Respingerea contestatiei condamnatului impotriva procesului verbal al Comisiei de propuneri de punere in libertate conditionata de la locul de detentie.

Prin sentinta penala  din data de 30.11.2010 Judecatoria Ploiesti în baza art. 450 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art.59 Cod penal a respins cererea de liberare condiţionată formulată de condamnata S. I. în prezent deţinută în Penitenciarul Târgşor, ca neîntemeiată.

În baza art.450 alin. 2 C.pr. pen.a fost fixat termen pentru reînnoirea cererii de liberare condiţionată 3 (trei) luni după data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 192 alin.2 C.pr.pen.a fost  obligată condamnata la plata sumei de 160 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

 În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Prahova a sumei de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca executarea pedepsei astfel aplicate condamnatei a început la data de 26.03.2010 şi urmează să expire la data de 24.03.2011. Petenta, până la data de 09.11.2010 a executat efectiv un număr de 229 zile din pedeapsa aplicată, a executat arest preventiv 1 zi şi i se consideră ca executate, ca urmare a muncii prestate 18 zile, ceea ce reprezintă cu 5 zile mai mult decât fracţia de 2/3 din pedeapsă, de 243 zile.

Potrivit dispoziţiilor art. 59 C.pen., după ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, ţinându-se seama la calculul fracţiunii şi de partea din pedeapsă care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, fără ca liberarea să poată fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei.

Faţă de aceste dispoziţii legale, prima instanţa a constatat că, în speţă, condamnata nu îndeplineşte condiţiile pentru a se dispune liberarea sa condiţionată.

Astfel, prin procesul verbal nr. G2 - 38193/09.11.2010 al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiţionată din cadrul Penitenciarului Târgşor a fost analizată conduita petentei şi s-a propus amânarea acesteia pentru trei luni, respectiv pana la data  de 8 februarie 2011.

Din procesul verbal al Comisiei instanţa de fond a  reţinut că petenta nu a depus eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, nu a participat la instruirea şcolară şi la formarea profesională, nu şi-a îndeplinit responsabilităţile încredinţate, a fost recompensată o dată şi nu a fost sancţionată disciplinar si are antecedente penale,  fixand termen pentru reînnoirea cererii de liberare condiţionată 3 (trei) luni după data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Impotriva acestei sentinte  a declarat recurs  condamnata S.I. , criticand-o ca fiind netemeinica si nelegala , solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii pronunţata de prima instanţa, iar pe fond, liberarea condiţionata a întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

In subsidiar, a solicitat reducerea termenului de reiterare a cererii.

Tribunalul examinand hotararea atacata  prin prisma criticillor formulate , a actelor si lucrarilor dosarului , dar si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, aşa cum prevad dispozitiile art. 385/6 al.3. c.p.p, a constatat ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente :

Recurenta se află în executarea unei pedepse de 1 an inchisoare aplicata prin  sentinta penala nr .393/2010 a T. B. pentru savarsirea infractiunii de furt calificat , pedeapsa a carei executare a inceput la data de  26.03.2010 si urmeaza sa expire la data de 24.03.2011.

Din analiza  procesului verbal al comisiei de propuneri reiese ca aceasta  avea de executat pentru a putea fi liberată conditionat din cele 365 zile închisoare un numar de 243 zile, pe care le executase la data analizarii sale în comisie, acesta executand un numar de 248 zile închisoare, din care efectiv 229 zile ,1 zi a executat arest preventiv  iar ca urmare a muncii prestate 18 zile închisoare.

Potrivit disp.art. 59 c.p. după ce a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăseste 10 ani, condamnatul care este staruitor în munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare , tinandu-se seama si de antecedentele sale penale,  poate fi liberat conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, tinându-se seama la calculul fractiunii si de partea din pedeapsa care poate fi considerata ca execuatat pe baza muncii prestate, fără ca liberarea sa poata fi acordata înainte de executarea efectiva a cel putin jumătate din durata pedepsei.

Este adevarat ca simpla îndeplinire a fractiei legale nu naste dreptul condamnatului de a beneficia de liberare conditionata , ci doar o vocatie în acest sens, conditile prevazute de art. 59 c.p. trebuind sa fie îndeplinite în mod cumulativ.

In cauza, în mod corect Comisia de propuneri a considerat ca se impune amanarea analizarii situatiei condamnatei, faţă de comportamentul avut pe perioada detentiei , pana la momentul formularii cererii asa cum rezulta din procesul verbal si din caracterizare inaintata la dosar petenta condamnata nu a depus eforturi pentru reintegrare sociala in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice de consiliere psihologica si asistenta sociala, participarea la programul de adaptare la viata institutionalizata fiind doar una formala.

Totusi, tribunalul constata ca prima instanta a stabilit un termen de reiterare a cererii de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate , termen care ar fi nejustificat mai lung si decat cel stabilit de catre Comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Targsor din procesul verbal din data de 09.11.2010, prin care s-a stabilit ca termen de reiterare a cererii data de 08.02.2011.

Consideram astfel , că stabilirea de catre instanta de fond , a  unui termen  mai lung decat cel fixat de Comisia de propuneri pentru punerea in libertate conditionata, în contextul în care condamnata este cea care a formulat contestatie împotriva acelui proces verbal, echivalează practic cu  agravarea situatiei în propria cale de atac, instanta de fond pronuntand în acest sens o hotarare netemeinica si nelegală.

In raport de cele arătate, tribunalul a apreciat ca in cauza se impune reducerea termenului de reiterare a analizarii in comisie a condamnatei , prin reducerea acestuia de la 3 luni la data de 08.02.1011,  intrucat aşa cum s-a arătat acest termen este suficient pentru a se analiza in continuare comportamentul condamnatei în sensul de a se stabili daca aceasta va da sau nu dovezi temeinice de indreptare , fiind discipliniata si staruitoare in munca, motiv pentru care a admis recursul declarat. 

Domenii speta

Spete similare