Conflict de drepturi-drepturi salariale

Dosar nr.2560/88/2007

SENTINŢA CIVILĂ NR.80

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2560/88/2007, reclamanţii …, reprezentaţi de Sindicatul .... din cadrul SC .... SA Tulcea, au chemat în judecată SC .... SA Tulcea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la plata următoarelor drepturi salariale neacordate, prevăzute în contractul colectiv de muncă pe unitate aplicabil şi în legislaţia muncii în vigoare, astfel:

1. Sporul de vechime, în cuantum de 25% din salariu pentru perioada noiembrie 2004 – septembrie 2005, inclusiv, conform anexei la contractul colectiv de muncă pe unitate nr.67/16.01.2004, indexat, majorat şi reactualizat la data efectuării plăţii, excepţie .....

2. Sporul de fidelitate, în cuantum de 20% din salariu, pentru perioada noiembrie 2004 – 31 august 2007, conform anexei la contractul colectiv de muncă pe unitate nr.67/16.01.2004 şi anexei la CCM pe unitate nr.282/17.02.2006, indexat, majorat şi reactualizat la data efectuării plăţii, excepţie .....

3. Sporul pentru exercitarrea atribuţiilor unei alte funcţii, în procent de 30% din salariul funcţiei de bază, pentru perioada lucrată, conform art.32, al.2 din CCM pe unicate nr.282/17.02.2006, indexat, majorat şi reactualizat la data efectuării plăţii.

4. Plata dublă a orelor efectuate în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbătorile legale şi religioase, pentru perioada lucrată, conform art.137, alin.2 din Codul Muncii şi art.41 al.3 lit.c din CCM Unic la Nivel Naţional pe anii 2007 – 2010, indexată, majorată şi reactualizată la data efectuării plăţii.

5. Contravaloarea orelor suplimentare lucrate în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale şi religioase, conform art.41, al.3, lit.c din CCM  Unic la Nivel Naţional pe anii 2007 – 2010, pentru perioada lucrată, indexate, majorate şi reactualizate la data efectuării plăţii;

6. Plata unei compensaţii băneşti în cuantum de cel puţin un salariu la încetarea contractului individual de muncă, conform CCM Unic la Nivel Naţional pe anii 2007 – 2010, art.78, al.1, de asemenea indexată, majorată şi reactualizată la data efectuării plăţii.

7. Plata sporului de toxicitate (condiţii nocive), specific funcţiei de frigotehnist, în cuantum de 10% din salariu, în perioada noiembrie 2004 – 31 august 2007, conform contractelor colective de muncă pe unitate mai sus precizate şi conform art.41, al.3, lit.b din CCM Unic la Nivel Naţional pe anii 2007 – 2010, indexat, reactualizat şi majorat la data efectuării plăţii, excepţie .....

8. Plata perioadei de preaviz în cuantum de un salariu, indexată, majorată şi reactualizată la data efectuării plăţii.

9. Plata a 15 salarii compensatorii, conform contractului colectiv de muncă pe unitate nr.282/17.02.2006, art.45, pct.4, indexate, majorate şi reactualizate la data efectuării plăţii şi cheltuieli de judecată.

În drept, şi-au întemeiat acţiunea pe disp.art.281, art.282, lit.a şi lit.c din Codul muncii.

În motivare s-a arătat că prin deciziile nr.1112/6.08.2007 (....), nr.1113/6.08.2007 (....), nr.1114/6.08.2007 (....) şi nr.1115/6.08.2007 (....), au fost concediaţi fără ca la desfacerea contractelor individuale de muncă, aşa cum prevede legea, să li se acorde toate drepturile salariale cuvenite.

S-a mai arătat că referitor la primele două capete de cerere privind sporurile de vechime şi de fidelitate, acestea sunt prevăzute în mod expres în anexele la CCM pe unitate, respectiv CCM nr.67/16.01.2004 şi nr.282/17.02.2006.

Menţionează reclamanţii că, capetele de cerere nr.3, nr.4 şi nr.5, se referă la activitatea de pază la sediul societăţii şi la punctul de lucru …., dispusă de conducerea societăţii, pentru perioadele specificate în anexa 1 la prezenta acţiune.

Au precizat că, referitor la capetele de cerere nr.6 şi nr.7, prin care solicită acordarea unei compensaţii băneşti de un salariu la concediere şi plata sporului de toxicitate în cuantum de 10% din salariu, aceste drepturi sunt prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivel naţional.

