Partaj judiciar

JUDECĂTORIA COSTEŞTI

Sentinţa civilă nr. 192/2014

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii –pârâţi Ş T şi Ş M în contradictoriu cu pârâta- reclamantă S E, având ca obiect - partaj judiciar.

***

Constată că la data de 11.05.2011, prin acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâta, S E, reclamanţii Ş T şi Ş M, au solicitat ieşirea din indiviziune asupra bunurilor autorului, Ş M V, decedat la data de 27.07.2004, cu ultimul domiciliu în comuna B, Judeţul Argeş.

În acţiune, se menţionează că moştenitorii legali ai defunctului sunt reclamanta, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de ? din succesiune, reclamantul, Ş T şi pârâta , S E, în calitate de descendenţi de gradul I, cu o cotă de ?.

S-a specificat şi componenţa masei partajabile : cota de ? dintr-o casă cu două camere şi hol din paiantă, dintr-un pătul din lemn cu trei camere şi dintr-o anexă din paiantă cu o cameră: suprafaţa de 3,02 ha, individualizată în titlul de proprietate cu nr. 46146/1994, emis pe numele autorului şi suprafaţa de 1921 mp, descrisă în sentinţa civilă nr.630/30.06.2003, pronunţată de către Judecătoria Costeşti.

S-a arătat că acele construcţii au fost edificate prin contribuţia egală a soţilor.

Reclamanţii au mai precizat că au refăcut tencuiala casei  la exterior şi  au înlocuit acoperişul pătulului cu unul din tablă.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art 728 Cod civil şi art 6731-14 C.pr.civ.

La data de  31.11.2011, reclamanţii şi-au completat cererea de chemare-n judecată, solicitând includerea-n masa succesorală şi a următoarelor bunuri aflate în posesia pârâtei: o semănătoare pentru cereale, o grapă rotativă, o grapă cu colţi, un abric, cota de ? dintr-un tractor U650, două rindele şi 10 dălţi ( fila 36).

Şi pârâta, S E , a formulat cerere reconvenţională ( filele 17-19(d.fond  primul ciclu procesual), pe care şi-a modificat-o ulterior ( filele 53-56 dosar fond  primul ciclu procesual).

Astfel, pârâta a solicitat contravaloarea animalelor, cerealelor şi bunurilor vândute de reclamanţi, precum  şi a celor ce aparţin soţului ei, rămase în curtea casei autorului, după decesul acestuia : o boltă de viţă de vie; un coşar metalic pentru porumb; un motor electric trifazic – 2 KW; un bazic de tăiat lemne; gardul din ciment, fier beton şi pietriş; bolţari din ciment folosiţi la ridicarea unui adăpost pentru cal şi vacă; o sobă din teracotă şi duşumeaua montată în camera în care a locuit tatăl ei.

Bunurile sunt enumerate la fila 56(dosar fond  primul ciclu procesual), în cuprinsul căreia, pârâta-reclamantă precizează că renunţă la bunurile de la filele 17-19.

În tabelul de la fila 57 (dosar fond  primul ciclu procesual), pârâta-reclamantă a enumerat bunurile rămase de pe urma defunctului şi vândute : o vacă, un viţel, un cal şi o căruţă; porumb în valoare de 3300 lei, grâu, în valoare de 1800 lei, ovăz, în valoare de 300 lei, precum şi subvenţia însuşită de reclamanţi, în sumă de 6225 lei.

În scopul soluţionării cauzei s-au depus , în copie, înscrisuri, s-au audiat martori şi s-a administrat proba cu interogatoriu.

Prin încheierea de şedinţă din data de 21.03.2012, cu caracter interlocutoriu s-au admis în principiu şi în parte acţiunea şi cererea reconvenţională.

La data de 27.07.2004,  s-a constatat deschisă succesiunea , def. Ş M V, cu ultimul domiciliu în comuna B , judeţul Argeş, moştenitorii săi legali, fiind : Ş M, în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de ? ( s-au de 2/8),  Ş T şi S E, în calitate de descendenţi de gradul I cu co cotă de ? împreună, respectiv de 3/8 , fiecare.

