Contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor. Condiţii pentru promovarea contestaţiei. Dreptul de vot al creditorului căruia i s-a admis creanţa condiţionat. Admitere contestaţie.

Sentinţă comercială 5cc din 28.02.2011


Contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor. Condiţii pentru promovarea contestaţiei. Dreptul de vot al creditorului căruia i s-a admis creanţa condiţionat. Admitere contestaţie.

Prin cererea înregistrată la data de 7.12.2010, creditoarea BANCA X S.A., în temeiul art. 14 al.7 şi 8 din Legea 85/2006 a formulat contestaţie împotriva procesului verbal al Adunării creditorilor din 30.11.2010, încheiat de administratorul judiciar EJ SPRL, solicitând anularea acestuia pentru următoarele motive:

În fapt, la data de 30.11.2010 a avut loc prima adunare a creditorilor debitorului aflat în insolvenţă S.C. S S.R.L., la care s-a pus în discuţie alegerea comitetului creditorilor, alegerea preşedintelui comitetului creditorilor, confirmarea sau schimbarea administratorului judiciar şi fixarea onorariului acestuia. Conform art. 15 din Legea insolvenţei, până la afişarea tabelului definitiv se votează conform creanţei acceptate în tabelul preliminar. În acest tabel, S.C.I S.R.L. este înregistrată cu o creanţă sub condiţie, situaţie în care aceasta nu avea dreptul să participe la vot faţă de dispoziţiile art. 64 din Legea insolvenţei.

Mai arată creditoarea că a cerut şi a consemnat în procesul verbal al adunării creditorilor faptul că S.C. I S.R.L. nu avea drept de vot. Pe cale de consecinţă, solicită anularea procesului verbal şi reconvocarea adunării creditorilor cu aceeaşi ordine de zi.

În drept, se invocă art. 14 al.7 şi 8, art. 15 şi 64 din Legea 85/2006.

Administratorul judiciar provizoriu a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea contestaţiei.

În motivare, arată administratorul judiciar că a convocat adunarea creditorilor la 30.11.2010, în realizarea dispoziţiilor judecătorului sindic, pentru desemnarea comitetului creditorilor, alegerea preşedintelui acestuia, confirmarea administratorului judiciar. Cu o majoritate de 87,08% adunarea creditorilor a ales comitetul creditorilor, din a cărui componenţă face parte şi creditorul contestator, care este chiar preşedintele acestui comitet. În ceea ce priveşte administratorul judiciar, contestatorul, care deţine 44,9% ca pondere din valoarea totală a creanţelor, a formulat o altă propunere, însă, cu o majoritate de 47,04% din valoarea creanţelor înscrise în tabelul preliminar, a fost confirmat administrator judiciar tot E SPRL, stabilindu-se şi onorariul.

Invocă administratorul următoarele aspecte:

- procesul verbal contestat este doar un înscris ce reflectă dezbaterile asupra problemelor de pe ordinea de zi a adunării creditorilor şi rezultatul votului şi ca atare nu poate fi supus controlului de legalitate la care se referă art. 14 al.7 din Legea insolvenţei;

- creditorul doar a formulat o altă propunere în legătură cu desemnarea administratorului judiciar şi a declarat că S.C.I S.R.L. nu are drept de vot. Nu a adus dezbaterii nici un alt aspect în legătură cu procedura de adoptare a hotărârilor, respectiv participarea la adunare şi la vot a creditorului S.C.I S.R.L. Întrucât procesul verbal a fost semnat fără obiecţiuni de toţi creditorii, inclusiv de contestator, acesta nu are calitatea de a sesiza judecătorul sindic cu nelegalitatea hotărârii, raportat la dispoziţiile art. 14 al.7 din Legea 85/2006.

Pe fond, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 15 din Legea insolvenţei, care nu sunt susceptibile de interpretare contrară. Textul de lege nu face distincţie între caracterele creanţelor cuprinse în tabelul preliminar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 14 al.7 şi 8 din Legea 85/2006, hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul sindic pentru motive de nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor. Cererea va fi depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor şi va fi soluţionată în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar, a creditorilor şi a preşedintelui comitetului creditorilor.

Judecătorul sindic va verifica prin urmare mai întâi condiţiile de promovare a acestei cereri, raportat şi la susţinerile administratorului judiciar din întâmpinare:

Cu privire la atacarea procesului verbal şi nu a hotărârii adunării creditorilor, aspect invocat de administratorul judiciar, reţine judecătorul sindic că potrivit art. 84 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită. Instanţa este cea care face calificarea cererii de chemare în judecată, orientându-se nu după sensul literal al termenilor, ci după intenţia reclamantului şi scopul urmărit de el prin exercitarea acţiunii. Or, reiese din motivarea acţiunii şi din textele de lege invocate de contestator că se doreşte contestarea hotărârii adunării creditorilor din 30.11.2010 şi nu procesul verbal care a materializat această întrunire. Prin urmare, instanţa nu va primi această susţinere a administratorului judiciar.

