Divort cu copii

Dosar nr.153/223/2006 divorţ cu copii

(Număr în format vechi 4441/2006)

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI – JUDEŢUL VÂLCEA

COMPLET SPECIALIZAT PENTRU MINORI ŞI FAMILIE

Sentinţa civilă nr. 1634

Şedinta publică din 15 iunie 2007

Preşedinte : L. S. – vicepreşedintele Judecătoriei

Grefier : M. T.

Pe rol este pronunţarea asupra cererii de desfacere prin divorţ a căsătoriei, formulată de reclamanta D. M.-N., în contradictoriu cu pârâtul D. D., 

Cererea este timbrată cu 39 lei taxă timbru conform chitanţei nr.6259365 din 20.11.2006  şi cu 0,30 lei timbru judiciar (fila 4 dosar).

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care :

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din 13 iunie 2007, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20 noiembrie 2006 sub nr. 153/223/2006 D. M.-N. a chemat în judecată pe soţul său D. D. pentru a se desface prin divorţ căsătoria lor încheiată la 16 aprilie 1994, din vina ambilor soţi, încredinţarea reclamantei spre creştere şi educare a minorei D. A.-G. născută la data de 14.mai 1994 şi obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere lunar, în favoarea minorei.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta precizează că soţii sunt căsătoriţi din anul 1994 şi la începutul căsătoriei între ei au existat relaţii bune, după care au apărut neînţelegeri datorită faptului că nu mai au de mult viaţă în comun, pârâtul fiind plecat să lucreze în Spania.

În acea perioadă pârâtul nu a contribuit cu nimic material la susţinerea familiei şi nici la întreţinerea minorei, fapt pentru care reclamanta a fost nevoită să meargă la lucru în Italia. După stabilirea în această ţară a încercat reluarea relaţiilor, lucru ce nu a durat decât o scurtă perioadă de timp, în acest moment soţii fiind separaţi în fapt.

Minora locuieşte împreună cu reclamanta în Italia şi datorită faptului că este puternic ataşată de reclamantă, fiind crescută de aceasta, solicită să-i fie încredinţată spre creştere şi educare, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în raport cu nevoile materiale ale minorei şi posibilităţile pârâtului.

În drept cererea este întemeiată pe dispoziţiile art.37, 42 alin.1 şi 3 din codul familiei.

În dovedirea cererii reclamanta ataşează înscrisuri.

În întâmpinarea de la fila 65 dosar, pârâtul solicită admiterea cererii reclamantei.

În fapt pârâtul confirmă că relaţiile de afecţiune, respect reciproc, sprijin moral, care ţin de esenţa căsătoriei, sunt grav şi iremediabil vătămate, astfel încât continuarea căsătoriei apare ca vădit imposibilă şi se impune desfacerea ei din vina ambilor soţi. Menţionează pârâtul că de aproximativ un an relaţiile dintre soţi s-au deteriorat, comunicând numai pe probleme ce ţin de creşterea şi educarea minorei.

Pârâtul şi-a stabilit domiciliul în Spania iar reclamanta în Italia. Deşi a încercat să-şi salveze mariajul făcând nenumărate deplasări Spania-Italia în acest sens, încercările sale au eşuat.

Mai precizează pârâtul că este de acord ca minora să-i fie încredinţată reclamantei urmând ca el să-şi exercite drepturile părinteşti de comun acord cu aceasta.

A făcut eforturi financiare considerabile pentru a o ajuta pe reclamantă la creşterea şi educarea fetiţei, a cumpărat un imobil în Italia pentru a-i asigura condiţiile locative şi tot timpul cât a fost angajat în Spania a trimis sume considerabile de mai multe ori pe lună.

Momentan nu mai este angajat, astfel că la stabilirea pensiei de întreţinere în favoarea minorei va trebui avut în vedere venitul minim pe economie în ţară.

Prezent în şedinţa publică din 25 aprilie 2007 pârâtul îşi menţine susţinerile formulate în întâmpinarea sa ( fila 67 dosar).

Instanţa a încuviinţat şi au fost administrate proba cu înscrisuri, a fost audiat martorul T. M.-S. ( fila 31 dosar).

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că părţile s-au căsătorit la data de 16 aprilie 1994, conform certificatului de căsătorie aflat la fila 73 în dosar. Din căsătoria părţilor s-a născut la 14 mai 1994, minora A.-G. .

De circa şase ani pârâtul s-a stabilit în Spania iar în urmă cu circa trei ani reclamanta a contractat şi ea un loc de muncă în Italia, ca asistent medical.

Din perioada convieţuirii în ţară între cei doi soţi s-au ivit neînţelegeri care s-au accentuat după plecarea acestora în străinătate. Astfel martorul audiat în cauză confirmă faptul că pârâtul plecat la muncă în Spania a intrat în relaţii extraconjugale cu mai multe femei, în ultimul an având o relaţie stabilă cu o anume femeie.

