Pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic este necesar ca promitentul vânzător să fie proprietar exclusiv asupra bunului obiect al vânzării

Actul încheiat sub semnătură privată având ca obiect un teren îndeplineşte condiţiile esenţiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca şi contract, deoarece nu este încheiat în forma autentică prevăzută de lege. Acest antecontract de vânzare-cumpărare instituie în persoana vânzătorului o obligaţie de a face susceptibilă de executare, promitentul-cumpărător având posibilitatea de a solicita instanţei, în temeiul disp. art. 1073 şi 1077 din Codul civil, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic.

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 5228/2013, pronunţată în dosarul nr. 427/190/2008

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, precizată la data de 28.03.2012 reclamantul M.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii P.N., R.M., O.L., P.E., M.L., C.E., R.M. şi K.R., validarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de acesta cu numita M.E. şi întabularea lui în favoarea reclamantului.

În motivare se arată că, la data de 30.08.1994, reclamantul a cumpărat 58 de arii de livadă, situate în localitatea Ş.M., în locul numit „în Lab”, de la numita M.E.. La acea dată, terenul figura în Registrul Agricol al localităţii în poziţia acesteia şi exista faptic, fiind repartizat de către Comisia de aplicare a fondului funciar în locul la care s-a prezentat vânzătoarea pentru predarea imobilului vândut, moment la care a fost de faţă vânzătoarea, decedată între timp, şi numita M.M., nepoata acesteia, M.N., căsătorită, moştenitoare a vânzătoarei, S.I., decedat în prezent, vecinul din partea nordică a terenului, şi S.M., vecina din partea estică a terenului.

La data de 21.01.2000, data la care s-a eliberat titlul de proprietate, reclamantul a constatat că pe suprafeţele de teren care figurează în act există doi proprietari, respectiv M.E. şi M.D., deşi vânzătoarea fusese de acord cu vânzarea-cumpărarea. Totuşi, reclamantul nu a putut perfecta tranzacţia întrucât mai exista un moştenitor, decedat şi el în prezent.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-7).

Legal citaţi, pârâţii C.E. şi M.L. au formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care au solicitat să se dispună respingerea în parte a acţiunii introductive în sensul validării contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 3.08.1994 doar pentru suprafaţă de 29 ari şi admiterea acţiunii reconvenţionale în sensul constatării că defuncţii M.E. şi M.D. au dobândit în cote părţi egale (½ fiecare) dreptul de proprietate prin reconstituire în temeiul Legii nr.18/1991, asupra terenurilor în suprafaţă totală de 2 ha 4100 mp potrivit T.P. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate B-N; să se constate că masa succesorală după defunctul M.D., decedat la data de 16.10.2003, se compune din ½ cotă parte din terenurile menţionate în T.P. mai sus indicat iar calitate de moştenitori au pârâţii, descendenţi direcţi, respectiv defuncta MI, soţie supravieţuitoare, în viaţă la data dezbaterii succesiunii, potrivit certificatului de moştenitor nr. 50/13.09.2005 al Notarului V.M.; să se constate că masa succesorală după defuncta M.I., decedată la data 25.03.2007, se compune din cota de 2/8 părţi precizată în certificatul de moştenitor mai sus menţionat, iar calitatea de moştenitori  au  pârâţii M.L. şi C.E., în cote egale de ½ fiecare (copiii defunctei); şi să se dispună ieşirea din indiviziune a pârâţilor în raport de cota de succesiune aferentă, atribuindu-li-se după antecesorii lor, în natură, ½ părţi din terenurile evidenţiate în T.P. menţionat mai sus (partajarea în natură urmând a se face în raport de fiecare parcelă de pe T.P.).

În motivare se arată că, prin acţiunea civilă promovată de către reclamantul M.G:, se solicită validarea unei convenţii de vânzare-cumpărare încheiată între acesta şi defuncta M.E., convenţia având ca obiect vânzarea-cumpărarea unei suprafeţe de teren în suprafaţă de 5800 mp situat în extravilanul loc. Ş.M., ridul numit „În Lab". Parcelele de teren obiect al vânzării fac parte din totalul terenurilor 2 ha 4100 mp - pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate defunctei M.E. şi antecesorului pârâţilor, M.D., în temeiul Legii 18/1991, conform T.P. 31882, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate BN.

