Deşi inculpatul [...] nu a prevăzut rezultatul faptei sale (vătămarea intereselor părţii vătămate [...] prin neînştiinţarea acestuia despre executarea silită a imobilului respectiv), inculpatul [...] trebuia şi putea să-l prevadă având în vedere atât pregătirea sa profesională de executor judecătoresc, cât şi experienţa profesională raportat la obligaţia de a cunoaşte şi aplica prevederile art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă, impunându-se reţinerea comiterii de către inculpatul [...] a infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
Infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 are următoarea reglementare:
“(1) Încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.”
Infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.298 din codul penal în vigoare din 01.02.2014 are următoarea reglementare:
“Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Prin urmare, Curtea constată că sunt incidente prevederile art.5 alin.(1) cod penal nou privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: “În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”
Examinând comparativ incriminările de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 raportat la cea prev. de art.298 din codul penal în vigoare din 01.02.2014, Curtea constată că reglementarea penală mai favorabilă este cea prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 raportat la limitele speciale de pedeapsă (închisoare de la o lună la 2 ani) în condiţiile în care infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.298 din codul penal în vigoare din 01.02.2014 este sancţionată cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Art.4 alin.2 Cod procedură penală
Art.19 alin.(1) pct.2 lit.b) Cod penal 1969
Art.249 alin.1 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal
Art.244 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal
Decizia Curţii Constituţionale nr.265/06.05.2014
Decizia Î.C.C.J. nr.8/10.06.2013
1. Date privind sesizarea instanţei:
Constată că prin rechizitoriul întocmit de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa la data de 27.01.2014, în dosar nr.708/P/2012, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:
-[...] – pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 cod penal 1969,
-[...] – pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969.
infracţiuni cu aplicarea art. 33 lit.a) din Codul penal 1969.
Prin rechizitoriu s-a reţinut că inculpatul [...] a indus şi a menţinut în eroare pe partea vătămată [...] cu prilejul încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 30 septembrie 2011 şi pe parcursul derulării demersurilor pentru perfectarea contractului de vânzare – cumpărare în scopul obţinerii pentru sine de foloase materiale injuste, faptă care constituie infracţiunea de înşelăciune prev. de disp. art. 215 alin. 1 şi 3 cod penal.
Pentru inculpatul [...] s-a reţinut că, în calitate de executor judecătoresc, a încălcat prevederile disp. art. 500 alin. 3 şi art. 500 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă cu prilejul derulării procedurii de executare silită în dosarul nr. 307/2012 şi nu a procedat la înştiinţarea părţii vătămate [...] cu privire la derularea procedurii executării silite cu consecinţa vătămării intereselor legale ale părţii vătămate, faptă care constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data 29.01.2014, formându-se dosar nr.64/36/2014.
2. Competenţa de soluţionare a cauzei
În ceea ce priveşte competenţa materială după calitatea persoanei (având în vedere calitatea de executor judecătoresc a inculpatului [...] în cadrul B.E.J. [...] la data comiterii presupusei fapte reţinută prin rechizitoriu), Curtea constată că sunt incidente prev. art.281 pct.1 lit.b) cod procedură penală 1969 (în vigoare la data sesizării instanţei) care prevăd că: „Curtea de Apel: pct.1 judecă în primă instanţă: … b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi”.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, Curtea constată că sunt incidente prev. art.30 alin.1 lit.a) cod procedură penală 1969 (în vigoare la data sesizării instanţei) care prevăd că: „(1) Competenţa după teritoriu este determinată de: a) locul unde a fost săvârşită infracţiunea”, cu menţiunea că prin rechizitoriu s-a reţinut că presupusele infracţiuni pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii [...] şi [...] au fost săvârşite în Mun. Constanţa.
Curtea reţine că la data de 01.02.2014, deci ulterior înregistrării prezentei cauze pe rolul Curţii de Apel Constanţa, a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind noul cod de procedură penală.
Curtea constată că şi potrivit dispoziţiilor noi privind competenţa instanţelor judecătoreşti competenţa de soluţionare a prezentei cauze revine Curţii de Apel Constanţa.
Astfe, potrivit art. 38 alin.(1) lit.d) cod procedură penală “Curtea de Apel judecă în primă instanţă: … d) infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Contur, precum şiauditori publici externi”.
De asemenea, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, Curtea constată că după data de 01.02.2014 sunt incidente prev. art.41 alin.(1) lit.a) cod procedură penală 1969 (în vigoare la data sesizării instanţei) care prevăd că: „(1) Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii”, cu menţiunea că prin rechizitoriu s-a reţinut că presupusele infracţiuni pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii [...] şi [...] au fost săvârşite în Mun. Constanţa.
Coroborând cele două criterii de stabilire a competenţei (competenţa materială după calitatea persoanei şi competenţa teritorială), Curtea constată că, competenţa de soluţionare în primă instanţă a prezentei cauzei revine Curţii de Apel Constanţa având în vedere şi reglementarea situaţiilor tranzitorii prev. de art.6 alin.(1) din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010, raportat la calitatea de executor judecătoresc a inculpatului [...] şi la faptul că presupusele infracţiuni au fost comise în Mun. Constanţa.
3.Date privind desfăşurarea procedurii de cameră preliminară
Având în vedere că la data de 01.02.2014, data intrării în vigoare a noului cod de procedură penală, nu începuse cercetarea judecătorească în prezenta cauză, în temeiul art.6 alin.(1), (2) din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010, dosarul a fost trimis judecătorului de cameră preliminară pentru a se parcurge procedura de cameră preliminară prev. de art.342-art.348 cod procedură penală.
În această procedură inculpaţii [...] şi [...] nu au formulat cereri sau excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, potrivit art.344 alin.2 cod procedură penală.
Prin încheierea de şedinţă din data de 17.03.2014 a Curţii de Apel Constanţa, pronunţată în dosar nr.64/36/2014, definitivă prin necontestare, s-a dispus:
“În baza art. 346 alin. (2) cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul întocmit la data de 27.01.2014 în dosar nr.708/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa privind pe inculpatul [...], trimis în judecată în stare de libertate pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 cod penal 1968, şi pe inculpatul [...], trimis în judecată în stare de libertate pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin.1,3 cod penal 1968, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii [...] şi [...].
Stabileşte termen de judecată pentru data de 03.04.2014 pentru când se citează părţile.”
4. Date privind cercetarea judecătorească
La termenul de judecată din data de 03.04.2014 cauza s-a amânat pentru pregătirea apărării de către avocatul ales al inculpatului [...], contractul de asistenţă juridică fiind încheiat în dimineaţa zilei de 03.04.2014.
La termenul de judecată din data de 08.05.2014, apărătorul ales al părţii vătămate [...] a depus la dosar constituirea de parte civilă doar faţă de inculpatul [...] cu:
-suma de 44.000 euro, calculate la cursul zilei la data plăţii, reprezentând daune materiale constând în obligaţia asumată la capitolul 5 “Alte obligaţii” din Antecontractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.[...]/29.09.2011; daunele materiale au fost majorate la termenul din data de 18.11.2014 cu suma de 800 lei reprezentând cota plătită de către partea vătămată [...] pentru branşamentul cu gaze a scării unde se afla imobilul respectiv;
-suma de 10.000 lei reprezentând daune morale, constând în prejudiciul moral suferit ca urmare a neexecutării obligaţiei.
La acelaşi termen de judecată din data de 08.05.2014, Curtea a adus la cunoştinţa inculpaţilor [...] şi [...] prevederile art.374 alin.2 şi art.374 alin.4 cod procedură penală, ambii inculpaţi precizând că nu solicită aplicarea procedurii de judecată simplificate prev. de art.374 alin.4 cod procedură penală.
Cercetarea judecătorească a început la termenul din data de 08.05.2014, Curtea dând citire actului de sesizare al instanţei.
Apărătorul ales al inculpatului [...] a depus la dosar decizia pronunţată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii nr.8/10.06.2013 şi înscrisuri în circumstanţiere pentru inculpatul [...], constând în recomandări întocmite de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi de către Camera Executorilor Judecătoreşti de pe long Curtea de Apel Constanţa.
Apărătorul ales al părţii vătămate [...] a depus la dosar adresa nr.1029/29.09.2011 a Asociaţiei de Proprietari “[...]” către S.C. [...] S.A. Constanţa prin care s-a precizat că numitul [...] a achitat în calitate de viitor proprietar, prin [...], contribuţia la partea comună pentru branşamentul scării la instalaţia de gaze naturale, la dosar fiind depusă şi chitanţa aferentă de plată a sumei de 800 lei.
