Acţiune în constatare, constatare nulitate absolută a certificatului de moştenitor şi a declaraţiei de renunţare la succesiune, stabilire masă succesorală

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPERATOR 2826

DOSAR NR.

Sentinţa civila nr.1787/2011

Şedinţa publică din 17 noiembrie 2011

Preşedinte :

Grefier :

S-a luat în pronunţare, cauza civilă privind acţiunea precizată formulată de reclamanţii B.A., P.F. şi P.I. împotriva pârâtei J.A., pentru  acţiune în constatare, constatare nulitate absolută a certificatului de moştenitor şi a declaraţiei de renunţare la succesiune, stabilire masă succesorală, constatare calitate de moştenitor şi cererea reconvenţională formulată de reclamanta J.A., pentru constatare masă succesorală.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut la termenul din 14.11.2011, concluziile părţilor făcând parte integrantă din prezenta, fiind amânată pronunţarea la termenul de azi, termen cunoscut de părţi, fiind depuse concluzii scrise de către  ambele părţi.

J U D E C A T A,

Constată că prin cererea înregistrată la această instanţa, legal timbrată, precizată la data de 3 octombrie 2011, reclamanţii B.A., P.F. şi P.I. au solicitat în contradictoriu cu pârâta J.A., ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate că prin muncă şi contribuţie egală, în cote de 1/4 parte fiecare reclamanţi împreună cu defunctul B.I. au edificat actualele construcţii existente pe imobilul din c.f.. Târnova( provenit din c.f.. Drauţ) cu nr.top../b respectiv casa de la nr.adm.. Drauţ, iar apoi să se constate că defunctul B.I. a decedat în 14 septembrie 1985 în Drauţ având ca masă succesorală cota de 1/4 parte din construcţii şi cota de 1/2 din teren, ambele identificate în c.f.. Tîrnova ( provenit din c.f.. Drauţ) cu nr.top../b respectiv casa de la nr.adm.. Draut, şi grădină în suprafaţă de 1299 mp.

De asemenea, să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr.. eliberat de fostul Notariat de Stat Local Ineu, la data de 31 octombrie 1985, în dosar succesoral nr../1985, precum şi a declaraţiei de renunţare la moştenire autentificată sub nr.. din 31 octombrie 1985, privind succesiunea defunctului B.I., decedat în 14 septembrie 1985.

 În fine, au mai solicitat să se constate că vocaţie la masa succesorală  a defunctului B.I., decedat în 14 septembrie 1985, au reclamanta B.A. în cotă de 3/4 părţi ca soţie supravieţuitoare, reclamanta P.F. în calitate de fiică şi pârâta J.A. în cote egale, asupra cotei de 3  părţi , urmând a se dispune predarea succesiunii în cotele sus arătate, precum şi autorizarea intabulării în c.f.

Cu cheltuieli de judecată.

Au motivat în fapt prin aceea că  P.F. s-a căsătorit cu P.I. în 27 ianuarie 1966, formând gospodărie comună cu soţii B.A. şi B.I., părinţii reclamantei  P.F. şi ai pârâtei J.A.

Reclamanta P.F. şi P.I. au lucrat la vie în sudul ţării, iar în anul 1966 toţi patru au cumpărat proprietatea din c.f.. Târnova, respectiv gospodăria din Drauţ nr..

Pe terenul cumpărat exista o casă veche pe care au demolat-o complet şi cu materiale noi, procurate de toţi 4 au edificat actualele construcţii, în care au locuit.

Defunctul B.I. a decedat în 14 septembrie 1985,moştenirea acestuia fiind acceptată de reclamanta B.A. ca soţie, pârâta J.A. şi  respectiv reclamanta P.F.

Reclamanta P.F. a acceptat moştenirea prin folosinţă, a folosit de la deces imobilul, şi care de asemenea l-a înmormântat pe defunct.

Cu privire la declaraţia de renunţare la succesiunea defunctului, autentificată sub nr.. din 31 octombrie 1985, aceasta este lovită de nulitate absolută , întrucât acel act se referă numai la sumele de bani existente la CEC.

Fiind eliberat certificatul de moştenitor cu nr.. din 31 octombrie 1985 din dosar nr../1985 al fostului Notariat de stat Ineu, se impune şi anularea acestuia dat fiind că reclamanta P.F. este acceptantă a succesiunii defunctului B.I. prin acte de acceptare tacită, comportându-se ca proprietar al imobilului.

