Contestaţie decizie de pensie

Sentinţă civilă 2313 din 01.09.2009


2. Contestaţie decizie de pensie

Prin contestaţia înregistrată la 3.02.2009, contestatorul U.C. solicită ca în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII DOLJ să se dispună anularea deciziei nr. 215244/2007 ca nelegală şi netemeinică.

În motivare se arată că nu i-a fost luat în considerare perioada lucrată după pensionare, potrivit adeverinţei nr. 496/2007, precum şi sporurile pentru condiţii deosebite, de regim prelungit prevăzute în adeverinţa nr. 4976/2006, pentru care a plătit CAS.

Se mai arată că s-a mai judecat cu Casa de Pensii în 2007.

La 18.03.2009 a depus o completare a cererii principale prin care a solicitat anularea deciziei nr. 215244/2009.

La 30.03.2009, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei.

În motivare se arată decizia  emisă în 2007 este tardiv contestată, iar pentru perioada lucrată după pensionare se va emite o nouă decizie pentru adăugare vechime. În ce priveşte sporurile, acestea nu pot fi fi avute în vedere la stabilirea punctajului.

Contestatorul a depus note de şedinţă cu privire la excepţia tardivităţii, la 15.04.2009, iar la 19.05.2009 a depus răspuns la întâmpinare.

La dosar s-a ataşat documentaţia care a stat la baza emiterii deciziilor contestate.

Prin sentinţa nr. 2313/05.06.2009 instanţa a respins contestaţia privitoare la decizia 215244/07.11.2007 ca tardivă. formulată de contestatorul U.C. a admis în parte contestaţia privitoare la decizia nr. 215244/02.03.2009 şi decizia nr. 215244/04.05.2009, obligat intimata să valorifice contestatorului perioada 01.04.2001 - 01.05.2001, lucrată după pensionare conform adeverinţei nr. 496/2007 emisă de SC Distrigaz Sud şi perioada lucrată în regim prelungit de 10 ore conform adeverinţei 4976/13.12.2006, a respins petitul privitor la valorificarea adeverinţei nr. 1920/24.11.2006 reţinând următoarele:

Referitor la decizia nr. 215244/7.11.2007, instanţa constată că este tardivă contestaţia formulată întrucât potrivit art. 87 Lg. nr. 19/2000, decizia putea fi contestată în termen de 45 de zile. Decizia necontestată este definitivă potrivit art. 88.

Prin urmare, constatându-se că nu a fost contestată  în termen decizia, instanţa va respinge contestaţia împotriva acestei decizii emisă în 7.11.2007, ca tardivă.

Cât priveşte celelalte apărări enunţate sintetic în precizarea de la fila 55, se vor avea în vedere următoarele:

Referitor la conţinutul adeverinţei nr. 1920/2006 – fila 13, instanţa constată că a fost analizat prin sentinţa nr. 1040/2008 a Tribunalului Dolj, rămasă irevocabilă, motiv pentru care nu mai poate face obiectul cercetării judecătoreşti întrucât s-ar încălca principiul puterii de lucru judecat, prin urmare, petitul privitor la valorificarea adeverinţei nr. 1920/2006 va fi respins.

Însă, pentru perioada lucrată după pensionare 1.04.2001 – 1.05.2001, menţionată în adeverinţa nr. 496/2007,instanţa va obliga pârâta să valorifice această perioadă. Astfel, potrivit art. 169 Lg. nr. 19/2000 , Casa de Pensii are obligaţia de a recalcula pensia prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate.

Aşa cum rezultă din desfăşurătorul de la fila 69, dar şi din recunoaşterea intimatei din întâmpinare, perioada  1.04.2001 – 1.05.2001, nu a fost valorificată, (restul perioadei până în apr. 2001, fiind avut în vedere de CJP, potrivit desfăşurătorului anexă la decizia din 4.05.2009), astfel încât din aceste considerente instanţa a admis cererea de valorificare a perioadei menţionată în adeverinţa nr. 496/2007.

Cât priveşte nevalorificarea de către intimată a perioadei lucrată în regim prelungit de 10 ore, se vor avea în vedere următoarele argumente:

Instanţa apreciază că intimata a procedat greşit neluând în calcul sumele încasate de contestator ca spor pentru regim prelungit.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, legea cadru în materia drepturilor de pensie şi asigurări sociale în sistemul public, care prevede condiţiile în care se stabilesc, se calculează şi se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.

 Actul normativ mai sus menţionat statuează şi principiile pe baza cărora se organizează şi funcţionează sistemul public de pensii, între acestea regăsindu-se principiul contributivităţii, reglementat de dispoziţiile art.2 al.1 lit.e ce este definit ca fiind principiul ,,conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite".

 Ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivităţii, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.

Neluarea in considerare a acestui principiu, în condiţiile în care s-a făcut dovada reţinerii şi plăţii CAS şi pentru aceste sume, ar conduce la obţinerea unei prestaţii de asigurări sociale ce nu ar fi proporţionale cu preţul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.

Atâta vreme cât în adeverinţa 4976/2006 emisă de REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CRAIOVA se menţionează expres că s-a plătit CAS-ul corespunzător, fila 12 , aplicând principiul contributivităţii enunţat mai sus, intimata trebuia să ia în calcul adeverinţa menţionată.

În plus nu ar fi avut relevanţă temeiul legal în baza căruia s-a plătit CAS-ul , dacă a existat sau nu un temei legal pentru plata acesteia , câtă vreme această contribuţie la fondul de asigurări sociale s-a plătit efectiv , banii au intrat în fondul de asigurări sociale şi au fost folosiţi de acesta .

Potrivit art. 4 alin. 3 din O.U.G. 4 / 2005, angajatorul  poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor menţionate în adeverinţă şi câtă vreme intimata nu a contestat în instanţă adeverinţa respectivă şi nu s-a dispus anularea ei, intimata nu are nici o justificare pentru a nu ţine seama de ea.

În consecinţă, instanţa va obliga intimata să valorifice şi perioada lucrată în regim prelungit de 10 ore, conform adeverinţei 4976/13.12.2006.

Sintetizând modul de soluţionare a acţiunii, instanţa va respinge contestaţia privitoare la decizia 215244/07.11.2007 ca tardivă şi va admite în parte contestaţia privitoare la decizia nr. 215244/02.03.2009 şi decizia nr. 215244/04.05.2009.