Dezbaterile au avut loc la termenul din data de 18.11.2014, potrivit art.388 cod procedură penală, părţile punând concluzii atât asupra fondului cauzei cât şi, raportat la schimbările legislative intervenite la data de 01.02.2014, asupra cererilor formulate la acelaşi termen de către apărătorii celor doi inculpaţi de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reţinute prin rechizitoriu:
-pentru inculpatul [...] din infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969 în infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal;
-pentru inculpatul [...] din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 cod penal 1969 în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal.
Înainte de încheierea dezbaterilor care au avut loc la termenul din data de 18.11.2014, Curtea a acordat inculpatului [...] ultimul cuvânt, potrivit art.389 cod procedură penală, inculpatul susţinând că este nevinovat şi că şi-a făcut datoria; deşi legal citat, având angajat un avocat ales şi având termen în cunoştinţă, inculpatul [...] a lipsit de la termenul de judecată din data de 18.11.2014, nedepunând la dosar nici o dovadă privind imposibilitatea obiectivă de prezentare în faţa Curţii la acest termen.
Curtea a amânat pronunţarea pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise la dosar.
5. Examinarea mijloacelor de probă administrate şi stabilirea stării de fapt
5.1.Cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul [...]
În luna august 2011 partea vătămată [...], student la Universitatea [...] Constanţa, a dat un anunţ în ziarul ”Telegraf” cu privire la intenţia de a achiziţiona o garsonieră sau un apartament în Municipiul Constanţa.
Partea vătămată [...] a fost contactată telefonic de inculpatul [...] care i-a oferit lui [...], spre vânzare, garsoniera – proprietate personală situată în Municipiul Constanţa, [...].
În urma negocierilor purtate, partea vătămată a declarat că a fost de acord cu preţul propus de inculpatul [...], respectiv suma de 26.000 EURO şi, în consecinţă, partea vătămată [...] şi tatăl său, martorul [...], au convenit cu inculpatul [...] să încheie cu acesta un antecontract de vânzare – cumpărare şi să se plătească un avans de 22.000 EURO deoarece partea vătămată nu dispunea de suma integrală care reprezenta preţul convenit, aspecte care reies din coroborarea declaraţiilor date de către partea vătămată [...] cu declaraţiile inculpatului [...] şi cu declaraţiile martorului [...].
Partea vătămată [...], martorul [...] şi inculpatul [...] s-au deplasat la BNP [...] şi [...] unde, în prezenţa notarului public [...] [...] s-a procedat la încheierea, în formă autentică, a antecontractului de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011.
Potrivit antecontractului de vânzare – cumpărare încheiat în formă autentică coroborat cu declaraţia notarului public [...], cu declaraţiilor date de către partea vătămată [...], de inculpatul [...] şi de martorul [...], s-au stabilit următoarele:
- preţul imobilului garsonieră a fost stabilit de comun acord la suma de 26.000 euro;
- la momentul perfectării antecontractului de vânzare – cumpărare partea vătămată [...] a achitat învinuitului [...] suma de 22.000 EURO prin virament bancar din contul lui [...] – tatăl cumpărătorului deschis la BRD Groupe Societe Generale în contul inculpatului [...] deschis la aceeaşi bancă;
- diferenţa de preţ de 4.000 EURO urma să fie achitată de către partea vătămată [...] în 2 tranşe, respectiv suma de 2.000 EURO până la data de 30.09.2012 şi suma de 2.000 EURO până la data de 30.09.2013;
- actul autentic de vânzare cumpărare a garsonierei urma să fie încheiat la data de 30.09.2013, în caz contrar inculpatul [...] urmând să îi achite părţii vătămate dublul avansului primit sau partea vătămată putând să se adreseze instanţei civile în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru garsoniera respectivă;
- s-a convenit de comun acord ca eliberarea garsonierei de către inculpatul [...] să se facă la data de 31.10.2011, dată la care partea vătămată urma să intre în posesia de fapt a bunului imobil;
- la data de 29 septembrie 2011 imobilul care a făcut obiectul promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare făcea obiectul unei ipoteci instituite în favoarea SC [...] SA pentru suma de 7.500 EURO.
Conform capitolului 6 din antecontractul de vânzare – cumpărare s-a procedat la notarea antecontractului de vânzare – cumpărare în Cartea Funciară a localităţii Constanţa nr. [...] (nr. CF vechi [...]), în conformitate cu prevederile Legii 7/1996 republicată.
Curtea reţine că martora notar public [...] [...] a declarat că învinuitul [...] şi-a îndeplinit obligaţia de a radia ipoteca instituită asupra imobilului din Municipiul Constanţa, [...], ipoteca fiind radiată la data de 7 octombrie 2011 iar învinuitul [...] a predat cheile imobilului către [...] care a intrat în posesia de fapt a acestuia.
După intrarea părţii vătămate [...] în posesia de fapt a imobilului din Municipiul Constanţa, [...], între [...] şi inculpatul [...] au apărut discuţii în urma cărora inculpatul a solicitat restituirea cheilor garsonierei, motivând că nu are să locuiască şi nici nu are unde să mute mobila din garsonieră.
În aceste împrejurări, partea vătămată a solicitat serviciile de asistenţă juridică ale avocatului [...], încheindu-se în acest sens contractul de la fila 129.
La data de 14 octombrie 2011 av. [...], însoţită de partea vătămată [...], s-a deplasat la BNP [...] [...] unde, în prezenţa inculpatului [...], unde notarul public a procedat la autentificarea actului adiţional la antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 (încheierea de autentificare nr. [...] din 14 octombrie 2011) prin care partea vătămată [...] şi inculpatul [...] au convenit de comun acord ca:
-diferenţa de preţ de 4.000 EURO rămasă de plată să fie plătită de partea vătămată inculpatului [...] până la data de 25.01.2012;
-inculpatul [...], în calitate de promitent – vânzător să elibereze apartamentul promis spre vânzare până la data de 15 ianuarie 2012 iar actele de vânzare – cumpărare să fie perfectate până la data de 25 ianuarie 2012.
La data de 25 ianuarie 2012 av. [...] s-a deplasat la BNP [...] [...], conform celor convenite la data de 14 octombrie 2011, pentru încheierea contractului de vânzare – cumpărare a imobilului din Municipiul Constanţa, [...].
Inculpatul [...] nu s-a prezentat în faţa notarului public dar l-a trimis, în calitate de mandatar, pe av. [...] care urma să solicite prelungirea termenului de încheiere a contractului de vânzare – cumpărare a imobilului în litigiu, cu trei luni, aspecte care reies din contractul de asistenţă juridică din data de 22 ianuarie 2012 coroborate cu declaraţiile martorului [...], cu declaraţiile părţii vătămate [...] şi cu declaraţiile martorei [...] [...]; această prelungire a termenului a fost motivată, astfel cum a declarat martorul [...], de dorinţa inculpatului [...] de a-şi finaliza amenajările la un imobil unde ar fi intenţionat să se mute.
Partea vătămată [...] nu a fost de acord cu termenul de trei luni care fusese propus de [...] prin mandatarul său – avocat [...], şi în consecinţă s-a procedat la întocmirea unui înscris olograf intitulat proces – verbal prin care părţile au convenit ca vânzarea – cumpărarea să fie perfectată până la data de 30 ianuarie 2012.
Ulterior, termenul menţionat în cuprinsul înscrisului întocmit a fost modificat pentru data de 6 februarie 2012.
Înscrisul intitulat ”proces - verbal” a fost redactat olograf de av. [...] iar modificările asupra termenului stabilit pentru perfectarea vânzării – cumpărării din 30 ianuarie 2012 în 6 februarie 2012 s-au realizat cu acordul ambelor părţi.
Perfectarea contractului de vânzare – cumpărare la data de 25 ianuarie 2012 nici nu ar fi fost posibilă deoarece, astfel cum a declarat notarul public [...], cartea funciară a imobilului din Municipiul Constanţa, [...] fusese blocată ca urmare a extrasului de autentificare solicitat de BNP [...] pentru acelaşi imobil la data de 13 ianuarie 2012, având în vedere că inculpatul [...] făcuse demersuri în cursul lunii decembrie 2011 să vândă aceeaşi garsonieră unei alte persoane pentru suma de 31.000 EURO, astfel cum reiese din declaraţiile date de către inculpatul [...] coroborate cu declaraţiile martorei [...] (notar public).
Astfel, între notarul public [...] şi notarul public [...] a avut loc o discuţie telefonică cu privire la demersurile făcute de ultimul notar, comunicându-i-se notarului public [...] că referitor la acest imobil exista deja un promitent – cumpărător.
