Suspendarea executării pedepsei, reparaţie echitabilă pentru durata excesivă a procesului.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 8507/320/2007 (Număr în format vechi 203/2011)

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

DECIZIA PENALĂ NR. 163/A

Şedinţa publică din data de 10 mai 2011

PREŞEDINTE: I.L.

JUDECĂTOR: S.B.

GREFIER: D.M.

Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror C.V. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş.

Pe rol soluţionarea apelului declarat de inculpatul F.I. împotriva sentinţei penale nr. 501 din 05 mai 2010, pronunţată în dosarul nr. 8507/320/2007 al Judecătoriei Târgu-Mureş.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa inculpatului apelant, a părţii civile intimate şi a apărătorului inculpatului.Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale apărătorului inculpatului şi reprezentantei parchetului au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 18 aprilie 2011, când s-a dispus amânarea pronunţării asupra soluţiei la data de 10 mai 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin sentinţa penală nr.501 din 05.05.2010, pronunţată de Judecătoria Tg.Mureş, în dosarul penal nr.8.507/320/2007 (număr în format vechi 4.432/835/2006) , instanţa de fond a dispus următoarele:

I. În baza art. 334 din Codul de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea din oficiu având ca obiect schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului F.I., respectiv din infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, în  infracţiunea de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a, Cod penal.

II. În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală,  raportat la  art. 208 alin. 1 Codul penal, coroborat cu art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul F.I., fiul lui Iosif şi Susana, născut la 03.08.1979 în Târgu-Mureş, jud.Mureş, CNP 1790803264382, domiciliat în Sângeorgiu de Mureş, str. Şcolii, nr.588/A/12, jud.Mureş, cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În temeiul art. 71 Cod. pen, art. 20 alin 2 din Constituţia Românei şi art. 1 din Convenţia EDO, au fost interzise inculpatului F.I. drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală,  raportat la  art. 208 alin. 1 Codul penal, coroborat cu art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal, a art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal coroborat cu art. 80 alin. 1,2  lit. c Cod penal, a fost condamnată inculpata L. Z., fiica lui Ladislau şi Berta, născută la 28.06.1971 în Târgu-Mureş, jud.Mureş, CNP 2710628264466, domiciliată în Sângeorgiu de Mureş, str. Izvorului, nr. 237, jud.Mureş, recidivistă, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În temeiul art. 71 Cod. pen, art. 20 alin 2 din Constituţia României şi art. 1 din Convenţia EDO, au fost interzise inculpatei L. Z. drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

III. În baza art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, raportat la art. 14 Cod de procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil coroborat cu art. 1003 Cod civil, a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă Szabo Judith, domiciliată în Sângeorgiu de Mureş, str. Nouă, nr. 609/G1/4, jud.Mureş.

IV. În temeiul art. 191 alin. 2 din Codul de procedură penală, prima instanţă a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cauză, în cuantum total de 1610 lei, din care suma de 200 lei este aferentă fazei de urmărire penală, astfel: pe inculpatul F.I., la plata sumei de 705 lei, iar pe inculpata L. Z. , la plata sumei de 905  lei, iar suma de 600 lei, reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie către Baroul Mureş.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

1. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş din 02.05.2006 emis în dosarul nr.4897/P/2004  şi înregistrat la Judecătoria Târgu-Mureş în urma sesizării instanţei sub nr. 4432/835/2006 (nr. unic  8507/320/2007) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- F.I., fiul lui Iosif şi Susana, născut la 03.08.1979 în Târgu-Mureş, jud.Mureş, CNP xxxx, domiciliat în Sângeorgiu de Mureş, str. Şcolii, nr.588/A/12, jud.Mureş, cu antecedente penale, sub acuza săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, constând în aceea că într-o zi din intervalul 10-12.03.2003, după orele 22,00 în baza unei înţelegeri prealabile şi împreună cu coinculpata L. Z. a pătruns prin escaladarea  garajului alăturat, a locuinţei situate la etajul 1 al blocului de locuinţe şi prin forţarea uşii de la balcon în locuinţa părţii vătămate S.I. din Sângeorgiu de Mureş ştiind că nu este nimeni acasă, de unde a sustras mai multe bunuri electrocasnice evaluate de partea vătămată la aproximativ 2000 lei.