Ignorând faptul că avea calitatea doar de coproprietar şi nu de unic proprietar asupra terenului în cauză, defuncta M.E. vinde fără acordul tatălui pârâţilor, celalalt proprietar, una din parcele de teren - tarlaua 29/9, parcela 4 extravilan - proprietate comună, încasând singură preţul vânzării. La data respectivă, chiar dacă nu fusese eliberat T.P., exista adeverinţa nr. 3211/20.11.1991 eliberată de Comisia Comunală Ş.M. care a stat la baza eliberării ulterioare a T.P. 31882, adeverinţă eliberată pe numele M.E. şi M.D.. Astfel, reaua credinţă a vânzătoarei este evidentă, aceasta abuzând de faptul că a avut acordul tatălui pârâţilor în a folosi terenurile până la partaj, însă nu s-a pus problema vânzării acestor terenuri.

Vânzătoarea, defuncta M.E., a trecut nu doar peste acordul tatălui pârâţilor ci şi peste cel al fiicelor sale, împreună  cu  care  ar  fi  trebuit  să  figureze  în titlu, în calitate de comoştenitoare ale defunctului MG junior,  fratele tatălui pârâţilor. Astfel, chiar dacă rezultă din conţinutul convenţiei de vânzare-cumpărare că reclamantul cumpărător nu cunoştea aspectul că vânzătoarea are doar calitate de coproprietar, pârâţii consideră că a cunoscut situaţia terenului încă de la data vânzării, nu doar la notar.

Vânzarea, în aceste condiţii, rămâne valabilă, însă sub condiţie rezolutorie raportat la rezultatul partajului întrucât singura cale legală conferită coproprietarilor în această situaţie este aceea de a solicita partajarea bunurilor comune, pârâţii, în calitate de moştenitori legali ai coproprietarului M.D. (potrivit certificatului de moştenitormenţionat în acţiune), iniţial împreună cu defuncta lor mamă, MI, decedată ulterior, iar la această dată unici moştenitori legali în cote egale (fiii celor doi defuncţii).

Întrucât insistă pe varianta partajării în natură a tuturor terenurilor din titlu pentru partea cuvenită antecesorului lor, M.D., urmează ca în temeiul partajului solicitat, vânzarea către reclamant să se valideze doar pentru ½ părţi, adică 29 ari. Pârâţii mai arată că au cunoştinţă de existenţa pe rolul Judecătoriei Bistriţa a dos. 893/190/2008 având ca obiect anularea T.P. 31882/21.01.2002, aspect faţă de care s-ar impune suspendarea prezentei cauze.

În drept s-au invocat prevederile art. 115, 119, 729 Cod procedură civilă şi art. 650 Cod civil.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 18-24).

La termenul de judecată din 12.05.2010, numiţii P.I.L  şi PM au formulat cerere de intervenţie în interes propriu, precizată la termenul din 18.05.2011 şi precizată şi extinsă la termenul din 09.11.2011, prin care au solicitat să se constate că defuncţilor M.E. şi M.D. li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1.500 mp teren identificat în intravilanul localităţii Ş.M., sola 94/5, parcela 18, prin eliberarea TP nr. 31882/2000, iar în temeiul unui partaj voluntar încheiat între cei doi proprietari, cota de ½, respectiv 750 mp, a revenit lui M.D., iar hotărârea pronunţată să ţină loc de act apt de întabulare; să se dispună validarea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 06.04.1997, sub semnătură privată, între defunctul M.D. şi defuncta M.I, în calitate de promitenţi vânzători, şi pârâtul F.I, în calitate de promitent cumpărător, prin care cumpărătorul, pentru suma de 100 lei, a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 750 mp. teren, identificat în TP 31.882/2000, în sola 94/5, parcela 128, de natură fânaţ, reconstituit defuncţilor în temeiul Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, iar hotărârea pronunţată să ţină loc de act apt de în tabulare; validarea antecontractului de vânzare cumpărare 22.06.1999, sub semnătură privată, între FI, în calitate de vânzător, şi intervenienţii P.I.L şi P.M, în calitate de cumpărători, prin care cumpărătorii pentru suma de 500 dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 750 mp. teren, identificat în TP 31.882/2000, în sola 94/5, parcela 128, de natură fânaţ, iar hotărârea pronunţată să ţină loc de act apt de întabulare; şi să se dispună întabularea dreptului  de proprietate  asupra  imobilelor astfel dobândite, pe intervenienţi, cu titlu de cumpărare; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziţie.