Referitor la împrejurările în care notarul public [...] a solicitat Biroului de Carte Funciară extras de autentificare pentru imobilul din Municipiul Constanţa, [...], aceasta a declarat că în cursul lunii ianuarie 2012 s-a prezentat la biroul său notarial învinuitul [...] care şi-a exprimat intenţia de a înstrăina imobilul din Municipiul Constanţa, [...] , cumpărător fiind altă persoană decât partea vătămată [...]; întrucât s-a constatat existenţa notării antecontractului de vânzare – cumpărare încheiat cu partea vătămată [...], notarul public [...] i-a comunicat inculpatului [...] că se află în imposibilitatea încheierii unui alt contract de vânzare – cumpărare cu o altă persoană sau numai cu acordul expres al primului promitent – cumpărător; după această discuţie, inculpatul [...] nu a mai revenit la BNP [...].
La data de 13 februarie 2012 partea vătămată [...] a procedat la notificarea învinuitului [...] prin intermediul BEJ [...] solicitându-i prezenţa la sediul notarului public [...] [...] la data de 20 februarie 2012, h. 1200, în vederea achitării sumei de 4.000 EURO reprezentând restul de preţ al vânzării imobilului din Municipiul Constanţa, [...] şi a perfectării contractului de vânzare – cumpărare în formă autentică (notificarea de la fila 15).
Din declaraţiile martorului [...], Curtea reţine că la data de 20 februarie 2012, ora stabilită, s-a prezentat doar partea vătămată [...] la sediul BNP [...] [...]; deoarece inculpatul [...] nu a sosit, notarul public l-a contactat telefonic pe acesta, [...] menţionându-i că se va prezenta, dar mai întârzie.
La ora 1220, la sediul BNP [...] s-a prezentat avocat [...] care primise, în aceeaşi zi, procură autentificată sub numărul 152 din 20 februarie 2012 la BNP [...] din partea inculpatului [...]; conform acestei procuri, av. [...] a fost împuternicit să-l reprezinte pe inculpatul [...] la semnarea încheierii de certificare, sens în care declaraţia inculpatului [...] care urma să se consemneze în cuprinsul încheierii urma să aibă următorul conţinut ”Eu [...], domiciliat în Municipiul Constanţa, [...], reprezentat prin mandatar, domnul avocat [...], în legătură cu promisiunea de vânzare a imobilului meu, declar că mă consider dezlegat de obligaţia de a-l vinde promitentului cumpărător, deoarece acesta a încălcat termenii antecontractului de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...]/29.09.2011 la Biroul Notarilor Publici [...] şi [...] şi actelor modificatoare ulterioare”.
În aceste condiţii, notarul public [...] a procedat la întocmirea încheierii de certificare nr. 2 din 20 februarie 2012, h. 1645.
Din declaraţiile date de către martora notar public [...] [...] coroborate cu declaraţiile inculpatului [...] şi cu antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. [...]/01.08.2011, actul adiţional şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. [...]/06.10.2011 la BNP [...] .
Curtea mai reţine că o parte din suma de 22.000 EURO achitată cu titlu de avans de către partea vătămată [...], respectiv suma de 4.000 EURO, a fost folosită de inculpatul [...] pentru achiziţionarea unui teren în intravilanul localităţii Lazu, judeţul Constanţa (preţul total al acestui teren fiind de 8.000 EURO, însă inculpatul [...] a plătit un avans de 4.000 EURO la data de 01.08.2011, deci înainte de primirea la data de 29.09.2011 a sumei de 22.000 EURO de la partea vătămată [...]).
În acest sens, Curtea reţine că la data de 30 septembrie 2011 inculpatul [...] a achitat vânzătorilor [...] şi [...] suma de 1.700 EURO reprezentând avans din preţul total de 8.000 EURO al terenului achiziţionat de învinuit (actul adiţional autentificat sub numărul 2784 din 30 septembrie 2011). Suma de 1.700 EURO a rezultat din retragerile în numerar pe care [...] le-a făcut la data de 30 septembrie 2011 din contul bancar deschis la BRD GROUPE SOCIETE GENERALE din suma de 22.000 EURO.
De asemenea, Curtea constată că la data de 6 octombrie 2011 inculpatul [...] a achitat integral preţul terenului achiziţionat de la familia [...] perfectându-se contractul de vânzare – cumpărare a acestui teren, conform încheierii de autentificare nr. [...] din 6 octombrie 2011 a BNP [...] de la dosar.
Suma de bani pe care inculpatul [...] a achitat-o pentru a plăti preţul integral al terenului, respectiv suma de 2.500 EURO a fost retrasă în numerar din contul inculpatului deschis la BRD GROUPE SOCIETE GENERAL, din suma de 22.000 EURO virată de partea vătămată.
Deci, în total, pentru datoriile expuse mai sus, inculpatul [...] a cheltuit suma de 11.500 EURO din avansul de 22.000 EURO primit de la partea vătămată [...].
Curtea mai reţine că, conform extraselor de cont furnizate de BRD GROUPE SOCIETE GENERALE din cuprinsul cărora rezultă modalitatea de utilizare a sumei de 22.000 EURO de către inculpatul [...] a rezultat că în perioada 30 septembrie 2011 – 31 ianuarie 2012 învinuitul [...] a retras, în mod succesiv sume de bani contul fiind închis la data de 31 ianuarie 2012.
Constatând că nu îi sunt suficienţi banii pentru edificarea construcţiei pe terenul cumpărat în comuna Lazu, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 1520 din 14 decembrie 2011, inculpatul [...] a înstrăinat acest teren către martorul [...] în schimbul sumei de 8.000 EURO, martorul [...] precizând că, în realitate, a achitat inculpatului [...] suma de 5.000 EURO, diferenţa de 3.000 EURO reprezentând o compensare cu preţul unui viitor drept de abitaţie viageră pentru inculpatul [...].
Din declaraţiile martorilor [...] şi [...], Curtea reţine că pe la jumătatea lunii ianuarie 2012 inculpatul [...] a solicitat martorului [...] un împrumut pentru suma de 25.000 EURO pentru a restitui avansul primit de la partea vătămată [...], împrumut pe care îl va restitui în scurt timp având în vedere că inculpatul susţinea că a găsit un alt cumpărător care îi dădea mai mult pentru garsoniera, că martorul [...] i-a spus inculpatului [...] că nu îl împrumută, dar îl va pune în legătură cu martorul [...] (cumnatul martorului [...]), [...] fiind de acord să îl împrumute pe inculpatul [...] cu suma de 25.000 EURO pentru o perioadă de 2 săptămâni.
La data de 18 ianuarie 2012 inculpatul [...] s-a prezentat în faţa notarului public [...] unde s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub numărul 53 din 18 ianuarie 2012, contract conform căruia inculpatul a primit împrumut de la martorul [...] suma de 25.000 EURO (contractul de la fila 139 d.u.p.).
Conform prevederilor acestui contract s-a stabilit că inculpatul [...] s-a obligat să-i restituie împrumutătorului suma de 25.000 EURO până la data de 31 ianuarie 2012 fără dobândă.
Notarul public [...] a declarat că suma de 25.000 EURO nu s-a dat în prezenţa sa şi nu a cunoscut împrejurările şi motivele care au determinat realizarea acestui împrumut.
După acordarea împrumutului, [...] a aflat de la inculpatul [...] că ”a intrat în bani” nereuşind să-i restituie promitentului – cumpărător. Totodată, inculpatul [...] i-a precizat că a găsit o altă persoană care-i oferise suma de 32.000 lei drept preţ al garsonierei din Municipiul Constanţa, [...], preţ mai mare decât cel oferit de promitentul cumpărător, dar cel de-al doilea cumpărător s-a răzgândit deoarece aflase de notarea antecontractului de vânzare – cumpărare a imobilului.
În aceste condiţii, martorul [...] a declarat că l-a sfătuit pe martorul [...] să demareze procedurile de executare silită a bunurilor învinuitului [...] în scopul recuperării sumei de 25.000 EURO.
Conform declaraţiilor martorului [...], după ce inculpatul [...] a primit suma de 25.000 EURO, acesta s-a întâlnit cu martorul [...] în prezenţa martorului [...] propunându-i împrumutătorului [...] să-i restituie suma de 19.000 EURO iar diferenţa să o restituie când va avea posibilitatea, aspect pe care martorul [...] nu l-a acceptat.
Martorul [...] i-a spus inculpatului [...] că va proceda la executarea silită a contractului de împrumut prilej cu care, împrumutătorul a declarat că nu a remarcat nicio opoziţie din partea inculpatului [...], acesta fiind de acord cu procedura de executare silită.