- L. Z., fiica lui Ladislau şi Berta, născută la 28.06.1971 în Târgu-Mureş, jud.Mureş, CNP xxxx, domiciliată în Sângeorgiu de Mureş, str. Izvorului, nr. 237, jud.Mureş, recidivistă sub acuza săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b Cod penal constând în aceea că într-o zi din intervalul 10-12.03.2003, după orele 22,00 în baza unei înţelegeri prealabile şi împreună cu coinculpatul F.I. a pătruns prin escaladarea garajului alăturat, a locuinţei situate la etajul 1 al blocului de locuinţe şi prin forţarea uşii de la balcon în locuinţa părţii vătămate S.I. din Sângeorgiu de Mureş ştiind că nu este nimeni acasă, de unde a sustras mai multe bunuri electrocasnice evaluate de partea vătămată la aproximativ 2000 lei.

 2. În ce priveşte probaţiunea, în faza de urmărire penală au fost audiaţi: partea vătămată S.I. (8 dup); inculpata L. Z., care în final a recunoscut acuza (23-27, 29-31 şi 65 dup); inculpatul  F.I., care în final a recunoscut acuza (37-40, 42-45 şi 71,72 dup); au fost efectuate cercetarea la faţa locului, cf. proces verbal din 12.03.2003 însoţit de planşe foto şi de fixare a urmelor papilare ridicate cu ocazia cercetării  (filele 19-30 dup), reconstituirea modului şi condiţiilor în care a fost săvârşită fapta, constatată de procesul verbal din 19.05.2005, însoţit de planşe foto (f. 31 şi 34-37 dup), precum şi percheziţia la domiciliul numitului Gyarfas Iosif, autorizată de Judecătoria Tg-Mureş în baza autorizaţiei nr. 292/II/6/2003 şi constatată de procesul verbal din 01.04.2003 (47, 48 dup); au fost întocmite dovezi de ridicare bunuri de la numiţii L. Laszlo şi C.C.I. şi respectiv de predare a acestora către partea vătămată (58-61 dup); au fost audiaţi martorii: S.E. (49 dup), G.R. (50 dup), L.F. (51,52 dup), C.C.I. (53,54 dup), G.M. (50 dup), B.C. (56 dup), G.G. (57 dup).

În faza de judecată probele s-au administrat prin următoarele mijloace de probă:

• declaraţia inculpatului F.I. prin care aceasta îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală, recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei (fila 169  dosar)

• în ce priveşte inculpata L. Z. aceasta s-a sustras cercetării judecătoreşti, motiv pentru care nu a putut fi audiată în primă instanţă (f.381 dosar)

• declaraţia părţii civile Szabo Iudit, ocazie cu care a renunţat la calitatea de parte vătămată, menţinându-şi calitatea de parte civilă (fila 397 dosar).

• declaraţiile  martorilor: Lorinc Csilla Imola (382, 383 dosar) L.F. (f. 384-385 dosar), G.R., citită în condiţiile art. 327 alin. 3 Cod de procedură penală (388 dosar).

La termenul din 16.07.2009, instanţa de fond din oficiu a invocat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului, respectiv din infracţiunea de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, în  infracţiunea de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.

Analiza probelor administrate

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul F.I. a fost trimis în judecată, având în vedere extrasul după cazierul judiciar al inculpatului (f. 41 dup) precum şi conţinutul sentinţei penale nr. 43/2001 a Judecătoriei Târgu-Mureş (272-275 dosar), luând în considerare că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare (mai mică de 6 luni închisoare), faţă de prevederile art. 37 alin.1 lit. a Cod penal, instanţa de prim-grad a apreciat schimbarea de încadrare invocată din oficiu ca neîntemeiată.

Din punct de vedere al conţinutului constitutiv al infracţiunii sub aspectul căreia a fost sesizată prima instanţă, din analiza probelor administrate în faza urmăririi penale şi în cea de judecată, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Din punct de vedere al laturii obiective, într-o zi din intervalul 10-12.03.2003, după orele 22,00 în baza unei înţelegeri prealabile şi ştiind că nu este nimeni acasă, inculpaţii F.I. şi L. Z. au pătruns prin escaladarea garajului alăturat, a locuinţei situate la etajul 1 al blocului de locuinţe şi prin forţarea uşii de la balcon în locuinţa părţii vătămate S.I. din Sângeorgiu de Mureş, de unde au sustras mai multe bunuri electrocasnice evaluate de partea vătămată la aproximativ 2000 lei.