În drept s-au invocat dispoziţiile art.480, 685, 689, art.1 din Legea 319/1944.

 Prin întâmpinarea depusă la f.22-24 dosar, pârâta J.A. a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, cu cheltuieli de judecată.

În susţinerea poziţiei, a arătat că, reclamanta P.F. a renunţat expres la moştenire prin declaraţia nr../31.10.1985, actul de opţiune succesorala, în speţă declaraţia expresă de renunţare la moştenire are un caracter indivizibil, nefiind posibil ca o succesiune să fie acceptată doar în parte sau să se fi renunţat doar în parte cu privire la aceasta. Declaraţia de renunţare a moştenirii poate fi retractata atunci când nu sunt alţi moştenitori acceptanţi, ipoteza neîndeplinită în prezenta cauza.

Conform art.696 Cod civil „Eredele ce renunţă este considerat că n-a fost niciodată erede”, din textul precizat rezultând că cel care a renunţat la succesiune, nu are mai are calitate de moştenitor al defunctului la a cărui succesiune a renunţat.

Nulitatea este sancţiunea care „loveşte” actul juridic încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Or, în cuprinsul acţiunii nu se indică care ar fi fost textul legal încălcat în momentul dării declaraţiei de renunţare, text legal care a cărui nerespectare să determine nulitatea actului.

În ceea ce priveşte acceptarea tacită a succesiunii, ca regulă generală pentru a se afla în situaţia unei acceptări tacite a moştenirii este necesar ca din actele săvârşite de către succesibil în termenul de exercitare a opţiunii succesorale de 6 luni, să rezulte manifestarea de voinţa neechivocă a acestuia de acceptate, în acest sens, fiind şi dispoziţiile art. 689 c.civil, conform cărora „acceptarea...este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasa a se presupune neapărat intenţia sa de acceptare".

A mai arătat ca, chiar daca reclamanta P.F. ar fi locuit in imobil, acest aspect nu ar schimba faptul ca a renunţat la succesiune, neputând susţine ca voinţa acesteia a fost de a accepta succesiunea tacit, cît timp a renunţat expres la aceasta.

În plus, arată că, potrivit doctrinei juridice, între moştenitorii prezenţi în faţa notarului, certificatul de moştenitor are valoarea unei convenţii, nici unul dintre aceştia neputând combate elementele cuprinse în acesta, decât în condiţiile existenţei unui viciu de consimţământ sau a unor cauze de nulitate absoluta, de exemplu frauda la lege ori cauza ilicita, nefiind incidente însa în speţa, şi de altfel reclamanta menţionata neindicând în sprijinul afirmaţiilor sale dispoziţiile legale incidente.

Cu privire la restul pretenţiilor, apreciază de asemenea ca sunt nefondate, cât timp conform menţiunilor din cartea funciara proprietari sunt B.A. şi defunctul, B.I., iar la data întabulării erau în vigoare dispoziţiile art. 17 din Decretul Lege nr. 115/1938 care consacră efectul constitutiv al înscrierilor în cartea funciară, astfel că proprietarii tabulari sunt titularii dreptului de proprietate asupra construcţiei.

Reclamanţii P.F. si P.I. nu au un titlu care să confirme susţinerile lor, chiar daca ar accepta susţinerea lor în sensul ca ar fi contribuit financiar la edificarea construcţiei acest fapt nu i-ar fi făcut coproprietari, ci ar determinat naşterea in patrimonial lor a unui drept de creanţa pe care l-ar fi putut valorifica în termenul de prescripţie de 3 ani.