Persoana îndreptăţită să promoveze acţiunea este acel creditor care a participat la şedinţa adunării creditorilor şi a votat împotrivă şi în plus a făcut să se consemneze acest lucru în procesul verbal.

Verificând acest proces verbal, aflat la fila 195 din Volumul II al dosarului, se constată că la adunarea creditorilor s-au supus discuţiei următoarele probleme:

- desemnarea comitetului creditorilor şi a preşedintelui acestuia

- confirmarea sau înlocuirea administratorului judiciar.

Cu privire la prima problemă supusă dezbaterii, creditorii prezenţi la şedinţă, totalizând 87,08% din totalul de creanţe, la care s-au adăugat voturile prin corespondenţă, au fost de acord cu alegerea comitetului creditorilor .

La alegerea administratorului judiciar, BANCA X S.A.  a propus desemnarea societăţii R. Supunându-se la vot, BANCA X S.A.  a votat propria propunere, ceilalţi creditori prezenţi au votat cu desemnarea E, la fel ca şi creditorii care au votat prin corespondenţă. Ca urmare, cu un total de 47,04%, s-a confirmat administratorul judiciar desemnat de instanţă.

Reţine judecătorul sindic faptul că hotărârea adunării creditorilor conţine două dispoziţii, cu privire la care se vor verifica distinct întrunirea condiţiilor legale.

Astfel, cu privire la desemnarea comitetului creditorilor, contestatoarea nici nu a votat împotrivă şi nici nu a formulat vreo obiecţie, astfel încât asupra acestui aspect contestatoarea nu are calitate de a promova cererea de la art. 14 din Legea 85/2006(neavând nici interes, de vreme ce face parte din comitetul creditorilor şi este şi preşedintele acestuia).

Cu privire însă la alegerea administratorului statutar, a votat împotriva desemnării administratorului solicitat de ceilalţi creditori şi pentru propria sa propunere şi a motivat şi acest lucru în cuprinsul procesului verbal: „BANCA X SUSŢINE CĂ S.C. I S.R.L. nu are drept de vot”.

Consideră astfel judecătorul sindic că acest creditor îndeplineşte cerinţele art. 14 din Legea 85/2006 pentru promovarea contestaţiei împotriva dispoziţiei adunării creditorilor de numire a administratorului judiciar.

Pe fondul cauzei, se reţine că în tabelul preliminar, volum II, creditoarea S.C. I S.R.L. este înscrisă cu această sumă sub condiţie.

Nu a promovat contestaţie împotriva tabelului preliminar, publicat în BPI la 30.11.2010, prin urmare caracterul de creanţă sub condiţie este confirmat.

Contestatorul susţine că, în acest caz, se face aplicabilitatea art. 64 al.5 din Legea 85/2006, în timp ce administratorul judiciar apreciază că este aplicabil art. 15 din acelaşi act normativ, text care nu face distincţie între caracterele creanţelor cuprinse în tabelul preliminar. Aplicabilitatea corectă a actului normativ conferă sau nu drept de vot creditorului admis sub condiţie în tabelul preliminar.

Analizând textele de lege invocate de părţi, reţine instanţa că aplicabil în cauză este art. 64 al.5 din Legea insolvenţei.

Conform art. 15, deciziile adunării creditorilor se iau cu votul favorabil al majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente. Calculul valorii totale a creanţelor se determină prin raportare la următoarele criterii: ulterior afişării tabelului preliminar, până la afişarea tabelului definitiv, valoarea creanţelor verificate şi acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar.

Potrivit art. 64 al.5 din Legea 85/2006, aşa cum s-a modificat prin Legea 169/2010, titularii creanţelor sub condiţie suspensivă la data deschiderii procedurii vor fi îndreptăţiţi să voteze şi să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiţiei respective. Textul de lege este clar şi nu lasă loc la interpretări. Astfel, dacă art. 15 consacră regula generală, stabilind modalitatea de calcul a majorităţii prin valoare a creanţelor, art. 64 al.5 stabileşte valoarea creanţelor sub condiţie şi drepturile creditorilor care au astfel de creanţe. Înainte de modificarea textului prin Legea 169/2010, se prevedea că aceşti creditori vor fi îndreptăţiţi la distribuire după îndeplinirea condiţiei suspensive, având prin urmare drept de vot. Legiuitorul însă a modificat textul legii, apreciind că până la îndeplinirea condiţiei acordarea dreptului de vot nu poate fi permisă, în condiţiile în care votul creditorilor de acest gen ar putea influenţa procedura de insolvenţă.

Prin urmare, judecătorul sindic va admite în parte contestaţia formulată, va anula în parte hotărârea adunării creditorilor din data de 30.11.2010, în ceea ce priveşte punctul de pe ordinea de zi privind alegerea administratorului judiciar şi va dispune ca administratorul judiciar să reconvoace adunarea creditorilor, având drept ordine de zi confirmarea administratorului judiciar şi stabilirea remuneraţiei acestuia.