Prin  aceeaşi încheiere, s-a stabilit şi componenţa masei succesorale: construcţiile în cotă de 1/2, situate în comuna B, judeţul Argeş  ( o casă cu două camere şi hol, din paiantă; un pătul din lemn şi o anexă din paiantă) ; terenurile de 3,02 ha, cu amplasamentul descris în TP cu nr 46146/1994; suprafaţa de 19217 mp, atribuită în lotul autorului prin sent. civ.nr 630/30.06.2003 a Judecătoriei Costeşti; un abric ; două rindele, o vacă; un cal şi o căruţă ( ultimele trei bunuri fiind vândute de reclamanţi).

S-a reţinut că jumătate din construcţiile , mai sus enumerate , reprezintă contribuţia reclamantei la  dobândirea acestora , în timpul căsătoriei.

În cadrul încheierii, instanţa nu s-a pronunţat şi asupra cererii pârâtei-reclamante privind plata contravalorii bunurilor soţului acesteia.

Evaluând această cerere, instanţa apreciază că pârâta reclamantă nu-şi justifică, în formularea ei , calitatea procesuală activă, întrucât  nu este titulara dreptului de proprietate asupra bunurilor a căror contravaloare o pretinde. Chiar pârâta-reclamantă precizează că acele bunuri aparţin soţului ei.

În aceste condiţii, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi va respinge cererea pârâtei-reclamante având ca obiect plata contravalorii bunurilor soţului ei.

În scopul sistării proprietăţii indivize,  s-a dispus în cauză  efectuarea unor expertize de specialitate prin care s-au identificat şi evaluat bunurile mobile  ( de către expert Neacşiu Bădiţa) , construcţiile (de către dna expert Gherghe Maria) şi terenurile (de către dl. expert Stanciu Gheorghe).

Lotizarea finală, în două variante a fost întocmită de către dl. expert Stanciu Gheorghe.

Prin sentinţa civilă nr. 1243 din 20.11.2012, Judecătoria Costeşti a admis în parte cererea principală formulată de reclamanţii-pârâţi  Ş T şi Ş M şi cererea reconvenţională formulată de pârâta S E.

Prin aceeaşi sentinţă instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei-reclamante S E, a respins cererea pârâtei-reclamante  S E privind plata contravalorii bunurilor soţului ei ca fiind introdusă de o persoană fără calitatea procesuală activă şi a dispus sistarea stării de indiviziune a părţilor şi omologhează raportul de expertiză în varianta III de lotizare întocmită de către expertul tehnic judiciar Stanciu Gheorghe.

Prin sentinţa civilă nr. 1243 din 20.11.2012 au fost obligaţi să plătească sulte astfel:  pârâta-reclamantă S E să-i plătească reclamantului-pârât Ş T suma 348,55 lei, reclamanta-pârâtă Ş M să-i plătească pârâtei-reclamante suma de 1604,88 lei,  reclamantul-pârât să-i plătească reclamantei-pârâte suma 3549,35 lei.

 Pârâta-reclamantă S E a fost obligată să-i plătească reclamantului-pârât cheltuieli de judecată în valoare de 817,875 lei, după compensare şi reclamanta-pârâtă a fost obligată să-i plătească reclamantului-pârât cheltuieli de judecată în valoare de 1375,25 lei.

Prin decizia civilă nr. 1436 din 29.05.2013, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a admis recursul pârâtei-reclamante S E, a casat sentinţa civilă nr.1243/20.11.2012 pronunţată de Judecătoria Costeşti şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Tribunalul a apreciat că se impune completarea raportului de expertiză sau refacerea acestuia pentru a se efectua mai multe variante de lotizare ţinându-se seama şi de voinţa părţilor şi de atribuirea terenurilor părţilor de aceeaşi cantitate şi calitate, atât în intravilan, cât şi în extravilan, evitându-se fărâmiţarea excesivă.

În decizia de casare s-a mai reţinut  că în raportul de expertiză efectuat în primă instanţă nu s-a realizat o varianţă de lotizare în care terenul intravilan să fie împărţit conform cotelor succesorale ale fiecărui moştenitor, deşi suprafaţa de teren  existentă oferea această posibilitate tehnică, iar pârâta-reclamantă a efectuat obiecţiuni în acest sens. Administrarea probei cu expertiză nu se poate dispune în recurs conform art.315 C.pr.civ. din 1865.