Martorul [...] a mai precizat că inculpatul [...] a avut cunoştinţă despre faptul că obiectul executării silite îl va constitui imobilul din Municipiul Constanţa, [...], situaţie cu care învinuitul a fost de acord; inculpatul [...] i-a comunicat lui [...] dorinţa sa de a înstrăina imobilul în litigiu în schimbul sumei de 32.000 EURO, rugându-l pe împrumutător să treacă drept preţ al vânzării această sumă.
Ca urmare a acordului martorului [...], preţul de pornire al licitaţiei organizate pe parcursul executării silite a fost de 32.000 EURO. Deoarece la licitaţia organizată la data de 04.05.2012 nu s-a prezentat nicio altă persoană în afara martorului [...] interesată de achiziţionarea imobilului din Municipiul Constanţa, [...], martorul [...] a achiziţionat imobilul respectiv pentru suma de 32.000 EURO consemnând la dispoziţia executorului judecătoresc suma de 7.000 EURO, reprezentând diferenţa dintre preţul de adjudecare al garsonierei şi creanţa sa de 25.000 EURO.
Martorul [...] a menţionat că aflând că inculpatul [...] se judecă cu o persoană şi fiindu-i teamă că va pierde garsoniera, a vândut garsoniera numitei [...] pentru suma de 30.000 EURO, ieşind astfel în pierdere cu suma de 2.000 EURO prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 30 iulie 2012 la BNP [...] în schimbul sumei de 30.
Prin urmare, Curtea reţine că la data de 14.10.2011 inculpatul [...] şi partea vătămată [...] au autentificat actul adiţional la antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 (încheierea de autentificare nr. [...] din 14 octombrie 2011) prin care părţile au convenit de comun acord ca actul de vânzare-cumpărare a garsonierei să fie încheiat în formă autentică până la data de 15.01.2012, dată până la care partea vătămată [...] trebuia să plătească inculpatului [...] diferenţa de preţ de 4.000 EURO rămasă de plată.
Din starea de fapt astfel cum a fost reţinută mai sus, Curtea constată că ulterior datei de 14 octombrie 2011 inculpatul [...] a invocat în mod nereal diverse situaţii (nu are unde să locuiască, nu are unde să-şi mute mobila din garsonieră, că partea vătămată nu şi-a achitat diverse obligaţii) pentru a nu încheia cu partea vătămată [...] actul autentic de vânzare cumpărare a garsonierei, adevăratul motiv fiind acela că inculpatul [...] a încercat să vândă garsoniera unei alte persoane pentru un preţ mai mare, aspect care reiese din mijloacele de probă administrate.
Faţă de ansamblul aspectelor expuse, Curtea reţine că adevăratul motiv pentru care inculpatul [...] nu a dorit să încheie la data de 25.01.2012 cu partea vătămată actul autentic de vânzare cumpărare a garsonierei a fost determinat de faptul că inculpatul [...] a constatat ulterior autentificării actului adiţional din 14.10.2011 că nu îi sunt suficienţi banii pentru edificarea construcţiei pe terenul cumpărat în comuna Lazu, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 1520 din 14 decembrie 2011, şi în acest condiţii inculpatul [...] a încercat să găsească un cumpărător care să îi dea mai mult pe garsonieră, respectiv 31.000 EURO.
Curtea mai reţine că în declaraţia dată în faţa instanţei inculpatul [...] a precizat că avea cunoştinţă că, potrivit antecontractului de vânzare cumpărare, dacă se răzgândea trebuia să-i plătească părţii vătămate [...] suma de 44.000 EURO (dublul avansului primit de la acesta) însă s-a împrumutat de la martorul [...] cu suma de 25.000 EURO pentru a-i restitui părţii vătămate [...] doar avansul primit şi să anuleze antecontractul, însă partea vătămată [...] nu a fost de acord cu acest lucru (f.52 dosar instanţă).
Faptul că inculpatul [...] a dorit de fapt doar să-şi vândă garsoniera pentru un preţ mai mare reiese şi din faptul că în procedura executării silite inculpatul [...] a solicitat ca preţul de pornire a licitaţiei din 04.05.2012 pentru vânzarea garsonierei să fie de 32.000 EURO (spre deosebire de preţul de 26.000 EURO stabilit cu partea vătămată [...]) precum şi din faptul că nu a adus la cunoştinţa părţii vătămate [...] că imobilul respectiv este scos la licitaţie.
5.2.Cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul [...]
În ceea ce priveşte procedura de executare silită desfăşurată de către inculpatul [...] (executor judecătoresc), Curtea reţine că la data de 3 februarie 2012 martorul [...] s-a adresat B.E.J. [...] cu cerere de executare silită a contractului de împrumut autentificat sub numărul 53 din 18 ianuarie 2012 prin care l-a împrumutat pe inculpatul [...] cu suma de 25.000 EURO, sumă nerestituită la termenul scadent.
La B.E.J. [...] s-a format dosarul de executare silită nr. 307/012 iar la data de 3 februarie 2012 executorul judecătoresc [...] s-a adresat Judecătoriei Constanţa cu cerere de încuviinţare a executării silite, cererea fiind admisă prin încheierea nr. 2056 din 14 februarie 2012 a Judecătoriei Constanţa pronunţată în dosarul civil nr. 2905/212/2012.
Inculpatul [...] a întocmit procesul – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare şi a emis somaţie către inculpatul [...] la data de 29 februarie 2012.
Inculpatul [...] a solicitat Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa notarea somaţiei nr. 307/2012 şi eliberarea extrasului de carte funciară pentru informare.
Această cerere a fost înregistrată sub numărul 17.868 din 6 martie 2012 iar la data de 7 martie 2012 s-a procedat la eliberarea extrasului de carte funciară pentru informare din cuprinsul căruia rezultă, în mod explicit, că în cartea funciară a imobilului din Municipiul Constanţa, [...] , partea a III a (foaie de sarcini) erau notate:
-antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 a BNP [...] [...],
-actul adiţional autentificat sub numărul [...] din 14 octombrie 2011 la antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 758 din 29 septembrie 2011,
-încheierea de certificare nr. 02/20 februarie 2012 emisă de BNP [...] [...].
Deşi existau aceste notări în extrasul de carte funciară a imobilului, executorul judecătoresc [...] nu a procedat la înştiinţarea titularului acestor drepturi (respectiv pe partea vătămată [...]) despre executare imobilului respectiv.
Preţul de pornire al licitaţiei organizate pentru data de 04.05.2012 la sediul BEJ [...] a fost de 32.000 EURO.
Din procesul verbal întocmit de către inculpatul [...] cu ocazia licitaţiei organizată la data de 04.05.2012 cu privire la garsoniera inculpatului [...], Curtea reţine că s-a prezentat doar martorul [...] interesat de achiziţionarea imobilului din Municipiul Constanţa, [...], şi după 3 strigări martorul [...] a achiziţionat imobilul respectiv pentru suma de 32.000 EURO consemnând la dispoziţia executorului judecătoresc suma de 7.000 EURO, reprezentând diferenţa dintre preţul de adjudecare al garsonierei şi creanţa sa de 25.000 EURO.
După adjudecarea imobilului de către martorul [...], în baza actului de adjudecare emis la data de 5 iunie 2012, acesta l-a înstrăinat către numita [...] prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 30 iulie 2012 la BNP [...] în schimbul sumei de 30.000 EURO.
6. Rezolvarea acţiunii penale
Dispoziţiile legale care reglementează rezolvarea acţiunii penale sunt cele prev. de art.396 alin.(1) cod procedură penală care prevede: “(1) Instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal”.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, Curtea reţine că s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
-[...] – pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 cod penal 1969,
-[...] – pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969.
infracţiuni cu aplicarea art. 33 lit.a) din Codul penal 1969.
La termenul din data de 18.11.2014, potrivit art.388 cod procedură penală, apărătorii aleşi ai celor doi inculpaţi au formulat cerere de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reţinute prin rechizitoriu:
-pentru inculpatul [...] din infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969 în infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal;
-pentru inculpatul [...] din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 cod penal 1969 în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal.
-
6.1. Cu privire la fapta reţinută inculpatului [...]
Raportat la starea de fapt reţinută mai sus la punctul 5.1., Curtea constată că inculpatul [...] a indus în eroare pe partea vătămată [...] ulterior datei de 14 octombrie 2011 când părţile au autentificat BNP [...] [...] actul adiţional la antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 (încheierea de autentificare nr. [...] din 14 octombrie 2011) invocând diferite motive nereale pentru a nu se încheia la data de 25.01.2012 actul de vânzare cumpărare a garsonierei pentru care se încheiase anterior un antecontract de vânzare cumpărare pentru preţul de 26.000 EURO, scopul urmărit de către inculpatul [...] fiind acela de obţine un preţ mai bun de la alt cumpărător pentru aceeaşi garsonieră (32.000 EURO) şi cauzând astfel o pagubă părţii vătămate [...] prin faptul că acesta nu a putut deveni proprietarul garsonierei respective şi nici nu îl poate obliga pe inculpatul [...] să încheie un act autentic de vânzare cumpărare în condiţiile în care garsoniera respectivă a fost vândută la licitaţie în cadrul unei proceduri de executare silită şi ulterior a fost vândută unei alte persoane, această faptă circumscrindu-se astfel unei fapte ilicite penale de înşelăciune.
