 405 indice 2 alin 1 C proc civ..

In ceea ce priveste anularea titlului executoriu sau lamurirea acestuia privind suma ce trebuie achitata, raportat la caracterul abuziv al art 9.9 din contractul de leasing financiar, instanta retine urmatoarele:

Pentru a preveni dificultăţile legate de rezilierea judiciară a contractelor şi cuantificarea pe această cale a daunelor-interese a fost stabilit un pact comisoriu de gradul IV în temeiul căruia intimata avea posibilitatea de a rezilia unilateral contractul în caz de neplată a oricăreia dintre sumele ce îi erau datorate la data scadentă ( art. 9.5 ). Totodată, ca urmare a rezilierii contestatoarea se obliga să suporte toate consecinţele ce decurg din contract ( plata pagubei create, suportarea costurilor necesare recuperării bunului, plata daunelor – interese reprezentând totalitatea ratelor de leasing rămase de achitat - art. 9.4 şi 9.9 ). În temeiul acestor clauze intimata a procedat la rezilierea unilaterală a contractului la data de 05.02.2009, bunul fiindu-i restituit la data de 8.09.2009.

Instanta va retine ca potrivit art. 399 alin.1 teza I C.proc.civ. „împotriva executarii silite precum si împotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare”, iar potrivit art. 399 alin. 3 C.proc.civ. „În cazul în care executarea silita se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca în contestatia la executare aparari de fond împotriva titlului executoriu”.

In speta de fata, titlul executoriu - contractul de leasing financiar nr. …...05.2007  – nefiind emis de o instanta judecatoreasca si neexistand o fata de acesta o cale speciala de atac, instanta de executare va putea analiza si apararile de fond formulate de contestator fata de insusi titlul executoriu.

In ceea ce priveste art. 9.9 din Contractul de Leasing Financiar, a carei constatare a nulitatii absolute se solicita, instanta va retine urmatoarele.

Astfel, conform OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, in cazul leasingului financiar, pentru creditul acordat finantatorul beneficiaza de dobanda, a carei rata este convenita prin acordul partilor si care se adauga la cota parte din valoarea de intrare a bunului.

Potrivit art. 15 din OG nr. 51/1997 „Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing.”

Cele doua parti au integrat in contractul incheiat cazul de reziliere reglementat de art. 15 din OG nr. 51/1997, pentru neplata a doua luni consecutive a ratei de leasing, calculata de la scadenta, sub forma unui pact comisoriu de gradul IV.

Partile pot sa  convina sau nu, ca in cazul neplatii timp de doua luni consecutive a ratei de leasing calculata de la data scadentei, sa intervina rezilierea contractului, sub acest aspect textul legal fiind dispozitiv.

Daca partile au convenit totusi in contractul de leasing asupra acestui caz de desfiintare, textul legal amintit este si devine imperativ cu urmatoarele consecinte: „finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pana la data restituirii in temeiul contractului de leasing.”

Cum textul de lege (art. 15 din OG nr. 51/1997) nu adauga si daune – interese, astfel cum o face in ipoteza regelementata de art. 14 din acelasi act normativ ( de refuz al utilizatorului de a primi bunul sau de reorganizare judiciara/faliment), cand finantatorul „are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune interese”, clauza daunelor interese pentru reziliere este ilicita, contrara dispozitiei imperative a art. 15 din ordonanta, text care concorda cu prevederea legala sus mentionata in sensul ca raspunderea pentru nerestituirea sumelor imprumutate la termenele convenite consta in dobanda, care in cazul creditului – locatiune, potrivit legii, este inclusa in rata de leasing si, prin urmare este lovita de nulitate.

Cum daunele interese pentru reziliere, conform clauzei in speta, constau in suma ratelor de leasing ramase la plata pana la finalul contractului, care se adauga la cele platite deja si la toate sumele datorate pana la data la care debitorul este obligat sa restituie bunul se ajunge la situatia ca finantatorul sa ceara de fapt executarea anticipata a obiectului obligatiei contrar naturii succesive a acesteia.

Or, un contract nu poate fi concomitent si in fiinta si reziliat, iar clauza care contine o astfel de posibilitate este lipsita de cauza, fiind lovita de nulitate absoluta in baza art. 1866 cod civil. din 1864.

De esenta sa, contractul de leasing este un contract cu executare succesiva, locatarul putand opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni; periodicitatea scadentei lunara a ratelor de leasing este stabilita legal, iar la aceasta nu se poate renunta conventional, in sensul ca prin efectul rezilierii, ratele devin „automat scadente si platibile imediat” astfel cum statueaza clauza in speta, cata vreme desi conform art. 8 din ordonanta, contractul de leasing este titlu executoriu, creditorul nu a optat pentru executare ci pentru desfiintarea contractului.