Din punct de vedere al laturii subiective, instanţa de fond a dedus, având în vedere circumstanţele reale ale săvârşirii faptei, că aceasta a fost săvârşită de fiecare dintre inculpaţi cu intenţie directă, în condiţiile art. 19 alin. 1 lit.a Cod penal.

Pentru a reţine această situaţie de fapt instanţa de prim-grad s-a întemeiat pe toate probele administrate în cauză, care au condus la concluziile la care s-a oprit prima instanţă şi nu a înlăturat decât declaraţiile iniţiale ale inculpaţilor din faza de urmărire penală, în care au negat acuza, motivat de schimbarea ulterioară a poziţiei acestora şi de faptul că cele rezultate din declaraţiile de recunoaştere se coroborează cu fapte şi împrejurări ce rezultă din restul probelor administrate, în timp ce poziţia contrară nu.

În drept, fapta inculpatului F.I. comisă într-o zi din intervalul 10-12.03.2003, după orele 22,00 când, în baza unei înţelegeri prealabile cu coinculpata L. Z. şi ştiind că nu este nimeni acasă a pătruns împreună cu coinculpata prin escaladarea  garajului alăturat, a locuinţei situate la etajul 1 al blocului de locuinţe şi prin forţarea uşii de la balcon în locuinţa părţii vătămate S.I. din Sângeorgiu de Mureş, de unde au sustras împreună mai multe bunuri electrocasnice evaluate de partea vătămată la aproximativ 2000 lei, întruneşte atât pe latura obiectivă cât şi pe latura subiectivă elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzute şi pedepsite de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal.

De asemenea, fapta inculpatei L. Z. comisă într-o zi din intervalul 10-12.03.2003, după orele 22,00 când în baza unei înţelegeri prealabile cu coinculpatul F.I. şi ştiind că nu este nimeni acasă a pătruns împreună cu coinculpatul prin escaladarea garajului alăturat, a locuinţei situate la etajul 1 al blocului de locuinţe şi prin forţarea uşii de la balcon în locuinţa părţii vătămate S.I. din Sângeorgiu de Mureş, de unde au sustras împreună mai multe bunuri electrocasnice evaluate de partea vătămată la aproximativ 2000 lei întruneşte atât pe latură obiectivă cât şi pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzute şi pedepsite de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal.

În concluzie, din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut că fapta în urma săvârşirii căreia în participaţie penală (coautorat) inculpaţii au fost trimişi în judecată în prezenta cauză există, constituie infracţiunea de furt calificat prevăzute şi pedepsite de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal pentru fiecare şi a fost săvârşită de inculpaţi, motiv pentru care, în temeiul art. 345 alin. 2 C.proc.pen, i-a condamnat pe aceştia.

În ce priveşte individualizarea aplicării pedepsei pronunţate în privinţa inculpaţilor, instanţa de prim-grad a ţinut seama de dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate pentru infracţiunea în chestiune în partea specială a acestuia, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În privinţa ambilor inculpaţi, apreciind în concret gradul de pericol social al faptei, prima instanţă a reţinut un grad de pericol relativ ridicat al acesteia, rezultat din modul de săvârşire, respectiv în baza informaţiilor culese în prealabil despre locul infracţiunii.

În ce priveşte persoana infractorilor, instanţa de fond a apreciat că  săvârşirea infracţiunii de către inculpaţi nu reprezintă incidente izolate în viaţa acestora, ambii fiind cunoscuţi cu antecedente penale, inculpata  fiind recidivistă.

În ce priveşte împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală a inculpatului, instanţa de prim-grad a reţinut cu titlu de stare de agravare a pedepsei starea de recidivă a făptuitoarei L. Z., infracţiunea fiind săvârşită în stare de recidivă postexecutorie de către aceasta faţă de pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.257/1999 a Judecătoriei Târgu-Mureş, din executarea căreia a fost liberată în 24.04.2001 cu un rest neexecutat de 409 zile.

De asemenea în ceea ce priveşte împrejurările ce atenuează răspunderea penală a ambilor inculpaţi, prima instanţă a reţinut circumstanţa atenuantă  reprezentată de atitudinea infractorilor după săvârşirea infracţiunii, dedusă din comportarea sinceră pe care a avut-o în cursul procesului, aceştia recunoscând şi regretând săvârşirea faptei încă din faza de urmărire penală - în temeiul art. 74 alin.1 lit c Cod penal.

În sensul de mai sus,  luând în considerare dispoziţiile art. 76 alin1 lit. c Cod penal în ce priveşte pe inculpatul F.I., instanţa de fond a apreciat că aplicarea în privinţa sa a pedepsei de 1 an închisoare este adecvată în concret tuturor exigenţelor legii penale.