Curtea reţine că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind noul cod penal şi Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului cod penal.
Infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969 are următoarea reglementare:
“(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
……………….
(3) Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.”
Infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.1 din codul penal în vigoare din 01.02.2014 are următoarea reglementare:
“Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.”
Prin urmare, Curtea constată că sunt incidente prevederile art.5 alin.(1) cod penal nou privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: “În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”
Examinând comparativ incriminările infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969 raportat la cea prev. de art.244 alin.1 din codul penal în vigoare din 01.02.2014, Curtea constată că reglementarea penală mai favorabilă este cea prev. de art.244 alin.1 din codul penal în vigoare din 01.02.2014 raportat la limitele speciale de pedeapsă (închisoare de la 6 luni la 3 ani) în condiţiile în care infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.1,3 cod penal 1969 este sancţionată cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
În consecinţă, în baza art.386 cod procedură penală, Curtea va schimba încadrarea juridică dată faptei reţinute inculpatului [...] din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art.215 alin.1,3 cod penal 1969 în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art.244 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal.
Faţă de ansamblul aspectelor expuse, Curtea constată că fapta inculpatului [...] care a indus în eroare pe partea vătămată [...] ulterior datei de 14 octombrie 2011 când părţile au autentificat BNP [...] [...] actul adiţional la antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 (încheierea de autentificare nr. [...] din 14 octombrie 2011) invocând diferite motive nereale pentru a nu se încheia la data de 25.01.2012 actul de vânzare cumpărare a garsonierei pentru care se încheiase anterior un antecontract de vânzare cumpărare pentru preţul de 26.000 EURO, scopul urmărit de către inculpatul [...] fiind acela de obţine un preţ mai bun de la alt cumpărător pentru aceeaşi garsonieră (32.000 EURO) şi cauzând astfel o pagubă părţii vătămate [...] prin faptul că acesta nu a putut deveni proprietarul garsonierei respective şi nici nu îl poate obliga pe inculpatul [...] să încheie un act autentic de vânzare cumpărare în condiţiile în care garsoniera respectivă a fost vândută la licitaţie în cadrul unei proceduri de executare silită şi ulterior a fost vândută unei alte persoane, întruneşte elementele constitutive ale infracţiuniide înşelăciune prev. de art.244 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, Curtea reţine că în perioada decembrie 2011-ianuarie 2012 inculpatul [...] a invocat în mod nereal diferite motive (nu are unde să locuiască, nu are unde să-şi mute mobila din garsonieră, că partea vătămată nu şi-a achitat diverse obligaţii) pentru a nu încheia cu partea vătămată [...] actul autentic de vânzare cumpărare a garsonierei la data de 25.01.2012 pentru preţul de 26.000 EURO, astfel cum părţile au convenit de comun acord la data de 14.10.2011 prin actul adiţional la antecontractul de vânzare cumpărare a garsonierei.
Curtea constată însă că adevăratul motiv a fost însă determinat de faptul că inculpatul [...] a încercat să vândă garsoniera unei alte persoane pentru un preţ mai mare (aprox. 31.000 EURO); deoarece nu a reuşit pentru că era blocată cartea funciară a imobilului respectiv (ca efect al notării antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat cu partea vătămată [...]) a făcut un împrumut de la martorul [...] pentru suma de 25.000 EURO şi ulterior garsoniera a fost vândută pentru preţul de 32.000 EURO în cadrul unei proceduri de executare silită pentru restituirea acestui împrumut, inculpatul [...] neaducând la cunoştinţa părţii vătămate [...] că imobilul respectiv este executat silit şi astfel cauzând părţii vătămate o pagubă importantă prin faptul că acesta nu a putut deveni proprietarul garsonierei respective şi nici nu îl poate obliga pe inculpatul [...] să încheie un act autentic de vânzare cumpărare în condiţiile în care garsoniera respectivă a fost vândută la licitaţie în cadrul unei proceduri de executare silită şi ulterior a fost vândută unei alte persoane.
Folosul patrimonial astfel obţinut de către inculpatul [...] este injust, având în vedere că prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 la BNP [...] inculpatul [...] s-a obligat faţă de partea vătămată [...] potrivit pct.4 par.3 din antecontract “să nu închei după data semnării prezentului antecontract nicio promisiune de vânzare, promisiune de ipotecare, act de dispoziţie sau de cedare a vreunui drept în legătură cu imobilul descris în cuprinsul acestui act către terţi”.
Sub aspectul laturii subiective, Curtea constată că inculpatul [...] a acţionat cu intenţie directă, acest aspect reieşind din aspectele expuse la reţinerea stării de fapt la punctul 5.1. cu privire la netemeinicia motivelor invocate de către inculpatul [...] pentru imposibilitatea prezentării la BNP [...] în data de 25.01.2014 pentru încheierea actului autentic precum şi pentru amânarea încheierii actului autentic.
Curtea mai constată că nu se poate reţine doar o neexecutare de către inculpatul [...] a clauzelor antecontractului de vânzare cumpărare, ci din totalitatea demersurilor efectuate de către acesta reieşind că a urmărit de fapt să îl inducă în eroare pe partea vătămată [...] pentru a nu încheia actul autentic şi între timp să reuşească să vândă acelaşi imobil unei alte persoane pentru un preţ mai mare.
6.2. Cu privire la fapta reţinută inculpatului [...]
Raportat la starea de fapt reţinută mai sus la punctul 5.2., Curtea constată că în procedura executării silite a imobilului garsoniera – proprietate personală a inculpatului [...] situată în Municipiul Constanţa, [...], inculpatul [...] nu l-a înştiinţat pe partea vătămată [...] despre vânzarea la licitaţie publică a acestui imobil, în condiţiile în care în cartea funciară a acestui imobil s-a notat la foaia de sarcini la punctul 3 antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 de către BNP [...] între inculpatul [...] în calitate de promitent vânzător şi partea vătămată [...] în calitate de promitent cumpărător.
Curtea reţine că potrivit art.500 alin.3 vechiul cod de procedură penală (în vigoare la data efectuării de către inculpatul [...] a procedurii de executare silită a imobilului menţionat mai sus) executorul judecătoresc va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului, aşa cum prevăd dispoziţiile art.500 alin.4 cod procedură civilă.
Curtea constată că nu este întemeiată apărarea inculpatului [...] prin care a susţinut că nu avea obligaţia de a-l încunoştiinţa pe partea vătămată [...] cu privire la executarea silită a imobilului respectiv deoarece antecontractul de vânzare cumpărare notat în Cartea funciară a imobilului la foaia C nu reprezintă un drept real sau o sarcină ci un drept de creanţă.
Este adevărat că prin decizia nr.8/10.06.2013 pronunţată în interesul legii de către Î.C.C.J. s-a decis că acţiunea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil are caracterul unei acţiuni personale imobiliare, reţinându-se în motivare că prin această acţiune reclamantul îşi valorifică un drept de creanţă, respectiv dreptul de a cere încheierea contractului.
Curtea reţine însă că în sensul sarcinilor care se menţionează la foaia C de sarcini a cărţii funciare a unui imobil nu sunt doar dezmembrămintele dreptului de proprietate ci toate sarcinile care grevează imobilul şi sunt însoţite de interdicţia de grevare, închiriere sau înstrainare a imobilului.
Astfel, Curtea are în vedere că atât literatură juridică, cât şi practică judiciară au avut în vedere că la foaia C de sarcini a unui imobil se înscriu:
- drepturile de superficie,
- servitutea asupra imobilului aservit,
- dreptul de uz,
- dreptul de uzufruct,
- dreptul de abitaţie,
- ipoteca, precum şi:
- locaţiunea,vânzarea unei păduri spre tăiere, cesiunea de venituri;
- faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile înscrise în această parte;
- sechestrul,urmărirea silită a imobilului sau a veniturilor sale.
Prin urmare, Curtea constată că notarea în carte funciară a imobilului respectiv la Foaia C de sarcini la punctul 3 a antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 de către BNP [...] între inculpatul [...] în calitate de promitent vânzător şi partea vătămată [...] în calitate de promitent cumpărător constituie o sarcină (în sensul unui drept personal al părţii vătămate [...]) care greva imobilul respectiv atâta timp cât atrăgea interdicţia de înstrăinare a imobilului respectiv.