În motivare se arată că numiţilor M.E. şi M.D. li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1.500 mp. identificat în intravilanul loc. Ş.M., în sola 94/5, parcela 128, prin eliberarea TP 31.882/2000, de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. În cursul anului 1997, după ce a fost eliberată adeverinţa de punere în posesie şi stabilirea terenului, M.D. a întocmit un contract de vânzare cumpărare, în prezenţa a 2 martori, prin care a promis vânzarea a suprafeţei de 1.500 mp. către F.I din M. Terenul se identifica în imediata apropiere cu terenul intervenienţilor, astfel că, în cursul anului 1999, cei din urmă, în schimbul sumei de 500 lei, au achiziţionat acest teren, pe care îl folosesc încă din anul 1999, fiind de natură fânaţ, iar imediat după achiziţionare au plantat pomi fructiferi care azi sunt pe rod.

Începând cu anul 1999, nimeni nu i-a conturbat în posesie, nimeni nu a modificat gardurile şi mejdiile fixe stabilite cu ocazia vânzării, astfel că, toată lumea din localitate îi consideră proprietari pe intervenienţi. Astfel, se impune validarea celor 2 contracte arătate şi să se constate că, în temeiul unui partaj voluntar încheiat între coproprietarii de titlu, terenul în speţă a revenit defunctului M.D., care l-a înstrăinat în timpul vieţii sale, astfel că, acest bun nu a mai putut face obiectul masei succesorale rămase după acesta.

În motivarea precizării de acţiune se arată că suprafaţa de teren achiziţionată în realitate de aceştia este de 750 mp, iar nu 1500 mp, cum au considerat iniţial.

În motivarea precizării şi extinderii de acţiune se arată că proprietara tabulară a terenului în litigiu, K.R., născută B., este înscrisă în CF din anul 1920, dar nu se cunoaşte nimic despre ea iar probabilitatea de a trăi este inexistentă. În plus, intervenienţii şi-au precizat acţiunea ca urmare a faptului că pârâţii şi reclamantul din prezenta acţiune au renunţat la petitele acţiunii iniţiale şi a acţiunii reconvenţionale.

În drept s-au invocat prevederile art. 49, 111, 112, 132, 242 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 480, 728, 969, 1294 şi urm Cod civil, Legea 7/1996 şi Decretul lege 115/1938.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 111-113) şi s-a solicitat efectuarea unei expertize tehnice.

 Pârâţii M.L. şi C.E. au formulat întâmpinare la cererea de intervenţie formulată de intervenienţii P.I.L şi P.M, prin care au solicitat iniţial respingerea acesteia invocând nulitatea absolută a contractului sub semnătură privată încheiat între intervenienţi şi numitul M.D. iar ulterior, admiterea acesteia pentru suprafaţa de 7,5 ari.

Legal citată, pârâta P.N.V a formulat întâmpinare prin care arată că nu se opune admiterii în parte a acţiunii introductive, în sensul că este de acord cu validarea antecontractului de vânzare cumpărare şi pronunţarea unei sentinţe care să ţină loc de act autentic cu privire la terenul în suprafaţă de 5800 m.p., teren situat în extravilanul loc. Ş.M., ridul numit "în Lab"; dar nu este de acord cu admiterea capătului de cerere din acţiunea introductivă, privind revendicarea terenului în suprafaţă de 5800 m.p., dacă această cerere este formulată şi împotriva sa; este de acord cu admiterea în parte a acţiunii reconvenţionale formulate de către pârâţii C.E. şi M.L., în sensul că este de acord cu petitele 1-3, dar nu este de acord cu modalitatea de partaj solicitată prin petitul 4. 