În dovedire, au depus la dosarul cauzei adresele: nr.1201/20.08.2007, nr.1202/20.08.2007, nr.1203/20.08.2007 şi nr.1205/20.08.2007, declaraţii, adresele nr.1617/2007, nr.1616/2007, nr.1646/2007, nr.1647/2007 şi copiile carnetelor de muncă.

Au mai fost depuse la dosarul cauzei în copie: foi colective de prezenţă, ştate de plată, CCM nr.282/17.02.2006, întâmpinarea formulată de către pârâtă, punctul de vedere formulat de către reclamanţi, sentinţa civilă nr.3662/2005 pronunţată de Judecătoria Tulcea, sentinţa civilă nr.151/2007 pronunţată de Tribunalul Tulcea, CCM nr.67/2004, adresa nr.210/2005, precizări formulate de către reclamanţi, tabel nominal cu membrii de sindicat, foşti şi actuali salariaţi la SC .... SA Tulcea, la data de 21.02.2008, adresa nr.342/2008, sentinţa civilă nr.876/2007 pronunţată de Tribunalul Tulcea, stat de plată cu sumele restante din noiembrie 2004, conform raportului de expertiză contabilă, cererile înregistrate sub nr.988/2008, nr.989/2008, 998/2008, extras din CCM la nivel naţional pentru anii 2005 – 2006 şi pentru anii 2001 – 2002, stat de plată cu sumele restante acordate conform expertizei contabile din dosarul nr.2560/88/2007 şi concluzii scrise formulate atât de reclamanţi cât şi de societatea pârâtă.

La data de 28.03.2008 a fost depus la dosarul cauzei raport de expertiză contabilă, iar ulterior s-au depus răspunsuri la obiecţiuni.

Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Reclamanţii au avut raporturi de muncă cu societatea pârâtă până în luna august 2007.

Din carnetele de muncă ale reclamanţilor, rezultă că aceştia au o vechime în muncă de 34 ani ...., 32 de ani .... şi 25 de ani .....

Art.40 al.3, lit.d din CCM unic la nivel naţional pentru anii 2005 – 2006, prevede că „sporurile minime ce se acordă în condiţiile prezentului contract sunt pentru vechimea în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază.

Această prevedere a fost menţinută şi în disp. art.41 alin.3 lit.d din CCM unic la nivel naţional pentru anii 2007 – 2011.

Ori, deşi reclamanţilor ...., .... şi .... li se cuvenea sporul de vechime în muncă de 25%, unitatea intimată nu le-a achitat acest spor.

Atât CCM la nivelul unităţii înregistrat sub nr.67/2004, cât şi cel înregistrat sub nr.282/2006, prevăd în anexa nr.1, acordarea sporului de fidelitate, acordat pentru vechimea neîntreruptă în unitate în următoarele tranşe: între 10 – 20 ani, 10% şi peste 20 ani, 20%.

Deşi la data încetării contractelor individuale de muncă, reclamanţii aveau o vechime neîntreruptă în unitate de 34 ani ...., 13 ani .... şi 25 ani ...., unitatea pârâtă nu a respectat clauzele anexei 1 din CCM la nivelul societăţii şi nu le-a achitat reclamanţilor drepturile salariale reprezentând sporul de fidelitate, deşi li se cuvenea acest spor.

Potrivit art.109 alin.1 din Codul muncii „pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 ore pe săptămână”, iar  potrivit art.110 al.(1) „repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe  zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus”.

„Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art.109, este considerată muncă suplimentară (art.117 din Codul muncii).

Art.120 din Codul muncii prevede că „În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în temeiul prevăzut de art.119 alin.1 în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia”.

Ori, având în vedere  probele depuse la dosarul cauzei, văzând şi raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, instanţa constată ca fiind fondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii orelor lucrate sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbători legale şi religioase (pentru perioada noiembrie 2004 – august 2007).

Deşi, unitatea pârâtă a depus la dosarul cauzei ştatul de plată cu sumele acordate reclamanţilor conform expertizei contabile efectuată în prezenta cauză, instanţa nu poate să scadă sumele plătite întrucât expertul contabil nu a actualizat defalcat sumele.