În acest sens, Curtea reţine că prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 la BNP [...] inculpatul [...] s-a obligat faţă de partea vătămată [...] potrivit pct.4 par.3 din antecontract “să nu închei după data semnării prezentului antecontract nicio promisiune de vânzare, promisiune de ipotecare, act de dispoziţie sau de cedare a vreunui drept în legătură cu imobilul descris în cuprinsul acestui act către terţi”.
De asemenea, Curtea mai reţine că în momentul în care în luna decembrie 20011 inculpatul [...] a încercat să vândă acelaşi imobil unei alte persoane la Biroul notarului public [...] aceasta i-a spus inculpatului [...] că acea notare reprezintă o interdicţie de înstrăinare.
Curtea constată că această interdicţie de înstrăinare vizează atât varianta vânzării prin act autentic de vânzare cumpărare, cât şi vânzarea în cadrul unei proceduri de executare silită, legiuitorul nefăcând nici o distincţie cu privire la modalitatea prin care se poate realiza înstrăinarea imobilului.
Faţă de aspectele expuse mai sus, Curtea constată că inculpatul [...], în calitate de executor judecătoresc, avea obligaţia, prevăzută de art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă, să înştiinţeze pe partea vătămată [...] despre executarea silită a imobilului care făcea obiectul antecontractului de vânzare cumpărare (notat la foia C de sarcini a imobilului) şi să-l citeze la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.
Curtea constată că nu este întemeiată nici apărarea inculpatului [...] prin care a invocat nerespectarea de către registratorul din cadrul OCPI Constanţa a prevederilor art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996 (în forma vigoare la data de 06.03.3012 când s-a notat somaţia imobiliară), atâta timp cât inculpatului [...] îi revenea obligaţia prevăzută de art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă, să înştiinţeze pe partea vătămată [...] despre executarea silită a imobilului care făcea obiectul antecontractului de vânzare cumpărare.
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 alin.1 cod penal 1969 pentru care s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu a inculpatului [...], Curtea constată că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul [...] a omis “cu ştiinţă” să înştiinţeze pe partea vătămată [...] despre executarea silită a imobilului respectiv.
În acest sens, Curtea reţine că din niciun mijloc de probă administrat în prezenta cauză (în cursul urmăririi penale sau a cercetării judecătoreşti):
- nu reiese că inculpatul [...] l-ar fi cunoscut anterior pe inculpatul [...] sau pe vreunul dintre martorii [...] sau [...], acestea find persoanele care au discutat cu inculpatul [...] privind executarea imobilului respectiv; din declaraţia martorului [...] coroborată cu declaraţia martorului [...] ( cumnatul martorului [...]) reiese că pentru a-şi recupera suma de 25.000 EURO împrumutată inculpatului [...] au mers la Biroul executorului judecătoresc [...] deoarece era cel mai apropiat de domiciliul martorului [...];
- nu reiese că inculpatul [...] a omis cu ştiinţă să încunoştiinţeze pe partea vătămată [...] despre executarea silită a imobilului respectiv, atâtat timp cât nu s-a dovedit că prin acest demers ar fi urmărit sau acceptat vătămarea intereselor părţii vătămate [...];
- nu reiese că în alte dosare execuţionale similare inculpatul [...] ar fi înştiinţat şi citat pe promitenţii cumpărători menţionaţi în antecontractul de vânzare cumpărare notat în foaia C de sarcini a imobilului care făcea obiectul executării silite, pentru a se putea reţine că în prezenta cauză inculpatul [...] a procedat cu totul altfel decât procedase anterior în dosare execuţionale asemănătoare.
În consecinţă, Curtea constată că sunt aplicabile cu privire la această faptă prevederile art.4 alin.2 cod procedură penală: “După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului”.
Prin urmare, Curtea reţine că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 alin.1 cod penal 1969 sub aspectul laturii subiective a acestei infracţiuni, neputindu-se reţine fără putinţă de tăgadă că inculpatul [...] a comis infracţiunea cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv cu intenţie directă potrivit art.19 alin.(1) pct.1 lit.a) cod penal 1969 sau cu intenţie indirectă potrivit art.19 alin.(1) pct.1 lit.b) cod penal 1969.
Curtea constată totuşi că deşi inculpatul [...] nu a prevăzut rezultatul faptei sale (vătămarea intereselor părţii vătămate [...] prin neînştiinţarea acestuia despre executarea silită a imobilului respectiv), inculpatul [...] trebuia şi putea să-l prevadă având în vedere atât pregătirea sa profesională de executor judecătoresc cât şi experienţa profesională raportat la obligaţia de a cunoaşte şi aplica prevederile art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă, impunându-se reţinerea comiterii de către inculpatul [...] a infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
Curtea reţine că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind noul cod penal şi Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului cod penal.
Infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 are următoarea reglementare:
“(1) Încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.”
Infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.298 din codul penal în vigoare din 01.02.2014 are următoarea reglementare:
“Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Prin urmare, Curtea constată că sunt incidente prevederile art.5 alin.(1) cod penal nou privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: “În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”
Examinând comparativ incriminările de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 raportat la cea prev. de art.298 din codul penal în vigoare din 01.02.2014, Curtea constată că reglementarea penală mai favorabilă este cea prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 raportat la limitele speciale de pedeapsă (închisoare de la o lună la 2 ani) în condiţiile în care infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art.298 din codul penal în vigoare din 01.02.2014 este sancţionată cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
În consecinţă, în baza art.386 cod procedură penală, Curtea va schimba încadrarea juridică dată faptei reţinute inculpatului [...] din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art.246 cod penal 1969 în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prevăzută de art.249 alin.1 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal.
Curtea constată că fapta inculpatului [...] care, în calitate de executor judecătoresc în cadrul B.E.J. [...], nu a înştiinţat pe partea vătămată [...], potrivit art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă, cu privire la procedura executării silite a imobilului garsonieră proprietatea inculpatului [...] care încheiase anterior cu partea vătămată [...] antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul [...] din 29 septembrie 2011 la BNP [...], antecontract care fusese notat la pct.3 în foaia C de sarcini a imobilului respectiv, şi a produs astfel o vătămare importantă a intereselor legale ale părţii vătămate [...] întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal.
Inculpatul [...] îndeplineşte cerinţa subiectului activ de funcţionar public, în sensul art.147 alin.1 cod penal 1969, având în vedere că activitatea unui executor judecătoresc se circumscrie serviciilor de interes publi, în sensul art.145 cod penal 1969.
Sub aspectul laturii obiective, Curtea reţine că în perioada martie-mai 2012, după încuviinţarea executării silite a imobilului, inculpatul [...] a omis să înştiinţeze pe partea vătămată [...], cu privire la procedura executării silite a imobilului garsonieră proprietatea inculpatului [...], potrivit art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă: executorul judecătoresc va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului, aşa cum prevăd dispoziţiile art.500 alin.4 cod procedură civilă, efectuarea acestei înştiinţări şi citaţii reprezentând astfel îndatoriri de serviciu.
Sub aspectul laturii subiective, Curtea constată că inculpatul [...] a acţionat cu forma de vinovăţie a culpei fără prevedere prev. de art.19 alin.(1) pct.2 lit.b) cod penal 1969, inculpatul [...] trebuind şi putând să prevadă vătămarea importantă a intereselor legale a părţii vătămate având în vedere atât pregătirea sa profesională de executor judecătoresc cât şi experienţa profesională raportat la obligaţia de a cunoaşte şi aplica prevederile art.500 alin.3 vechiul cod procedură civilă.
Este îndeplinită şi cerinţa urmării produse prin comiterea acestei infracţiuni, respectiv vătămarea importantă a intereselor legale ale părţii vătămate [...], având în vedere că acesta nu a putut deveni proprietarul garsonierei respective şi nici nu îl poate obliga pe inculpatul [...] să încheie un act autentic de vânzare cumpărare în condiţiile în care garsoniera respectivă a fost vândută la licitaţie în cadrul unei proceduri de executare silită şi ulterior a fost vândută unei alte persoane.
În acelaşi sens, Curtea are în vedere şi perspectivele reduse ale părţii vătămate [...] de executare a clauzei prevăzute în antecontractul de vânzare cumpărare încheiat cu inculpatul [...], respectiv obligaţia inculpatului [...] de a plăti părţii vătămate [...] suma de 44.000 EURO (dublul avansului primit) fiindcă nu şi-a respectat obligaţia de a-i vinde imobilul respectiv, având în vedere atât faptul că părţii vătămate i s-au respins 2 acţiuni în instanţă prin care a solicitat anularea executării silite a garsonierie respective cât şi faptul că inculpatul [...] nu deţine bunuri mobile sau imobile din a căror executare silită să se obţină suma de 44.000 EURO.