De asemenea, luând în considerare şi dispoziţiile art. art. 80 alin.1, 2 Cod penal în ce priveşte pe inculpata L. Z., instanţa de prim-grad a apreciat că aplicarea în privinţa sa a pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare este adecvată în concret tuturor exigenţelor legii penale.

În ce priveşte latura civilă a procesului penal

Prima instanţă a reţinut că partea vătămată s-a constituit iniţial parte civilă pe parcursul urmăririi penale cu suma de 20.000.000 ROL, estimată ca reprezentând contravaloarea totală a bunurilor sustrase, indicând valoarea unora dintre acestea.

În urma restituirii unei părţi din bunuri, a solicitat restituirea în natură a bunurilor nerecuperate iar la termenul de judecată din 08.04.2010 a precizat că îşi menţine pretenţiile iniţiale de 20.000.000 ROL, reprezentând contravaloarea bunurilor distruse, în lipsa opoziţiei inculpaţilor.

Din analiza probelor administrate în faza urmăririi penale şi în cea de judecată, instanţa de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 998 Cod civil şi 14 Cod de procedură penală pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului în raport cu  partea civilă în cadrul procesului penal, şi anume: existenţa unei fapte ilicite a inculpatului, existenţa prejudiciului suferit de persoana vătămată ca urmare a săvârşirii de către inculpat a faptei ilicite, existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei inculpatului care a cauzat prejudiciul, prejudiciul persoanei vătămate constituită parte civilă a fost cauzat prin săvârşirea infracţiunii pentru care inculpatul este cercetat în procesul penal, existenţa manifestării de voinţă a părţii vătămate  de a fi despăgubită.

Astfel, în speţă, fapta ilicită este reprezentată de însăşi infracţiunea de furt calificat constatată a fi fost săvârşită de inculpaţi în coautorat, care sub aspectul laturii civile constituie un delicte civile în dauna persoanei vătămate. În acest sens, prin sustragerea bunurilor persoanei vătămate, inculpatul a încălcat dreptul acesteia exclusiv şi absolut al acesteia de a dispune de ele.

Prejudiciul este constituit de diminuarea patrimoniului persoanei vătămate în urma săvârşirii infracţiunii cu valoarea bunurilor sustrase; raportul de cauzalitate rezultă din circumstanţele săvârşirii faptei; vinovăţia inculpaţilor sub aspect civil poate fi dedusă a fortiori odată ce a fost stabilită sub aspect penal pentru aceeaşi faptă; partea civilă a reclamat un prejudiciu suferit în urma săvârşirii unei infracţiunii.

În ceea ce priveşte cuantumul prejudiciului suferit de partea civilă, faţă de dovezile de ridicare de la numiţii L. Laszlo şi C.C.I. şi respectiv de predare de bunuri către partea vătămată, prima instanţă a reţinut că partea civilă pretinde că au rămas nerecuperate: o combină muzicală, 1 storcător fructe, 1 uscător de păr,  1 fier de călcat, 1 set garnitură paturi, una blană paturi pentru care nu sunt indicate marca sau preţul şi nici nu au fost produse probe care să justifice o sumă lichidă şi că i-au fost distruse alte bunuri în valoare de 2000 RON, fără să dovedească despre ce distrugeri este vorba şi fără să dovedească acest aspect.

Alte probe nu s-au administrat pe latură civilă a procesului penal, iar partea civilă, deşi reprezentată convenţional prin mandatar în proces şi prezentă cu ocazia dezbaterii fondului şi personal în instanţa de fond  nu a  clarificat acest aspect, depunând numai un proces verbal de predare bunuri care se află la dosar.

În lumina celor de mai sus, întrucât potrivit art 75 Cod penal, declaraţiile părţii civile pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză şi având în vedere principiul „onus probandi incumbit actori” consacrat de art. 1169 Cod civil, care guvernează latura civilă a procesului penal, instanţa de prim-grad a apreciat că acţiunea civilă exercitată de partea civilă este neîntemeiată, deoarece nici executarea în natură şi nici prin echivalent nu este posibilă.

Astfel, nu au fost indicate bunurile nerecuperate decât la modul cel mai general, ca bunuri de gen fără menţionarea unei mărci sau model, existenţa acestora nefiind confirmată integral de coinculpaţi, şi nu a fost indicată şi nici dovedită contravaloarea acestora în mod distinct, nu a fost dovedit în ce constă distrugerea sau contravaloarea acesteia suferită de partea civilă în urma infracţiunii.

