Contestatie la executare. Cerere de repunere in termenul de formulare a contestatiei la executare. Tardivitate.

Intre SC CEC BANK SA, in calitate de creditoare si  contestatorul N, in calitate de imprumutat, a fost incheiat contract de credit nr. X/12.07.2008  in scopul acordării unui credit pentru nevoi personale in cuantum de 57.000 lei.

Potrivit art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 „Contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reala sau personala, incheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii”, iar conform prevederilor art. 3741 Cod.pr.civ. „înscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie”.

Prin încheierea nr. X/2012  pronunţată de Judecatorie a fost încuviinţată executarea silita a titlului executoriu.

 Prin somaţia emisă în dosarul de executare nr. X/2012 al SCPEJ, debitorul a fost somat să plătească creditoarei suma de 58.343.78 lei reprezentând credit, dobândă, comisioane calculate până la data de 26.06.2012, taxe de timbru şi cheltuieli de executare .

Somaţia a fost comunicată debitorului la data de 27 iulie 2012., după

Ulterior, prin adresa emisă la data de 31 iulie 2012 de către executorul judecătoresc s-a dispus înfiinţarea unor popriri asupra disponibilităţilor pe care debitorul le deţine în conturi la terţul proprit V SA , adresa ce a fost comunicata contestatorului la data de 02 august 2012.

Prezenta contestaţie la executare a fost formulată la data de 14 august 2012, contestatorul N solicitând anularea formelor de executare dispuse în dosarul de executare nr. X/2012 al SCPEJ  .

Potrivit art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ., contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Termenul de 15 zile se socoteşte pe zile libere, potrivit art. 100 alin.1 C.pr.civ. fiind un termen imperativ, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a formula contestaţie la executare, conform  art. 103 alin.1 Cod.pr.civ.

În prezenta cauză, termenul de 15  zile prevăzut de lege pentru promovarea contestaţiei la executare a început să curgă din data de 27 iulie 2012 , fiind împlinit la data de 13 august 2012, orele 24:00.

 Verificând data înregistrării contestaţiei la executare, respectiv 14 august 2012, în raport cu dispoziţiile legale anterior expuse, instanţa a constatat că cererea a fost formulată cu depăşirea termenului imperativ prevazut de art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ.

 În ceea ce priveşte cererea de repunere în termenul de formulare a contestaţiei la executare, instanţa a reţinut că art. 103 alin.1 C.pr.civ. prevede ca "neexercitarea oricarei cai de atac si neîndeplinirea oricarui act de procedura în termenul legal atrage decaderea, afara de cazul când legea dispune altfel sau când parte dovedeste ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de vointa sa".

 Aşadar, decaderea poate fi definita ca fiind acea sanctiune procedurala care consta în pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a îndeplini orice alt act de procedura, daca nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege.

 Prevederile art.103 C.pr.civ., potrivit carora decaderea nu opereaza în cazul în care partea dovedeste ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de vointa sa, actul de procedura urmând a se îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicarii, în acelasi termen fiind aratate si motivele împiedicarii, sunt prezentate în literatura de specialitate si practica judiciara ca reglementând institutia repunerii în termen.

Cererea de repunere în termen a fost formulă verbal de către reprezentantul contestatorului în sedinta publică din data de 23 noiembrie 2012 şi ulterior în formă scrisă la data de 18 ianuarie 2013.

S-a invocat prin cererea de repunere în termen faptul că la momentul comunicării actelor de executare contestatorul era plecat din ţară, în interes de serviciu, revenind la domiciliul la data de 09 august 2012.

Prin urmare, cererea de repunere in termen a fost formulată la data de 23 noiembrie 2012, cu depăşirea evidentă a termenului imperativ prevazut de art. 103 alin.1 Cod.pr.civ. având în vedere că în termen de 15 zile de la momentul încetarii cauzei invocate, contestatorul trebuia sa formuleze atât cerere de repunere în termenul de formulare a contestaţiei la executare, cât si contestaţia la executare.

În continuare, instanţa a considerat că împrejurarea invocată de către contestatorul nu poate fi asimilata unei împrejurari mai presus de vointa partii, ivită înauntrul termenului legal de 15 zile, reglementat de art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ care sa îl fi împiedicat pe recurent sa exercite contestaţia la executarea înauntrul termenului fixat de lege.

Instanţa a constatat în acest sens că este şofer societate care realizează transport internaţional de mărfuri, astfel încât deplasarea acestuia în străinătate nu a fost intempestivă, iar necesitatea realizării transportului nu a intervenit înăuntrul termenului de recurs, pentru a determina imposibilitatea absoluta a contestatorului de a formula contestaţie la executare, conditiile reglementate de art. 103 alin.1 teza a II-a Cod.proc.civ. nefiind îndeplinite în cauza

Domenii speta

Spete similare