Prin încheierea civilă pronunţată la data de 23.03.2011 instanţa a luat act de renunţarea pârâţilor M.L. şi C.E. la judecata cererii de ieşire din indiviziune şi partaj formulată în cuprinsul cererii reconvenţionale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor BN s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de 2 ha 4100 mp în favoarea numiţilor M.E. şi M.D..

Prin încheierea de şedinţă din data de 20.03.2013 instanţa a admis excepţia lipsei de interes a cererii pârâţilor C.E. şi M.L. de a se constata dobândirea de către numiţii M.E. şi M.D. a dreptului de proprietate asupra terenurilor din titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor BN, motiv pentru care instanţa va respinge cererea pârâţilor M.L. şi C.E. de constatare a dobândirii de către numiţii M.E. şi M.D. a dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor BN, ca fiind lipsită de interes.

La data de 16.10.2003 a survenit decesul numitului M.D., masa succesorală a acestuia fiind compusă din cota de ½ din terenurile cu privire la care s-a eliberat titlul de proprietate nr. 31882, vocaţie succesorală având M.I., căreia i-a revenit cota de 2/8 părţi din masa succesorală, M.L., căruia i-a revenit cota de 3/8 părţi din masa succesorală şi C.E., căreia i-a revenit cota de 3/8 părţi din masa succesorală, astfel cum relevă certificatul de moştenitor nr. 50/13.09.2005 întocmit de notarul public V.M. ca urmare a dezbaterii succesiunii după defunctul M.D..

La data de 25.03.2007 a survenit decesul numitei M.I., masa succesorală rămasă fiind compusă din cota de 2/8 părţi din cota de ½ părţi din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 31882, vocaţie succesorală având pârâţii M.L. şi C.E., în calitate de descendenţi. În temeiul art. 650 şi urm. din Codul civil de la 1864, aplicabile raportat la data deschiderii succesiunii, instanţa urmează să constate că masa succesorală rămasă după defuncta M.I.- este compusă din  cota de 2/8 părţi din cota de ½ părţi din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 31882, masa succesorală revenind pârâţilor M.L. şi C.E., fiecare dobândind cota de ½ din masa succesorală.

Anterior decesului numitului M.D., la data de 30.08.1994, a intervenit contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată prin care numita M.E. a vândut reclamantului M.G. suprafaţa de teren de 58 de ari identificată în tarla 29/9, parcela 4, pentru preţul 200.000 lei.

Instanţa de fond a reţinut că actul încheiat sub semnătură privată mai sus amintit îndeplineşte condiţiile esenţiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca şi contract, deoarece nu este încheiat în forma autentică prevăzută de lege. Acest antecontract de vânzare-cumpărare instituie în persoana vânzătorului o obligaţie de a face susceptibilă de executare, promitentul-cumpărător având posibilitatea de a solicita instanţei, în temeiul disp. art. 1073 şi 1077 din Codul civil, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic. Având în vedere faptul că, pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic este necesar ca promitentul vânzător să fie proprietar exclusiv asupra bunului obiect al vânzării, precum şi faptul că proprietar asupra terenului în suprafaţă de 58 de ari este nu doar numita M.E., ci şi pârâţii M.L. şi C.E., instanţa respinge cererea reclamantului de pronunţare a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic şi de întabulare în cartea funciară a suprafeţei de 58 de ari în favoarea sa.