Faţă de toate aceste considerente, văzând şi raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, instanţa urmează a obliga pârâta să plătească reclamanţilor drepturile băneşti reprezentând spor de vechime de 25% (pentru perioada noiembrie 2004 – 2005), spor de fidelitate (pentru perioada noiembrie 2004 – 31 august 2007), contravaloarea orelor lucrate sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbători legale şi religioase (pentru perioada noiembrie 2004 – august 2007), actualizate cu indicele de inflaţie până la data de 31 august 2008,  după cum urmează:4550 lei pentru reclamanta ...., 5.255 lei pentru reclamantul ...., 6.366 lei pentru reclamantul .... şi 536 lei pentru reclamantul .... (numai pentru munca suplimentară), sume din care se vor deduce sumele achitate de pârâtă (actualizate cu rata inflaţiei) după efectuarea expertizei contabile.

Faţă  de capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sporului pentru exercitarea atribuţiilor unei alte funcţii, în procent de 30% din salariul funcţiei de bază, instanţa constată ca fiind nefondat acest capăt de cerere, având în vedere că  din probele depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că reclamanţii au exercitat prin cumul şi atribuţiile unei alte funcţii.

Analizând raportul de expertiză contabilă depus la dosarul cauzei, se poate observa că, din examinarea dosarelor de personal ale reclamanţilor, expertul contabil nu a găsit documente emise de SC .... SA, prin care reclamanţii trebuiau să exercite prin cumul şi atribuţiile unei alte funcţii care să le dea dreptul la acordarea unui spor de 30% din salariul funcţiei îndeplinite.

Este nefondat capătul de cerere privind plata unei compensaţii băneşti de cel puţin un salariu la încetarea contractului individual de muncă conform contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, având în vedere că din ştatele de plată pentru lunile august şi respectiv septembrie 2007, rezultă că reclamanţii au încasat, pe lângă drepturile salariale cuvenite şi câte un salariu de bază lunar brut de 528 lei.

Nefondat este şi capătul de vedere privind plata preavizului în cuantum de un salariu, având în vedere că din ştatul de plată aferent lunii august 2007 rezultă că preavizul reclamanţilor este cuprins în drepturile salariale aferente lunii respective, fiind achitate integral drepturile salariale pentru întreaga lună august 2007.

Sporul de toxicitate nu poate fi acordat reclamanţilor întrucât acest spor nu este prevăzut pentru funcţia de frigotehnist în contractele colective de muncă încheiate la nivelul societăţii.

Faţă de capătul de cerere privind plata a 15 salarii compensatorii, instanţa reţine că potrivit art.45 al.4 din CCM nr.282/17.02.2006 încheiat la nivelul societăţii, „În cazul concedierilor (colective şi individuale), salariaţii vor primi salarii compensatorii, funcţie de vechimea în muncă, numărul acestora fiind negociat de cele două părţi, dar nu mai puţin decât este prevăzut în lege”, iar potrivit al.5 al aceluiaşi articol, „la desfacerea contractului din motive neimputabile salariaţilor, aceştia vor primi o compensaţie de 50% din salariul lunar, în afara drepturilor cuvenite la zi.”

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au precizat că nu au avut loc negocieri cu privire la stabilirea numărului de salarii compensatorii şi că, în practica acordării acestor drepturi de protecţie socială, se au în vedere spre orientare, ca suport legal prevederile OUG nr.98/1999 şi consideră ca o limită normală, acordarea unui număr de 15 salarii compensatorii este rezonabil.

Potrivit art.1 din OUG nr.98/1999, „Măsurile de protecţie socială prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică salariaţilor încadraţi cu contract individual de muncă, pe durată nedeterminată şi care sunt disponibilizaţi, prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operaţională parţială sau totală a activităţii, privatizare sau lichidare, de către societăţi comerciale, companii naţionale, societăţi naţionale, precum şi regii autonome, societăţi comerciale ori alte unităţi aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, unităţi şi instituţii finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare, denumite în continuare angajatori.”

Ori, reclamanţilor nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr.98/1999.

Întrucât în cadrul societăţii pârâte nu au avut loc negocieri cu privire la stabilirea numărului de salarii compensatorii ce li s-ar cuveni salariaţilor la momentul concedierii, având în vedere că SC .... SA Tulcea le-a plătit reclamanţilor câte două salarii compensatorii la data concedierii, văzând şi raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, instanţa urmează a respinge ca nefondat acest capăt de cerere.

5

Domenii speta

Spete similare