7. Individualizarea judiciară a pedepselor
Faţă de modalitatea de soluţionare a acţiunii penale astfel cum a fost expusă mai sus la punctele 6.1. şi 6.2., Curtea constată că:
- inculpatul [...] urmează a fi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.244 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal;
- inculpatul [...] urmează a fi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal.
Curtea constată că aplicarea legii penale mai favorabile potrivit art.5 cod penal se face global, cu privire la toate instituţiile, fie cele prevăzute în codul penal 1969 fie cele prevăzute de codul penal în vigoare din 01.02.2014.
În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin decizia nr.265/06.05.2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.372/20.05.2014), prin care, cu unanimitate de voturi, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, decizia fiind definitivă şi general obligatorie.
Prin urmare, la individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...] se vor avea în vedere dispoziţiile prevăzute de codul penal 1969 iar la individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...] se vor avea în vedere dispoziţiile prevăzute de codul penal în vigoare din 01.02.2014.
7.1.Individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...]
Având în vedere apectele expuse mai sus, pentru inculpatul [...] se vor avea în vedere dispoziţiile prevăzute de art.74 cod penal în vigoare din 01.02.2014 privind criteriile generale de individualizare a pedepsei:
“(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.”
Prin urmare, Curtea va reţine modalitatea concretă de comitere a faptei de către inculpatul [...], motivul săvârşirii acţiunii şi scopul urmărit (multitudinea de demersuri efectuate de acesta cu rea-credinţă pentru a nu încheia cu partea vătămată [...] în data de 25.01.2015 actul autentic de vânzare cumpărare a garsonierei, timp în care inculpatul [...] a căutat să vândă aceeaşi garsonieră unei alte persoane pentru un preţ mai mare), consecinţele infracţiunii comise (neîncheierea cu partea vătămată [...] a actului autentic de vânzare cumpărare a garsonierei, în prezent existând posibilităţi reduse a părţii vătămate de a valorifica antecontractul de vânzare cumpărare în condiţiile în care garsoniera respectivă a fost executată silit iar din preţul obţinut s-a achitat un împrumut de 25.000 EURO luat de inculpatul [...] de la martorul [...]), conduita inculpatului [...] după comiterea infracţiunii (nu a recunoscut comiterea infracţiunii, invocând în mod nereal nerespectarea de către partea vătămată [...] a unor obligaţii din antecontractul de vânzare cumpărare).
Raportat la aspectele expuse mai sus, precum şi la limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art.244 alin.1 cod penal (închisoare de la 6 luni la 3 ani), la cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat părţii vătămate (44.000 EURO, reprezentând potrivit antecontractului de vânzare cumpărare dublul avansului primit de inculpatul [...] de la partea vătămată [...]), Curtea va aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre maximul special al pedepsei, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare.
În ceea ce priveşte pedepsele accesorii şi pedepsele complementare, Curtea are în vedere dispoziţiile art.12 alin.(1) din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului cod penal: “În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă”, fiind astfel aplicabile dispoziţiile prevăzute de codul penal în vigoare din 01.02.2014, raportat la aspectele expuse mai sus la punctul 6.1.
În consecinţă, raportat la natura infracţiunii comise şi de modalitatea de comitere a acesteia, în baza art.65 alin.(1) cod penal, cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, Curtea va interzice inculpatului [...] cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a), b) cod penal.
În baza art.67 alin.(1) cod penal, cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, Curtea va interzice inculpatului [...], cu titlu de pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a), b) cod penal pe o perioadă de 3 ani, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, potrivit art.68 alin.(1) lit.b) cod penal.
7.2. Individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...]
Având în vedere apectele expuse mai sus, în preambulul pct.7, pentru pentru inculpatul [...] se vor avea în vedere dispoziţiile prevăzute de art.72 alin.1 codul penal 1969 privind criteriile generale de individualizare a pedepsei:
“(1) La stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.”
În consecinţă, la stabilirea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului [...] pentru comiterea infracţiunii de neglijenţă în serviciu prev. de art.249 alin.1 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal, Curtea are în vedere limitele de pedeapsa prevăzute de lege (închisoare de la o lună la 2 ani), modul şi împrejurările de săvârşire a faptei, gradul de pericol social al faptei, urmările produse (perspectivele reduse ale părţii vătămate [...] de executare a clauzei prevăzute în antecontractul de vânzare cumpărare încheiat cu inculpatul [...], respectiv obligaţia inculpatului [...] de a plăti părţii vătămate [...] suma de 44.000 EURO (dublul avansului primit) fiindcă nu şi-a respectat obligaţia de a-i vinde imobilul respectiv, având în vedere atât faptul că părţii vătămate i s-au respins 2 acţiuni în instanţă prin care a solicitat anularea executării silite a garsonierie respective cât şi faptul că inculpatul [...] nu deţine bunuri mobile sau imobile din a căror executare silită să se obţină suma de 44.000 EURO), astfel că va aplica inculpatului [...] o pedeapsă orientată între minimul special şi maximul special al pedepsei, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare.
În ceea ce priveşte pedepsele accesorii şi pedepsele complementare, Curtea are în vedere dispoziţiile art.12 alin.(1) din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului cod penal: “În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă”.
În raport de aspectele expuse mai sus la punctul 6.2. prin care s-a constatat că pentru inculpatul [...] legea penală mai favorabilă global este codul penal 1969, Curtea urmează a face aplicarea prev. art. 71 cod penal 1969.
Prin urmare, în ceea ce priveşte interzicerea cu titlul de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal 1969, Curtea constată, în baza art. 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, corelat cu art. 1 din Legea 30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la aceasta convenţie, şi cu art. 11 din Constituţia României, inaplicabilitatea de plano a acestor dispoziţii legale interne, în lumina celor statuate de Curte in cauza Hirst c. Marii Britanii.
Astfel, Curtea a stabilit că interzicerea absolută a drepturilor electorale, automată şi discreţionară, ca urmare a condamnării unei persoane la o pedeapsă privativă de libertate, este de natură să încalce dreptul prevăzut de articolul 3 din Protocolul nr. 1, constând în dreptul la alegeri libere.
În acest sens, Curtea nu poate accepta o interzicere absolută a dreptului de vot al unui condamnat, indiferent de circumstanţe, în temeiul dreptului intern şi intră în marja de apreciere a fiecărui stat stabilirea de limitări ale drepturilor cetăţeneşti, fie pe cale legislativă, fie pe cale judiciară a individualizării sancţiunilor, cu singurul amendament al stabilirii unor criterii rezonabile şi pertinente, ţinând de natura sau de gravitatea faptelor săvârşite.
Pe cale de consecinţă, Curtea nu va face aplicabilitatea art. 64 alin. 1 lit. a) teza I Cod penal constând în interzicerea dreptului de a alege autorităţile publice sau în funcţii elective publice.
Faţă de ansamblul motivelor expuse, în baza art. 71 cod penal 1969 cu referire la art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012, Curtea va aplica inculpatului [...] pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) (teza a II-a), lit.b) cod penal 1969.
8. Individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepselor
Şi în ceea ce priveşte individualizarea modalităţii de executare a pedepsei, Curtea constată că sunt incidente aspectele expuse mai sus în preambul la pct.7 cu privire la decizia nr.265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.372/20.05.2014), prin care, cu unanimitate de voturi, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, decizia fiind definitivă şi general obligatorie.
Prin urmare, raportat la aspectele expuse la punctele 6.1. şi 6.2., la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei pentru inculpatul [...] se vor avea în vedere dispoziţiile prevăzute de codul penal 1969 iar la individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...] se vor avea în vedere dispoziţiile prevăzute de codul penal în vigoare din 01.02.2014.
8.1.Individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...]
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei, Curtea are în vedere asigurarea îndeplinirii scopului educativ, preventiv şi coercitiv al pedepsei.
Raportat la modalitatea concretă a faptei, la vârsta inculpatului [...] (61 ani în prezent), la starea de sănătate a acestuia (prezintă sechele în urma unui accident rutier din 2011 pentru care a suferit o operaţie la piciorul stâng, iar în februarie 2014 a suferit câteva fracturi costale), la faptul că nu a suferit anterior alte condamnări precum şi la cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată (2 ani închisoare), Curtea constată că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art.91 cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, apreciind că aplicarea pedepsei şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul [...] nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, raportat la modalitatea de comitere a faptei şi la necesitatea conştientizării de către inculpat a faptei sale şi a consecinţelor produse, raportat la atitudinea procesuală a acestuia de nerecunoaştere a faptei comise.