La data de 06.04.1997 a intervenit contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată prin care numitul M.D. a vândut pârâtului F.I suprafaţa de teren de 7,5 ari identificată în tarla 94/5, parcela 128, pentru preţul de 1.000.000 lei. Actul încheiat sub semnătură privată mai sus amintit îndeplineşte condiţiile esenţiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca şi contract, deoarece nu este încheiat în forma autentică prevăzută de lege. Acest antecontract de vânzare-cumpărare instituie în persoana vânzătorului o obligaţie de a face susceptibilă de executare, obligaţie ce s-a transmis prin succesiune pârâţilor M.L. şi C.E., promitentul-cumpărător având posibilitatea de a solicita instanţei, în temeiul disp. art. 1073 şi 1077 din Codul civil, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic. Suprafaţa de teren de 1500 mp identificată în tarla 94/5, parcela 128, a făcut obiectul unui partaj amiabil încheiat între numiţii M.E. şi M.D., recunoscut de pârâţi, numitului M.D. revenindu-i suprafaţa de 7,5 ari obiect al antecontractului încheiat de acesta cu pârâtul F.I. Întrucât suprafaţa de teren aparţine în proprietatea exclusivă a pârâţilor M.L. şi C.E., ca urmare a partajului şi succesiunii, şi având în vedere obligaţia acestora de a încheia un contract translativ de proprietate cu intervenienţii în privinţa acestei suprafeţe, obligaţie ce nu a fost respectată până în prezent, instanţa  constată valabilitatea convenţiei de vânzare-cumpărare încheiate la data de 06.04.1997 între pârâtul FI, în calitate de promitent cumpărător, şi numitul M.D., în calitate de promitent vânzător, prin care numitul M.D. s-a obligat să transmită pârâtului FI suprafaţă de 750 mp menţionată mai sus şi va pronunţa o hotărâre care ţine loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.

La data de 22.06.1999  între numitul F.I intervenienta PM a intervenit contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care pârâtul FI, în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să transmită intervenientei PM, în calitate de promitent cumpărător, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 7,5 ari identificată în tarla 94/5, parcela 128.

Actul încheiat sub semnătură privată mai sus amintit îndeplineşte condiţiile esenţiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca şi contract, deoarece nu este încheiat în formă autentică, însă instituie în persoana vânzătorului o obligaţie de a face susceptibilă de executare, motiv pentru care, în temeiul disp. art. 1073 şi 1077 din Codul civil, instanţa constată valabilitatea acestuia, pronunţă o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare şi dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate  asupra imobilului teren în suprafaţă de 750 mp în favoarea intervenienţilor PIL şi PM, imobilul fiind dobândit în timpul căsătoriei acestora.

În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă şi având în vedere soluţia pronunţată, instanţa a obligat reclamantul la plata către pârâta C.E. a sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată şi la plata către pârâtul M.L. a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs reclamantul MG, solicitând admiterea recursului si modificarea hotărârii în sensul de a se admite acţiunea, să se dispună validarea contractului de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 0,29 ha din totalul de 58ha înscris în titlul de proprietate 31882 din data de 21.01.2000, suprafaţă de teren acre aparţinând vânzătoarei la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

În motivare se arată că la data de 30.08.1994 reclamantul a cumpărat de la numita M.E. sub semnătură privată în faţa martorilor SM şi S.I. suprafaţa de 58 ari teren livadă în locul numit “În lab” cu suma de 200.000 lei, sumă achitată integral în faţa martorilor menţionaţi şi a fiicei vânzătoarei, numita P.N.. Recurentul solicită a se avea în vedere faptul că el a fost un cumpărător de bună-credinţă, achitând integral suma stabilită, sumă ce reprezenta preţul de circulaţie a terenurilor din zona respectivă la această dată.

În opinia recurentului actul încheiat sub semnătură privată îndeplineşte condiţiile esenţiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare. Având în vedere că vânzătoarea este de rea-credinţă, ascunzându-i faptul că este proprietara unei suprafeţe de 0,29 ha din totalul de 58 ari  înscrise în titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000. Se menţionează că terenul i-a fost predat în folosinţă la acea dată, nu a fost conturbat în posesie, iar moştenitorii defunctei ME sunt de acord cu validarea contractului de vânzare-cumpărare. Se mai arată că, în ipoteza în care moştenitorii vânzătoare totuşi nu ar fi de acord, să fie obligaţi a-i restitui suma achitată pentru terenul cumpărat la preţul de circulaţie a terenului din zona respectivă la momentul actual.

