Respingerea cereriii de repunere in termen . Tardivitatea formularii apelului

Decizie 207 din 16.08.2010


Constată că prin sentinţa penală x/.2009 s-a dispus condamnarea inculpatului B Z la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al.1 şi 2 C.p. , distrugere prev. de art. 217 al.1 C.p. şi două infracţiuni de lovire şi alte violenţe prev. de art. 180 al.2 C.p..

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt că  inculpatul B Z a efectuat lucrări de amenajare în apartamentul aparţinând fiului părţilor vătămate şi în acest context au apărut anumite neînţelegeri între părţi iar în data de  9.10.2007 partea vătămată F I s-a deplasat la acel apartament, în lipsa intimatului şi a intrat în locuinţă prin forţarea uşii.

În aceeaşi zi, în jurul orelor 21,00 intimatul s-a deplasat la domiciliul părţilor vătămate şi, deşi i s-a solicitat să plece,intimatul a intrat cu forţa în apartament, a lovit părţile vătămate şi a distrus uşa de la debaraua din apartament.  În urma loviturilor aplicate de intimat,părţile vătămate au suferit leziuni corporale vindecabile în 4-5 zile şi respectiv 3-4 zile .

 La individualizarea pedepsei pentru cele 4 infracţiuni instanţa de fond a avut în vedere modul şi mijloacele concrete de comitere a faptelor (prin folosirea forţei împotriva a două persoane în vârstă a căror putere fizică era invers proporţională cu cea a inculpatului), împrejurările comiterii lor (pe fondul relaţiilor tensionate dintre părţi, seara, în imobilului în care părţile locuiau), scopul urmărit (aplicarea unei corecţii părţilor vătămate pentru atitudinea lor de degradare a sistemului de închidere a uşii), urmările produse (violarea domiciliului părţilor vătămate dar şi leziuni vindecabile într-un număr relativ mic de zile de îngrijiri medicale şi degradarea unui bun al părţilor vătămate) şi persoana inculpatului (fără antecedente penale, nesincer, nu s-a prezentat în instanţă decât atunci când a fost citat cu mandat de aducere cu însoţitor, studii modeste, fără ocupaţie).

 Sentinţa a rămas definitivă  prin neapelare la data de  14.04.2009, emiţându-se pe numele inculpatului mandat de executare .

Întrucât acesta nu a fost găsit o perioadă mai îndelungată, existând date că nu mai este în ţară de la începutul anului 2009, Judecătoria Sibiu a emis la data de 15.03.2010 mandat european de arestare  ce a fost pus în executare prin prinderea inculpatului B Z  la data de 19.06.2010 şi depunerea acestuia în Centru de reţinere şi arestare preventivă nr. 6 Bucureşti.

În termen de 10 zile din momentul prinderii şi anume la 29.06.2010  inculpatul  prin apărător ales a formulat cerere de apel împotriva sentinţei penale nr. x/2009 a Judecătoriei Sibiu.

Adus în faţa Tribunalului Sibiu, inculpatul a solicitat repunerea sa în termenul de apel în baza art. 364 C.p.p. motivat de aceea că nu a formulat apel în termen întrucât a fost plecat din ţară.

Faţă de dispoziţiile art. 364 C.p.p. tribunalul a apreciat că  prezenta cerere este neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ ambele condiţii prevăzute de textul legal pentru repunerea în termen şi anume cererea de apel să fi fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei, iar întârzierea să fi fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare. Prima dintre cele două condiţii privind termenul a fost îndeplinită, însă cu privire la cea de a doua s-a reţinut că inculpatul a fost prezent la judecarea cauzei la data de 26.11.2008, când a şi dat declaraţie în cauză, , însă a ales să părăsească ţara deşi ştia că are pe rol un proces penal. Faptul că el nu s-a interesat de soluţia din prezenta cauză a cărei copie i-a şi fost comunicată la ambele domicilii pe care el  le-a indicat nu este culpa instanţei iar plecarea din ţară  şi nedeclararea apelului în termenul prevăzut de art. 363 C.p.p. nu reprezintă cauză temeinică de împiedicare, aşa încât a fost respinsă cererea de repunere în termen.

Întrucât inculpatul a fost prezent la unul din termenele de judecată, când  a şi dat declaraţie în cauză,  nu ne aflăm nici în situaţia unui apel peste termen aşa încât ca urmare a respingerii cererii de repunere în termen, prezentul apel  a fost respins ca tardiv în baza art. 379 pct.1 lit.a C.p.p..