Prin cererea reconvenţională formulată la data de 5 septembrie 2011, legal timbrata pârâta principală J.A. a solicitat în contradictoriu cu reclamanţii principali - pârâţi reconvenţionali B.A., P.F. şi P.I. a  se constata că din masa succesorală rămasă după defunctul B.I. face parte şi cota de 1 din imobilul înscris în CF nr.. Tîrnova, având nr.top../b, situat în Drauţ, nr.., judeţul Arad, a se constata că pârâta reclamanta reconvenţionala , împreuna cu reclamanta principala, pârâta reconvenţionala B.A.,  au dobândit în proprietate cu titlu de moştenire din imobilul descris,  cota de 3/8  ca fiica respectiv în cota de 1/8, în calitate de soţie supravieţuitoare; a se dispune întabularea în cf a imobilului a dreptului de proprietate al pârâtei reclamante reconvenţionale asupra cotei de 3/8 cu titlu de moştenire şi a dreptului de proprietate al reclamantei pârâte reconvenţionale B.A. asupra cotei de 1/8 din imobil cu titlu de moştenire; să se dispună BCPI Ineu să facă cuvenitele menţiuni în cf şi a fi obligaţi pârâţii reconvenţionali la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt a arătat că, din certificatul de moştenitor nr../31.10.1985, rezultă ca moştenitori ai defunctului B.I. sunt soţia supravieţuitoare B.A., în cota de 1, respectiv fiica J.A., în cota de 3 părţi, cealaltă fiica a defunctului, respectiv P.F. renunţând expres la moştenire, prin declaraţia nr../31.10.1985.

Conform art.88 din Legea nr.36/1995, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii şi a cotei bunurilor ce se cuvin fiecărui moştenitor în parte, astfel ca orice bunuri ce fac parte din averea defunctului de vor împărţi între moştenitorii înscrişi în certificatul de moştenitor.

Raportat la menţiunile din CF nr.. Tîrnova, având nr.top../b,  respectiv ca asupra acestora apare ca proprietar defunctul B.I., rezulta ca în bunurile ramase la decesul acestuia se include şi cota de 1 părţi, din acest imobil, moştenitoare legale fiind  soţia supravieţuitoare B.A., în cota de 1, respectiv fiica J.A., în cota de 3 părţi.

În drept, s-au invocat prevederile art.119 c.pr.civila, art.659,660 .civil.

Reclamanţii principali nu au depus întimpinare faţa de cererea reconvenţională, prin concluziile puse în instanţă reclamanţii arătând ca sunt de acord cu admiterea în parte a cererii.

În vederea soluţionării cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri, filele 2-18, 21-33, 35-40, 44-51, 54-63, 66-72, a fost luat interogator reclamanţilor principali, filele 56-48 şi reclamantei reconvenţionale, fila 54, au fost ascultaţi martorii B.T., fila 49 şi P.I., fila 50 dosar.

Examinând cererea principală şi cererea reconvenţională pe baza apărărilor formulate pe cale de întimpinare, precum şi a dispoziţiilor legale aplicabile, coroborând probele de la dosar, instanţa reţine în fapt următoarele :

Asupra imobilului înscris în CF .. Tîrnova, provenit din conversia CF .. Drauţ, nr.top../b, compus din casa cu nr.., curte şi grădină în suprafaţă de 1299 mp., figurează ca şi proprietari tabulari B.I. şi soţia B.A., născută B., pe titlu de proprietate, în cotă de 1/1 părţi, sub B.1  fila 4-6, 27-29 dosar.

Defunctul B.I., a decedat în 14 septembrie 1985, după acesta fiind dezbătuta succesiunea pe cale notariala, sens in care a fost eliberat la data de 31 octombrie 1985 certificatul de moştenitor nr.., în dosar succesoral nr../1985, de fostul Notariat de Stat Local Ineu, copie fila 13 dosar.

Potrivit acestui certificat de moştenitor, se reţine că s-a stabilit calitatea de moştenitori legali ai defunctului în favoarea reclamantei principale B.A., ca soţie supravieţuitoare, în cota de 1, respectiv  pârâta reclamanta reconvenţională J.A., ca fiica, în cota de 3 părţi, masa succesorala fiind compusă din suma de 17.518,20 lei, depusa la CEC, Agenţia T.

De asemenea, că reclamanta principală P.F., în calitate de fiică a defunctului, a renunţat expres la succesiunea defunctului, prin declaraţia de renunţare autentificată sub nr.. din 31 octombrie 1985.

Reclamanta principală P.F. s-a căsătorit cu reclamantul principal P.I., la data de 27 ianuarie 1966, gospodărindu-se împreună cu părinţii, respectiv B.I. şi A., fila 10 dosar.