Acelaşi martor relatează că pârâtul este de acord cu desfacerea căsătoriei prin divorţ, fapt confirmat de acesta atât în întâmpinarea formulată cât şi în susţinerile orale din şedinţa din 25 aprilie 2007.

În ceea ce priveşte culpa în deteriorarea relaţiilor de familie instanţa va reţine vinovăţia ambilor soţi, care deşi au responsabilitatea unui copil, nu au găsit numitorul comun pentru a-şi  salva căsnicia.

În privinţa numelui de familie pe care părţile urmează să-l poarte, se vor aplica dispoziţiile art.40 alin.2 din codul familiei, în sensul că se va încuviinţa ca reclamanta să poarte numele dobândit prin căsătorie. Motivele invocate de aceasta în susţinerea solicitării sale sunt considerate ca întemeiate din ambele puncte de vedere, dar se are în vedere şi poziţia pozitivă manifestată de pârât în acest sens .

Potrivit art.100 din codul familiei, copilul minor locuieşte la părinţii săi, iar atunci când părinţii nu locuiesc împreună aceştia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. Atunci când nu există înţelegere între părinţi, instanţa judecătorească, ascultând autoritatea tutelară, cât şi pe copil, va decide ţinând seama de interesele copilului.

În acelaşi sens se pronunţă şi Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care consacră obligaţia autorităţilor publice, organismelor private autorizate, precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice responsabile de protecţia copilului, de a respecta, promova şi garanta drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990, republicată, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.

Orice act juridic emis, sau după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului .

Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului .

Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere declaraţia martorului audiat, poziţia pârâtului manifestată expres şi nu în ultimul rând dorinţa minorei, interesul superior al celei din urmă impune ca aceasta, să rămână în îngrijirea mamei.

Potrivit art.107 din codul familiei, copilul minor este întreţinut de părinţii săi, care au obligaţia să asigure condiţiile necesare pentru creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere datorată de părinţi minorului, felul şi modalităţile executării precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi, se vor stabili de instanţa judecătorească cu ascultarea autorităţii tutelare.

Potrivit materialului probator administrat în prezenta cauză, minora locuieşte împreună cu mama sa în Italia fiind şcolarizată la şcoala „Alesandro Manzoni” din Nichelino cartier al oraşului Torino, în clasa a-VII-a D (seconda). După susţinerile minorei, acest an de acomodare a fost dificil pentru ea din mai multe puncte de vedere începând de la obişnuinţa cu noua societate, învăţarea limbii ţării respective dar îndeosebi greutăţile materiale întâmpinate în noul mod de viaţă. Susţine minora că au fost necesare cheltuieli suplimentare de către mama sa pentru a-i asigura meditaţii în învăţarea limbii italiene, fără ca aceasta să fie susţinută de tatăl ei, care nu şi-a adus nici un fel de contribuţie materială în acest demers, nu a luat legătura cu minora şi nu a sunat-o nici la telefon.

Potrivit disp.art.94 din codul familiei întreţinerea este datorată în raport de nevoia aceluia care o cere şi de mijloacele celui care urmează a o plăti, instanţa putând mări sau micşora cuantumul obligaţiei de întreţinere în funcţie de aceste criterii.

Nevoia minorului este prezumată de legea română iar posibilităţile materiale ale pârâtului, care potrivit permisului de şedere pentru străini N322732 are reînnoit permisul de şedere în Italia până la 19 mai 2008, sunt substanţiale. Acesta, potrivit permisului, are loc de muncă fiind angajat, cu posibilităţi de muncă şi ocazional.

Instanţa apreciază că suma de 500 euro lunar este maximul pe care pârâtul îl poate suporta pentru întreţinerea fiicei sale în Italia, nevoile acesteia fiind raportate la standardul de viaţă din această ţară.

Văzând şi dispoziţiile art.274 cod proc.civilă pârâtul va fi obligat la cheltuieli de judecată faţă de reclamantă ce constau din 1/2 taxă timbru şi onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite cererea formulată de reclamanta D. M.-N. în contradictoriu cu soţul său D. D

Dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 16 aprilie 1994, înregistrată sub nr. 9 din aceeaşi dată în Registrul de Stare Civilă al Primăriei comunei x , judeţul Vâlcea, prin divorţ, din vina ambilor soţi.

Părţile vor purta numele de familie dobândit prin căsătorie, reclamanta pe acela de”DRĂGAN”.

Încredinţează minora D. A.-G., spre creştere şi educare, mamei.

Obligă pârâtul să achite în favoarea minorei, lunar, cu titlul de pensie de întreţinere, câte 500 euro, începând cu 20 noiembrie 2006 până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei .

Obligă pârâtul la 800 lei cheltuieli de judecată faţă de reclamantă.

Cu apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 15 iunie 2007 la sediul Judecătoriei Drăgăşani, judeţul Vâlcea.

PREŞEDINTE, GREFIER,

L. S. M. T.

12 iulie 2007

Red./Tehnored.S.L.

4 ex.

Domenii speta

Spete similare