4. Pentru toate aceste motive prima instanţă, în baza art. 334 din Codul de procedură penală, a respins ca neîntemeiată sesizarea din oficiu având ca obiect  schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului F.I., respectiv din infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, în  infracţiunea de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a, Cod penal.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală,  raportat la  art. 208 alin. 1 Codul penal, coroborat cu art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal, a condamnat inculpatul F.I., fiul lui Iosif şi Susana, născut la 03.08.1979 în Târgu-Mureş, jud.Mureş, CNP 1790803264382, domiciliat în Sângeorgiu de Mureş, str. Şcolii, nr.588/A/12, jud.Mureş, cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În temeiul art. 71 Cod. pen, art. 20 alin 2 din Constituţia României şi art. 1 din Convenţia EDO, a interzis inculpatului F.I. drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală,  raportat la  art. 208 alin. 1 Codul penal, coroborat cu art. 209 alin. 1 lit. a, g, i  Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal, a art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal coroborat cu art. 80 alin. 1,2  lit. c Cod penal, a condamnat inculpata L. Z., fiica lui Ladislau şi Berta, născută la 28.06.1971 în Târgu-Mureş, jud.Mureş, CNP 2710628264466, domiciliată în Sângeorgiu de Mureş, str. Izvorului, nr. 237, jud.Mureş, recidivistă, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În temeiul art. 71 Cod. pen, art. 20 alin 2 din Constituţia României şi art. 1 din Convenţia EDO, a interzis inculpatei L. Z. drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

În baza art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, raportat la art. 14 Cod de procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil coroborat cu art. 1003 Cod civil, a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă Szabo Judith, domiciliată în Sângeorgiu de Mureş, str. Noua, nr. 609/G1/4, jud.Mureş.

În temeiul art. 191 alin. 2 din Codul de procedură penală, instanţa de fond a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cauză, în cuantum total de 1610 lei, din care suma de 200 lei este aferentă fazei de urmărire penală, astfel: pe inculpatul F.I., la plata sumei de 705 lei, iar pe inculpata L. Z., la plata sumei de 905  lei, iar suma de 600 lei, reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu urma să fie avansat din fondurile Ministerului de Justiţie către Baroul Mureş.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul F.I., solicitând ca în urma desfiinţării parţiale a sentinţei penale atacate să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate.

Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr.8.507/320/2007 al Judecătoriei Tg.Mureş, a motivelor invocate, precum şi din oficiu, în limitele efectului devolutiv şi neagravării situaţiei în propria calea de atac, potrivit dispoziţiilor art.371 şi urm. Cod procedură penală, art.378 Cod procedură penală, instanţa de control judiciar găseşte calea de atac declarată a fi fondată, iar aspectele pe care le vom semnala impun admiterea acesteia, cu consecinţa reformării hotărârii judecătoreşti analizate, în următoarele limite şi pentru considerentele ce urmează:

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reţinută – pornind de la conţinutul materialului probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal în faţa primei instanţe – hotărârea instanţei de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluţia la care s-a oprit prima instanţă, relativ la condamnarea inculpatului-apelant, sub aspectul comiterii infracţiunii pentru care a fost deferit justiţiei, iar latura civilă a cauzei, a fost rezolvată cu respectarea prevederilor legale, incidente în asemenea situaţii.

Pentru a face o asemenea apreciere, instanţa de control judiciar, consideră că din ansamblul materialului probator – respectiv, declaraţiile părţilor, a martorilor şi din actele depuse - rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei penale, în modalitatea descrisă, iar instanţa de fond a reţinut în mod amănunţit în ce a constat activitatea ilicită desfăşurată de inculpatul-apelant şi împrejurările descrise, considerăm că nu necesită alte adăugiri.

Nu lipsit de relevanţă este şi împrejurarea că inculpatul pe parcursul desfăşurării procesului penal a recunoscut şi a descris modalitatea în care s-a angajat pe tărâmul ilicitului penal.

Referitor la încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului şi aceasta este corespunzătoare, cuantumul pedepsei aplicate a fost just individualizat, instanţa de fond pornind de la criteriile de individualizare înserate în economia art.72 Cod penal, a acordat largi circumstanţe atenuante şi s-a oprit asupra unei pedepse coborâtă sub minimul special, cuantumul sancţiunii aplicate este în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului, totodată este respectat şi principiul proporţionalităţii gravităţii ilicitului penal oglindită în durata pedepsei aplicate.