Conform extrasului CF nr.. Tîrnova, provenit din conversia CF .. Drauţ, nr.top../a, compus din casa cu nr.. şi teren în suprafaţă de 1299 mp, apar ca proprietari tabulari reclamanţii principali P.F. şi P.I. sub B.1 în cota de 1/1 părţi,  pe titlu de întreţinere, iar sub C.1 apare înscris dreptul de uzufruct viager în favoarea reclamantei principale B.A., f.30-31 dosar.

În raport de petitul acţiunii principale, instanţa va analiza cu prioritate aspectele legate de succesiunea defunctului B.I., decedat la data de 14.09.1985, cu precădere a calităţii de moştenitor al reclamantei principale-pârâte reconvenţionale P.F., şi în raport de natura juridică a certificatului de moştenitor şi respectiv a declaraţiei de renunţare la succesiune.

Astfel, cu privire la aceste aspecte, principiul după care se conduce întreaga materie a opţiunii succesorale apare înscris în art.686 c.civil din 1864,  conform căruia : „nimeni nu este obligat de a face acceptarea moştenirii ce i se cuvine”.

În reglementarea c.civil 1864, cea mai însemnată categorie de termene succesorale se referă la prescrierea dreptului subiectiv de opţiune, potrivit prev.art.700.

În principiu, succesibilul are de ales între acceptarea sau repudierea succesiunii.

Cu privire la acceptarea succesiunii, c.civil arată de asemenea că acceptarea succesiunii poate fi expresă ori tacită, potrivit art.689.

În fine, spre deosebire de acceptarea moştenirii, care poate avea loc expres ori tacit, prin acte neîndoielnice, renunţarea la moştenire nu poate fi tacită, raportat la disp.art.2 din Decretul nr.40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, republicată, care prevăd că : „renunţarea expresă la succesiune se face în faţa notarului şi se înregistrează într-un singur registru special, ţinut la biroul notarului de Stat”.

Prin urmare, renunţarea la succesiune nu poate avea loc decât sub forma unei manifestări exprese a celui chemat a succede, manifestare prin care înţelege să fie considerat străin de succesiune.

Din disp.art.696 şi următ.c.civil 1864 rezultă că, renunţarea la succesiune este voluntară, este necondiţionată şi poate fi retractată înlăuntrul termenului de 6 luni prev.de art.700 c.civil şi dacă moştenire nu a fost acceptată de alţi moştenitori.

Prin renunţare, succesibilul devine străin de succesiune, fiind considerat că nu a fost niciodată moştenitor, astfel că nu operează nici ipoteza reprezentării.

Ca ultimă observaţie renunţarea nu poate fi făcută decât după deschiderea succesiunii.

Reclamanta principală-pârâtă reconvenţională P.F., susţine referitor la declaraţia de renunţare la moştenirea defunctului B.I., autentificată sub nr../31.10.1985, că aceasta a fost dată doar pentru suma de bani consemnată la CEC şi nu pentru întreaga succesiune a defunctului, iar pe de altă parte că aceiaşi declaraţie nu poate avea ca efect înlăturarea sa de la moştenire întrucât a efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii.

Ori, potrivit celor expuse anterior primul argument al reclamantei principale-pârâte reconvenţionale nu poate fi reţinut, o succesiune neputându-se accepta doar pentru o parte din bunuri, astfel că nici renunţarea nu poate fi proporţională.

Mai mult, declaraţia de renunţare la succesiune fiind înscrisă în certificatul de moştenitor, iar între moştenitorii prezenţi în faţa notarului, certificatul de moştenitor are valoarea unei convenţii astfel că aceştia pot contesta elemente cuprinse în acesta doar în ipoteza lipsei consimţământului sau a altor cauze de nulitate absolută prevăzute expres : cauza ilicită ori frauda la lege, în speţă, neputându-se reţine nici o astfel de situaţie.

De astfel, reclamanta principală nu indică, sub aspectul dispoziţiilor legale sub a căror efecte a fost încheiat actul juridic –declaraţia de renunţare la succesiune defunctului B.I., mai precis a existenţei cauzei concomitente încheierii actului care să atragă nulitatea absolută a acestei declaraţii.

Aceeaşi reclamantă principală-pârâtă reconvenţională P.F. arată că, declaraţia de renunţare la succesiune a fost retractată tacit, prin efectuarea actelor de acceptare tacită a succesiunii defunctului, mai precis ce au aparţinut defunctului de la deces până în prezent.