În conformitate cu decizia de casare, în rejudecare prin încheierea din data de 05.11.2013 s-a dispus completarea raportului de expertiză cu următoarele obiective:  să se efectueze mai multe variante de lotizare, a terenurilor din intravilan şi extravilan, ţinându-se seama la lotizare de: voinţa părţilor, de modul de posesie al acestor terenuri şi de atribuirea terenurilor părţilor de aceeaşi cantitate şi calitate, atât în intravilan cât şi în extravilan, evitându-se totuşi fărâmiţarea excesivă.

A fost desemnat acelaşi expert tehnic, dl. Stanciu Gheorghe pentru a răspunde la obiectivele stabilite de instanţă şi a fost majorat onorariul cu suma de 300 lei stabilit în sarcina reclamantului-pârât Ş T.

 La data de 22.11.2013 a fost depus la dosarul cauzei completarea la raportul de expertiză care cuprinde varianta III de lotizare (filele 25-32).

La termenul de judecată de la data de 10.12.2013 instanţa a încuviinţat următoarele obiecţiuni pentru pârâta-reclamantă S E: să se întocmească şi o altă variantă de lotizare prin care să i se asigure accesul pârâtei la lotul 3 în suprafaţă de 997,50 mp din tarlaua nr.25 parcela 929/4 şi o variantă de lotizare prin care terenul în suprafaţă de 7600 mp să fie trecut în lotul reclamantului Ş T, din lotul pârâtei S E, cu acordare de sultă în compensare. Emite adresă către expertul desemnat în cauză Stancu Gheorghe pentru a completa potrivit dispoziţiei de mai sus raportul de expertiză şi a  respins obiecţiunilor formulate de reclamanţii-pârâţi.

Ca urmare a admiterii obiecţiunilor, expertul a răspuns la obiecţiunilor formulate, sens în care a întocmit completare la raportul de expertiză (II) care conţine şi varianta IV de lotizare a masei succesorale rămase de pe urma defunctului  Ş M V (filele 56-60).

La termenul de judecată din data de 18.02.2014 pârâta-reclamantă nu a avut obiecţiuni la varianta IV de lotizare, iar instanţa a respins obiecţiunilor formulate de reclamanţii-pârâţii.

Instanţa a amânat pronunţarea, părţile depunând la dosar concluzii scrise.

Reclamanţii-pârâţi prin apărător au arătat au solicitat omologarea variantei III de lotizare care să fie modificată de către instanţă prin atribuirea reclamantului-pârât, Ş T  în lot suprafaţa de 15200 mp.

Pârâta-reclamantă S E prin mandatar a solicitat omologarea variantei IV de lotizare.

Instanţa constată că prin decizia de casare a fost trimisă cauza spre rejudecare pentru a fi realizate mai multe variante de lotizare ţinându-se seama de şi de voinţa părţilor şi de atribuirea de terenuri părţilor de aceeaşi cantitate şi calitate, atât în intravilan, cât şi în extravilan.

Potrivit art. 673/9 din C.pr.civ. din 1865 „la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

În varianta III de lotizarea întocmită de expertul tehnic judiciar Stancu Gheorghe  în lotul fiecărui moştenitor sunt atribuite terenuri situate şi în intravilanul şi în extravilanul localităţii, iar pentru egalizarea loturilor părţile au fost obligate de plata de sulte modice.

În varianta IV de lotizarea de asemenea  în lotul părţilor s-au atribuit terenuri situate şi în intravilanul şi în extravilanul localităţii, însă terenul categoria de folosinţă curţi-construcţii atribuit în lotul pârâtei-reclamante este mai mare decât cel atribuit în loturile reclamanţilor-pârâţi, iar sultele la care au fost obligate părţile pentru egalizarea loturilor sunt mari.

Principiul partajării în natură este prevăzute de art. 741 C.civ. din 1864 ce se aplică în cauza de faţă raportat la data decesului defunctului Ş M V, 27.07.2004 şi reluat de dispoziţiile art. 6739 C.pr.civ. din 1865, instanţa va omologa varianta III de lotizare întocmită de expertul tehnic judiciar Stanciu Gheorghe (filele 25-32). 