În raport de întregul ansamblu de probe care conturează persoana inculpatului, apreciem că şi modalitatea de executare a pedepsei rezultante asupra căreia s-a oprit prima instanţă – respectiv detenţia – este prea aspră.

În opinia noastră,  ţinând cont de considerentele mai sus expuse, scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea propriu-zisă a acesteia, suspendarea condiţionată a executării ei fiind necesară şi suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Pentru a formula acest punct de vedere, în primul rând menţionăm că acuzatul a manifestat un regret profund faţă de lezarea valorilor sociale, având aşadar o atitudine de căinţă care conduce la ideea că reeducarea acestuia a şi început.

În al doilea rând, arătăm că potrivit înscrisurilor depuse în faţa noastră, considerăm că inculpatul prezintă suficiente garanţii pentru ca acesta să se reintegreze în mod complet în societate, are un copil minor şi îşi câştigă existenţa din muncă cinstită.

În al treilea rând, mai remarcăm împrejurarea că inculpatul este condamnat pentru o faptă comisă în perioada 10-12.03.2003, în urma unui proces început în anul 2003, şi finalizat printr-o hotărâre care va rămâne, cel puţin ipotetic, definitivă în cursul anului 2011, ceea ce înseamnă că, procesul a cunoscut până acum o durată de aproximativ 8 ani şi 2 luni. Cum scopul legii penale, printre altele, este aplicarea sancţiunii la un moment cât mai apropiat de data comiterii infracţiunii, în cauza de faţă nu se poate susţine că acest deziderat a fost realizat. Durata procedurilor, este adevărat finalizată cu tragerea la răspundere penală a acuzatului, în opinia noastră, prin prisma celor anterior arătate, exclude ca pedeapsa aplicată să fie executată în regim de detenţie propriu zisă,  modalitatea suspendării condiţionate, asupra căreia ne-am oprit, reprezentând o reparaţie echitabilă pentru durata uşor excesivă a desfăşurării procedurilor, în condiţiile în care nu se poate susţine că obiectul dosarului ar fi fost unul foarte complex.

Aşadar, în temeiul art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen., vom admite apelul declarat de apelantul-inculpat F.I., împotriva sentinţei penale nr.501 din 05.05.2010, pronunţată de Judecătoria Tg.Mureş, în dosarul penal nr.8.507/320/2007 (număr în format vechi 4.432/835/2006) şi în consecinţă:

Vom desfiinţa parţial sentinţa apelată şi rejudecând cauza în limitele de mai jos:

În baza art.81 alin.1 C.pen., vom dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani, termen care se compune din durata pedepsei rezultante aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În temeiul art.359 C.pr.pen., vom atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 C.pen., referitoare la cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 C.pen., pe durata termenului de încercare vom suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi b C.pen..

Vom menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate referitoare la soluţionarea laturii civile, precum şi plata cheltuielilor judiciare.

Pornind de la soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză, în baza art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, în sumă de 60 lei, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În temeiul art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul-inculpat F.I., fiul lui Iosif şi Susana, născut la data de 03.08.1979, în Târgu-Mureş, jud. Mureş, având CNP XXXXXX domiciliat în localitatea XXXX jud. Mureş, rezident în Cervia (RA), str. Castiglione, 2/C int.2, Italia, cu domiciliul procesual ales în Târgu-Mureş, str. M. Kogălniceanu, nr. 5A, ap. 3, jud. Mureş, împotriva sentinţei penale nr. 501 din 05.05.2010, pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş, în dosarul penal nr.8.507/320/2007 (număr în format vechi 4.432/835/2006) şi în consecinţă:

Desfiinţează parţial sentinţa apelată şi rejudecând cauza în limitele de mai jos:

În baza art. 81 alin.1 Cod penal, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani, termen care se compune din durata pedepsei rezultante aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, referitoare la cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata termenului de încercare suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate referitoare la soluţionarea laturii civile, precum şi plata cheltuielilor judiciare..

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, în sumă de 60 lei, rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunţare cu reprezentantul Ministerului Public şi de la comunicare cu restul părţilor.

Pronunţată în şedinţa publică din 10 mai 2011.

PREŞEDINTEJUDECĂTORGREFIER

I.L.S.B.D.M.

Domenii speta

Spete similare