Deşi martorii audiaţi, B.T. şi P.I., f.49,50 dosar, arată că după decesul lui B.I., soţii P. au cultivat grădina casei de la nr.. şi au efectuat unele reparaţii la aceiaşi casă, aceste aspecte nu sunt relevante întrucât, chiar dacă reclamanta principală P.F. ar fi revenit asupra renunţării succesiunii aceluiaşi defunct, în condiţiile în care succesiunea defunctului a fost acceptată de ceilalţi moştenitori: reclamanta principală B.A. şi pârâta principală-reclamantă reconvenţională J.A., în favoarea cărora fiind eliberat certificatul de moştenitor.

Astfel, potrivit art.701 c.civil 1864, renunţătorul la succesiune poate, pe durata termenului de acceptare de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, de a accepta succesiunea numai dacă nu a fost acceptată de un alt moştenitor.

În acest mod, se ocrotesc drepturile moştenitorilor acceptanţi, nemaiputând  fi puse în discuţie aspecte legate de calitatea de moştenitor, dezbătute la momentul emiterii certificatul de moştenitor, iar  o reluare a dezbaterii după 25 de ani nu este doar contrară legii ci şi lipsită de echitate, în acest sens fiind şi practica judiciară în materie, citând ca exemplu Decizia civilă nr.165/2010 a Curţii de Apel Craiova.

În raport de cele de mai sus, nefiind reţinută nulitatea declaraţiei de renunţare la succesiune, nu este întemeiat nici capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor, în sensul stabilirii în favoarea reclamantei principale-pârâte reconvenţionale P.F. a calităţii de moştenitor legal după defunctul B.I..

Referitor la capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate în favoarea reclamanţilor principali-pârâţi reconvenţionali P.F. şi P.I., în cota de 1 părţi din imobilul casa de locuit cu nr.. din Drauţ, s-a indicat ca temei de drept al cererii principale, art.480 c.civil, fără a se contesta titlul proprietarilor tabulari B.I. şi B.A.

În acest sens, instanţa reţine că potrivit celor de mai sus, apar proprietari tabulari B.I şi A., la data întabulării fiind în vigoare disp.art.17 din Decret-Lege nr.115/1938, care consacră efectul constitutiv al înscrierii în cartea funciară.

De asemenea, potrivit art.492 c.civil 1864, orice construcţie, plantaţie ori lucru făcut asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de proprietarul pământului.

Dacă construcţia a fost făcută de altă persoană decât proprietarul terenului, potrivit art.494 c.civil constructorul este îndreptăţit la contravaloarea materialelor şi a forţei de muncă sau a sporului de valoare adus lucrului.

Cu privire la acest aspect, au fost audiaţi martorii, fila 49,50 dosar, fiind administrată şi proba cu interogatoriul părţilor, care confirmă că reclamanţii P. au contribuit financiar la edificarea construcţiei de la nr.administrativ .., proprietatea lui B.I. şi A., soţii P. fiind plecaţi în perioada edificării, la muncă la în sudul ţării, la vie.

Pârâta reclamantă reconvenţională a contestat orice contribuţie a reclamanţilor principali P.F. şi P.I., la edificarea casei de la nr.. Drauţ, deşi martorii audiaţi conformă susţinerile acestora.

Prin această contribuţie, în patrimoniul reclamanţilor principali P.F. şi P.I. se naşte doar un drept de creanţă, ce nu poate fi cuantificat în prezenta speţă nici ca valoare nici ca şi cotă-parte.

Cu privire la reclamanta principală P.F., care a solicitat instanţei să se constate şi masa succesorală după defunctul B.I., ca moştenitoare, practica judiciară este în acelaşi sens, Curtea de Apel Ploieşti-decizia civilă nr.292/2006 „în cazul în care, în timpul vieţii celui despre a cărui moştenire este vorba, unul din actualii succesori a edificat o construcţie pe terenul proprietatea defunctului, construcţia va fi inclusă în masa succesorală, alături de teren, în  temeiul accesiunii imobiliare reglementată de art.492 c.civil, moştenitorul fiind titularul unui drept de creanţă în temeiul art.494 c.civil”.