Totodata, instanţa consideră că, aplicând clauzele contractuale analizate, finanţatorul se îmbogăţeşte fără justă cauză, în detrimentul debitorului principal şi fidejusorului, prin aceea că redobândeşte şi bunurile acordate în regim de leasing, dar încasează şi ratele de leasing viitoare, rămase de achitat până la finalul contractului.

In acest mod se ajunge la situatia absurda ca finatatorul sa prefere neexecutarea contractului de catre beneficiar in locul executarii, ceea ce este inadmisibil.

Este de menţionat că, potrivit 10 din O.G. nr. 51/1997, printre obligaţiile expres prevăzute de lege în sarcina utilizatorului unui contract de leasing se numără la lit. d) să achite toate sumele datorate conform contractului de leasing - rate de leasing, asigurări, impozite, taxe -, în cuantumul şi la termenele menţionate în contract, iar la lit. j j) să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing, neexistând nici o normă legală care să prevadă obligaţia acestuia ca, la încetarea contractului de leasing, deşi bunul este restituit finanţatorului, utilizatorul să plătească în continuare ratele de leasing până la expirarea duratei contractuale stabilite iniţial.

Intr-adevar potrivit art. 969 al. 1 C. civ. „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”, însă trebuie avute în vedere şi prevederile art. 970 al. 2 C. civ., conform cu care convenţiile „obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligaţiei după natura sa”.

Chiar in situatia in care s-ar retine ca prevederile contractuale analizate nu ar fi lovite de nulitate, s-ar putea proceda la reevaluarea judiciară a cuantumului daunelor interese stabilite prin clauza penala, care presupune determinarea în prealabil a naturii juridice a acestei clauze.

Astfel, instanta va retine ca legiuitorul a consacrat acestei instituţii reglementări cuprinse în două capitole diferite : despre diferitele tipuri de obligaţii ( capitolul VI- secţiunea a VI-a ) şi despre efectele obligaţiilor ( capitolul VII ).

 În art. 1066-1072 C.civ. se consacră obligaţia cu clauză penală, este definită aceasta şi se conturează regimul său juridic, în timp ce art. 1087 C.civ. este cuprins în capitolul referitor la răspunderea contractuală şi daunele-interese ce se cuvin creditorului în caz de neexecutare a obligaţiilor asumate de către debitor.

Reflectarea prin dispoziţii distincte a aceleiaşi instituţii juridice este de natură să imprime particularităţi cu privire la cauza, obiectul şi natura prestaţiei executate de către debitor în situaţiile consacrate de cele două categorii de reglementări. Astfel, primul grup de dispoziţii se stipulează în vederea asigurării executării unei obligaţii relevând caracterul coercitiv-sancţionator al clauzei penale ce o apropie de originile sale din dreptul roman, în timp ce a doua categorie se referă la o etapă ulterioară- neexecutarea obligaţiilor şi acoperirea unui prejudiciu – reflectând caracterul reparatoriu al acesteia.

Conexiunea dintre cele două categorii de reglementări este dată de art. 1069 C.civ. potrivit căruia clauza penală este o compensare a daunelor-interese ce creditorul suferă din neexecutarea obligaţiei principale. Natura mixtă a clauzei penale impune luarea în considerare a faptului că deşi cocontractantul este îndreptăţit să obţină ce s-a stipulat în cuprinsul clauzei penale fără a i se pretinde să dovedească existenţa unui prejudiciu şi întinderea lui, acestea reprezintă în acelaşi timp cauza şi limita până la care pot fi acordate.

Concluzia se impune întrucât art. 1085 şi 1086 C.civ. prevăd în mod expres că debitorul răspunde numai de daunele-interese care sunt consecinţa directă şi necesară a neexecutării obligaţiei, chiar şi în ipoteza în care vinovăţia îmbracă forma dolului.

Tocmai de aceea, nu trebuie exclusă de plano posibilitatea instanţei de judecată de a reduce sau majora cuantumul daunelor-interese stabilite  ( de parti printr-o clauza penala) atunci când între prejudiciul real suferit de către creditor şi suma stipulată există o disproporţie vădită.

O asemenea intervenţie nu este de natură să înfrângă principiul forţei obligatorii a contractelor consacrat de art. 969 alin. 1 C.civ. întrucât libertatea contractuală nu este identică cu una absolută sau discreţionară de a contracta.

Un contract are putere de lege între părţi întrucât este prezumat a fi dominat de buna-credinţă şi utilitate pentru părţile contractante. Forţa juridică deplină este recunoscută numai acelor convenţii care nu intră în conflict cu principiul constituţional al bunei-credinţe şi cu bunele moravuri. În caz contrar el nu poate fi opus părţilor, terţilor sau instanţei de judecată.