În consecinţă, în baza art. 91 alin. (1) cod penal, Curtea va dispune suspendarea executării pedepsei principale de 2 ani închisoare aplicată inculpatului [...] pe un termen de supraveghere de 3 ani stabilit potrivit art. 92 cod penal.
În baza art. 93 alin. (1), (2), (3) cod penal cu referire la art.404 alin.(2) cod procedură penală, pe durata termenului de supraveghere, Curtea va impune inculpatul [...] respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;
f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii comunitare;
g) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei;
h) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în cadrul uneia dintre următoarele 2 entităţi: Direcţia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Constanţa sau Căminul pentru Persoane Vârstnice din Municipiul Constanţa.
În baza art. 94 alin. (1) cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) cod penal se vor comunica Serviciului de Probaţiune Constanţa.
În baza art.404 alin.(2) cod procedură penală, Curtea va atrage atenţia inculpatului [...] asupra dispoziţiilor art.96 cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, a neîndeplinirii obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre sau a săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.
Având în vedere că regimul pedepsei accesorii urmează regimul pedepsei principale a închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.65 alin.(1) cu referire la art.66 lit.a),b) cod penal aplicată inculpatului [...] se va executa din momentul în care pedeapsa principală devine executabilă ca urmare a anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
8.2. Individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpatul [...]
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei pentru inculpatul [...], Curtea are în vedere asigurarea îndeplinirii scopului educativ, preventiv şi coercitiv al pedepsei prevăzut de art.52 cod penal 1969.
Raportat la modalitatea concretă a faptei, la vârsta inculpatului [...] (46 ani în prezent), la natura infracţiunii comise, la forma de vinovăţie (culpă fără prevedere), la faptul că nu a suferit anterior alte condamnări, la cuantumul pedepsei care urmează a fi aplicată (1 an închisoare), Curtea constată că sunt îndeplinite cerinţele art.81 cod penal 1969 privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei, apreciindu-se că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpatul [...] şi, chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârşi alte infracţiuni.
În consecinţă, în baza art.81 cod penal 1969 cu aplicarea art.5 cod penal, Curtea va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat potrivit art.82 alin.1 cod penal 1969.
Curtea va pune în vedere inculpatului [...] dispoziţiile art.83 cod penal 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art.71 alin. 5 cod penal 1969, Curtea va suspenda executarea pedepselor accesorii prev. de art.64 alin.(1) lit.a) ( teza a II-a ), b) cod penal 1969 pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
9. Rezolvarea acţiunii civile
Curtea constată că la termenul de judecată din data de 08.05.2014, apărătorul ales al părţii vătămate [...] a depus la dosar constituirea de parte civilă doar faţă de inculpatul [...] cu:
-suma de 44.000 euro, calculate la cursul zilei la data plăţii, reprezentând daune materiale constând în obligaţia asumată la capitolul 5 “Alte obligaţii” din Antecontractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.[...]/29.09.2011; daunele materiale au fost majorate la termenul din data de 18.11.2014 cu suma de 800 lei reprezentând cota plătită de către partea vătămată [...] pentru branşamentul cu gaze a scării unde se afla imobilul respectiv;
- suma de 10.000 lei reprezentând daune morale, constând în prejudiciul moral suferit ca urmare a neexecutării obligaţiei.
Curtea constată că daunele materiale în cuantum de 44.000 EURO solicitate de către partea vătămată [...] sunt dovedite şi întemeiate, raportat la obligaţia contractuală a inculpatului [...] prevăzută la punctul 5 al antecontractului de vânzare cumpărare încheiat cu partea vătămată [...] şi autentificat sub nr.[...]/29.09.2011 la BNP [...]: “În cazul în care mă voi răzgândi sunt de acord ca cumpărătorul-promitent să aibă, la alegerea sa, unul din următoarele drepturi: fie să îi achit de două ori suma dată cu titlu de avans (n.r. 22.000 EURO), fie să se adreseze instanţei judecătoreşti competente în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind apartamentul sus-menţionat”.
Faţă de aspectele expuse la punctul 5.1., Curtea constată că nu este întemeiată apărarea inculpatului [...] prin care a invocat nerespectarea de către partea vătămată [...] a unor obligaţii contractuale.
De asemenea, raportat la faptul că garsoniera respectivă a fost executată silit şi ulterior adjudecatarul a vândut garsoniera unei alte persoane, Curtea constată că partea vătămată [...] nu mai are posibilitatea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind garsoniera respectivă, raportat la faptul că părţii vătămate i-au fost respinse deja două contestaţii prin care a solicitat anularea licitaţiei prin care s-a executat silit garsoniera.
Curtea mai are în vedere şi principiul disponibilităţii care guvernează soluţionarea acţiunii civile, respectiv faptul că partea vătămată [...] a precizat că se constituie parte civilă doar faţă de inculpatul [...].
În consecinţă, în baza art.397 alin.(1) cod procedură penală cu referire la art.1068- art.1069 vechiul cod civil (în vigoare la data comiterii faptei), Curtea va obliga pe inculpatul [...] la plata către partea civilă [...] a sumei de 44.000 euro (în echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii efective), cu titlu de daune materiale.
În ceea ce priveşte daunele morale solicitate de către partea civilă [...], Curtea constată că este evident că toate demersurile efectuate de către inculpatul [...] pentru amânarea încheierii actului autentic de vânzare cumpărare a garsonierei, precum şi faptul că a aflat ulterior că garsoniera respectivă a fost vândută în cadrul unei proceduri de executare silită au fost de natură să îi creeze părţii civile [...] o stare de nelinişte, de tensiune, de îngrijorare cu privire la recuperarea avansului de 22.000 EURO plătit inculpatului [...], cauzându-i astfel suferinţe psihice.
În consecinţă, Curtea va obliga pe inculpatul [...] la plata sumei de 5.000 RON, apreciind că acest cuantum este suficient pentru compensarea suferinţelor psihice suferite în condiţiile în care inculpatul [...] urmează a fi obligat la plata unor daune materiale în cuantum de 44.000 EURO; în consecinţă, Curtea va respinge restul pretenţiilor morale solicitate de partea civilă [...] până la 10.000 RON.
10. Măsuri cu privire la cheltuielile judiciare
Curtea constată că potrivit art.274 alin.(1) cod procedură penală: “În caz de renunţare la urmărirea penală, condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunţare la aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, care rămân în sarcina statului”.
Curtea are în vedere la evaluarea cuantumului cheltuielilor judiciare avansate de către stat următoarele:
-prin rechizitoriu s-a stabilit efectuarea unor cheltuieli judiciare în cuantum de câte 1.500 lei pentru fiecare dintre cei doi inculpaţi;
-cercetarea judecătorească a durat aprox. 1 an, fiind acordate 6 termene de judecată, fiind citate părţile, martorii propuşi din rechizitoriu, apreciindu-se că s-au avansat cheltuieli judiciare în cuantum de 1.400 lei, deci câte 700 lei pentru fiecare dintre cei doi inculpaţi.
În consecinţă, în baza art.274 alin.1,2 cod procedură penală, Curtea va obliga pe inculpaţii [...] şi [...] la plata sumei de câte 2.200 lei fiecare către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul parţial în cuantum de 75 lei pentru avocatul desemnat din oficiu Roşu [...] Iulian se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.
În baza art.276 alin.1 cod procedură penală, Curtea va obliga pe inculpatul [...] la plata către partea civilă [...] a sumei de 3.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată (2.500 lei-onorariu avocat şi 1.000 lei-cheltuieli de transport, potrivit chitanţei depusă la dosar de către avocatul ales al părţii vătămate [...] – f.47 dosar instanţă).
Tribunalul Sibiu
Abuz in serviciu medic de familie. Neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii. Mentinerea in recurs a solutiei de neincepere a urmaririi penale
Curtea de Apel Pitești
APROBAREA RAPORTULUI FINAL. ÎNCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI. ÎNCĂLCAREA NORMELOR DE PROCEDURĂ PENTRU CARE NU ESTE PREVĂZUTĂ SANCŢIUNEA NULITĂŢII ABSOLUTE.
Judecătoria Slatina
Folosirea influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Abuz in serviciu. Coruperea alegatorilor. Achitare. Fapta nu exista. Fapta nu este prevăzută de legea penala
Tribunalul Hunedoara
Plangere 278 Cpp
Curtea de Apel Pitești
TAXA DE PRIMĂ INMATRICULARE. PRIORITATEA DREPTULUI COMUNITAR. ART. 90 paragr. 1 DIN TRATATUL CE. NELEGALITATEA IMPUNERII PENTRU AUTOTURISMELE DEJA ÎNMATRICULATE ÎNTR-UN STAT MEMBRU.