La alegerea acestei variante de lotizare instanţa a avut în vedere pe lângă acordul parţial al reclamanţilor-pârâţi, faptul că terenul categoria de folosinţă curţi-construcţii tarlaua T25, P933-936 este împărţit în trei loturi egale, iar disputa dintre părţi apreciază instanţa este cu privire la acest teren concluzie la care s-a ajuns raport la poziţia părţilor de a-şi face concesii cu privire la celelalte terenuri, iar sulte la care au fost obligate părţile pentru egalizarea loturilor sunt modice.

Cu privire la nemulţumirea pârâtei-reclamante că i-a fost atribuit terenul în suprafaţă de 997,50 mp în T 25, P933-936 categoria de folosinţă curţii-construcţii, instanţa constată că acest teren se învecinează pe latura de S- cu S D, soţul pârâtei-reclamante, soţii S mărindu-şi proprietate cu teren suplimentar şi asigurându-se accesul la acest teren.

Instanţa apreciază că este inechitabil faţă de celelalte părţi care locuiesc în casa reţinută la masa partajabilă şi cota superioară deţinută de acestea din construcţiei, în special soţia defunctului, să li se limiteze suprafaţa de teren în punctul „acasă”, având în vedere şi faptul că pârâtei-reclamante i s-a atribuit în lot şi terenul din intravilan în suprafaţă de 917 mp. 

Este de menţionat şi faptul că reclamantul-pârât gospodăreşte împreună cu reclamanta-pârât. 

Instanţa mai reţine că Ş T a fost acela care a achitat impozitele şi taxele aferente bunurilor succesorale în perioada 2007-2012, în valoare totală de 2609 lei,  conform chitanţelor de la filele 123 şi 124 primul ciclu procesual.

Având în vedere dispoziţiile art.774 Codul civil din 1864, instanţa consideră că cererea de la fila 122 primul ciclu procesual este întemeiată, motiv pentru care  în lotul fiecărui moştenitor se va include cota parte din acest pasiv succesoral.

În consecinţă, în temeiul art.728 Cod civil  se vor admite în parte acţiunea şi cererea reconvenţională şi se va sista proprietatea indiviză a părţilor, urmând a fi omologat raportul de expertiză în varianta III de lotizare, întocmit de către expertul Stanciu Gheorghe.

Pentru realizarea echilibrului valoric între loturi reclamanta-pârâtă Ş M va plăti sultă pârâtei-reclamante, S E suma de 219,68 lei, iar reclamantul-pârâtul, Ş T va plăti sultă  reclamantei-pârâte, Ş M suma de 855,07 lei şi

În cauză se constată că, cheltuielile de judecată au fost suportate de reclamantul-pârât Ş T în sumă de 6751 lei, reprezentând taxe judiciară de timbru, onorarii de expert  şi onorarii avocat.

Instanţa având în vedere că prezentul proces profită tuturor părţilor litigante va dispune obligarea reclamante pârâte şi pârâtei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată către cel care le-a suportat, conform cotelor succesorale ce li s-au cuvenit.

Prin urmare, instanţa le va obliga pe părţi, să-i plătească reclamantului-pârât, Ş T cheltuieli de judecată astfel, reclamanta-pârâtă Ş M  suma de 1437,75 lei şi pârâta-reclamantă, S E suma de 2156,62 lei .

Cu privire la solicitarea pârâtei-reclamante, prin mandatar să-i fie atribuit contravaloarea branşamentului la sistemul energetic trifazic şi contravaloarea îmbunătăţirilor ce a realizat prin muncă proprie în curtea autorului, contravaloare arendă aferentă terenului pentru perioada de 5 ani în urmă, ce a fost ridicată de reclamanţi, contravaloare subvenţie, contravaloare animale vândute şi contravaloare construcţii realizate, instanţa nu se va pronunţa, întrucât aceste cereri nu sunt formulate  cu respectarea art. 132 C.pr.civ. din 1865 şi art.112 C.pr.civ. din 1865 , fiind formulate cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei.

Domenii speta

Spete similare