Mai mult, nu trebuie omis că art. 969 C.civ. nu are o existenţă de sine stătătoare în ansamblul dispoziţiilor Codului civil, ci el este inseparabil de art. 970 alin.1 C.civ., executarea cu bună-credinţă a obligaţiilor fiind rezultatul firesc al obligativităţii contractului.

Un contract rămâne legea părţilor numai în măsura în care nici una dintre acestea nu ignoră sau încalcă cu bună ştiinţă îndatoririle care îi revin potrivit asumării şi executării cu bună-credinţă a prestaţiilor.

Aşa fiind, in speta dedusa judecatii, instanta reţine că bunul ce a constituit obiectul contractului de leasing a fost restituit intimatei.

Cauza asumării obligaţiei de plată a ratelor de leasing de către debitor a constituit-o tocmai folosinţa exercitată asupra lor şi posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate în viitor.

Obligarea contestatorului la plata tuturor ratelor de leasing eşalonate pe parcursul perioadei stabilite iniţial la care se adaugă cheltuielile suplimentare stipulate de părţi reprezintă o triplă dezdăunare pentru acelaşi prejudiciu izvorât din neexecutarea obligaţiilor. Or, după cum s-a arătat anterior orice daună-interes trebuie să fie consecinţa directă a neîndeplinirii obligaţiei de către debitor.

Chiar dacă nu poate fi anihilată componenta sancţionatorie, represivă pe care o presupune orice clauză penală, ea nu trebuie să ducă la crearea unui dezechilibru major între cele două părţi întrucât s-ar contraveni principiului executării cu bună-credinţă a obligaţiilor. În absenţa unui prejudiciu real reţinerea exclusivă a caracterului punitiv al clauzei penale ar duce la negarea naturii sale mixte consacrate de legiuitor.

Din această perspectivă instanta consideră că executarea clauzei penale astfel cum a fost ea stabilită de către părţi contravine art. 970 C.civ. şi solidarităţii contractuale care trebuie să însoţească părţile pe parcursul desfăşurării raporturilor juridice izvorâte din contract.

Principiul forţei obligatorii a contractului trebuie examinat şi interpretat în strânsă legătură cu solidarismul contractual întrucât esenţa contractului este alcătuită nu numai din voinţa părţilor contractante, ci şi din interesul contractual al fiecăreia dintre ele.

De altfel, pornind de la această premisă art. 1070 C.civ. prevede că penalitatea poate fi diminuată de către judecător când obligaţia principală a fost executată în parte.

Chiar dacă prin art. 1087 C.civ. s-ar părea că legiuitorul a abolit această posibilitate, nu trebuie omis că acest articol, deşi este imperativ, nu este de ordine publică întrucât prin intermediul său se urmăreşte protejarea unui interes individual şi numai în subsidiar a unuia general.

În considerarea argumentelor mai sus aratate, instanţa va constată că art. Art 9.9 din Contractul de Leasing Financiar nr. 53376/04.05.2007, este lovita de nulitate absoluta.

Avand in vedere lipsirea de efecte in parte a Contractului de Leasing Financiar nr. ...05.2007, ca urmare a declararii nulitatii clauzelor inscrise la art. 9.9, instanta constata ca orice executare silita demarata impotriva contestatoarei in temeiul acestor clauze este lipsita de suport legal sau contractual.

Pentru motivele de fapt si de drept mai sus aratate, instanta va constata nulitatea clauzei contractuale prev la art 9.9 din contractul de leasing Financiar nr. ……..05.2007.

In ceea ce priveste intoarcerea executarii silite, instanta o va respinge ca neintemeiata in conditiile in care a admis cererea de suspendare a executarii silite pana la solutionarea contestatiei la executare.

Instanta va obliga parata la plata cheltuielilor de judecata reprezentand timbrajul si onorariu expertiza contabila.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Constată perimata executarea silită din dosar executional nr ……/2012 al BEJ …., in consecinta:

Admite contestatia la executare formulata de contestatoarea .. …… in contradictoriu cu intimata ……………… cu sediul in sector 1, ..

Dispune anularea tuturor formelor de executare silita pornite in dosar executional nr ….

Constata nulitatea absolută a clauzei de la art 9.9 din contractul de leasing financiar nr ……….

Respinge cererea de intoarcere a executarii silite ca neintemeiata.

Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata reprezentand 199 lei timbraj, si 3000 lei onorariu expertiza contabila.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica astazi, ……..2013.

 Preşedinte,  Grefier,

……………………..

Domenii speta

Spete similare