Nu în ultimul rând în art.30 din Legea nr.7/1996 republicată, este prevăzut că : ,,Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul.,,

Faţă de cele menţionate anterior, se va reţine astfel că masa succesorală rămasă în urma defunctului defunctul B.I., decedat la data de 14.09.1985, în Drauţ, se compune din cota de 1 parte din imobilul înscris în Cf nr.. Tîrnova, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.. Drauţ, cu nr.top../b, compus din casa cu nr.., curte şi grădină în suprafaţă de 1299 mp. la care vocaţie succesorală au pârâta reclamantă reconvenţională J.A. şi reclamanta principală - pârâtă reconvenţională B.A., potrivit certificatului de moştenitor eliberat la data de 31.10.1985, în cote egale.

Pe cale de consecinţă, văzând şi disp.art.685 şi următ., art.700, 701 din c.civil,  prev.art.492, 494 c.civil, raportat la prev.art. 1 din Legea nr.319/1944, precum şi disp. art.17 din Decret-Lege nr.115/1938, prev.Legii nr.7/1996 republicată  se va respinge acţiunea principală precizată, formulată de reclamanţii-principali  B.A., P.F. şi P.I., ca neîntemeiată, se va admite cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenţională J.A., în sensul că urmează a se constata că masa succesorală rămasă după defunctul B.I., decedat la data de 14.09.1985, în Drauţ, se compune şi din cota de 1 parte din imobilul înscris în Cf nr.. Tîrnova,provenita din conversia de pe hârtie a CF nr.. Drauţ, cu nr.top../b, compus din compus din casa cu nr.., curte şi grădină în suprafaţă de 1299 mp. la care vocaţie succesorală au pârâta reclamantă reconvenţională J.A. şi reclamanta principală - pârâtă reconvenţională B.A., ca moştenitoare legale, în calitate de fiică, în cota de 3 parte, şi respectiv soţie supravieţuitoare, în cota de 1 parte,conform certificatului de moştenitor nr../1985.

Urmează a se dispune predarea acestei succesiuni către pârâta reclamantă reconvenţională J.A. , în cota de 3/8 parte, şi reclamanta principală pârâtă reconvenţională B.A. în cota de 1/8 parte,

În baza dispoziţiilor Legii nr. 7/1996 urmează a se dispune efectuarea cuvenitelor menţiuni în CF conform prezentei, după rămânerea definitivăa.

Reclamanţii principali-pârâţi reconvenţionali fiind căzuţi în pretenţii, urmează ca în baza art.274 c.pr.civilă să fie obligaţi la plata sumei de 2.052 lei, cheltuieli de judecată, justificate prin taxa judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

Pentru aceste motive, în numele legii,

H O T Ă R Â Ş T E

Respinge acţiunea principală precizată, formulată de reclamanţii-principali  B.A., P.F. şi P.I., împotriva pârâtei principale J.A., acţiune în constatare, constatare nulitate absolută a certificatului de moştenitor şi a declaraţiei de renunţare la succesiune, stabilire masă succesorală, constatare calitate de moştenitor.

Admite cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenţională J.A., împotriva reclamanţilor principali pârâţi reconvenţionali, pentru constatare masă succesorală şi în consecinţă:

-constată că masa succesorală rămasă după defunctul B.I., se compune şi din cota de 1 parte din imobilul înscris în Cf nr.. Tîrnova,provenita din conversia de pe hârtie a CF nr.. Drauţ, cu nr.top../b, compus din compus din casa cu nr.., curte şi grădină în suprafaţă de 1299 mp. la care vocaţie succesorală au pârâta reclamantă reconvenţională J.A. şi reclamanta principală - pârâtă reconvenţională B.A., ca moştenitoare legale, în calitate de fiică, în cota de 3 parte, şi respectiv soţie supravieţuitoare, în cota de 1 parte,conform certificatului de moştenitor nr../1985,

-dispune predarea acestei succesiuni către pârâta reclamantă reconvenţională J.A. , în cota de 3/8 parte, şi reclamanta principală pârâtă reconvenţională B.A. în cota de 1/8 parte,

-autorizează efectuarea cuvenitelor menţiuni în CF conform prezentei, după rămânerea definitiva.

 Obligă în solidar  pe reclamanţii principali - pârâţi reconvenţionali  la 2.052 lei, cheltuieli de judecată către pârâta reclamantă reconvenţională.

 Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

 Pronunţată în şedinţa publică din 17 noiembrie 2011. 

Preşedinte Grefier

Domenii speta

Spete similare