Intimatul M.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat două excepţii de nulitate a recursului, raportat la comunicarea unor exemplare ale cererii de recurs, dactilografiate si care nu reprezentau transcrierea cuvânt de cuvânt a cererii de recurs depus iniţial de recurent la dosar.

Ulterior recomunicării cererii de recurs cu toate părţile, intimatul a arătat în şedinţa publică din 04.03.2014 că înţelege să renunţe la excepţiile invocate.

Referitor la  cuprinsul cererii de recurs, se arată că moştenitorii lui MG nu au făcut succesiunea şi partajul pe terenurile de pe TP nr. 31882/2000, unde este trecut şi terenul în cauză, astfel că până la partaj nu se poate cunoaşte în mod concret dacă vânzătoarea M.E. era proprietară pe 0,29 ha din suprafaţa totală de 0,58 ha a terenului şi avea deci dreptul să vândă această suprafaţă, cât pretinde recurnetul M.G. prin modificarea cererii de chemare în judecată.

Se solicită a se reţine că intimatul şi sora acestuia C.E. sunt moştenitorii defunctului M.D. (decedat în 2003) şi prin aceasta ei sunt proprietarii a ½ din suprafaţa terenurilor înscrise în TP nr. 31882/2000, aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 50/13/02.2005 a notarului public V.M. şi din sentinţa din prezenta acţiune. Defunctul M.D. este proprietar în nume propriu al terenurilor şi nu moştenitor, aşa cum rezultă şi din decizia civilă nr. 463/R/2009 a Tribunalului BN. Dacă într-adevăr M.G. era un cumpărător de bună-credinţă, aşa cum se pretinde şi dacă era interesat de proprietarii terenurilor cumpărate, afla de la Primăria Ş.M de existenţa adeverinţei nr. 3211/12.11.1991 eliberată de Comisia locală Ş.M, unde sunt trecuţi doi proprietari pe terenul în cauză, adică M.E. si M.D.

Intimatul arată că îşi menţine aceeaşi poziţie, avută şi în faţa instanţei de fond, respectiv că este de acord cu stabilirea a numai 0,29 ha din suprafaţa totală de 0,58 ha din terenul “În lab”.

Intimata P.N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat si ilegal si menţinerea ca legală si temeinică a sentinţei atacate.

În motivare se arată că pe toate terenurile din TP nr. 31882/21.01.2000 există doi coproprietari, respectiv mama intimatei, M.E. (decedată în 2007)  si M.D. (decedat în 2003), iar ieşirea din indiviziune a terenurilor de pe titlul de proprietate nu a avut loc, nu se poate stabili dacă această suprafaţă de 29 ari ar reveni sau nu mamei intimatei şi ulterior ei ca proprietară, în consecinţă, nu poate fi de acord cu acţiunea reclamantului. Solicită totodată a se constata că nu este valabil acordul faţă de acţiune a celorlalţi 3 moştenitori ai mamei sale, respectiv a surorilor intimatei, OE, RM şi P.E., întrucât ele au renunţat la moştenire, sens în care depune două declaraţii de renunţare din partea primelor două, iar cu privire la P.E., renunţarea a avut loc tacit, neputând să dovedească acceptarea moştenirii.

Se mai menţionează că nu a ştiut cine sunt adevăraţii proprietari ai terenului “În lab” de pe TP 31882/2000 şi practic a fost martoră a unei vânzări de teren pe care o consideră ilegală.

Prin înscrisul intitulat “Notificare” depus pentru termenul din 21.01.2014, recurentul M G, solicită obligarea reclamanţilor M.L. şi C.E. să participe la întocmirea documentaţiei privind ieşirea din indiviziune pentru ca după pronunţarea sentinţei să poate trece la curăţarea terenului şi redarea lui agriculturii.

Tribunalul, examinând în baza  prev. art. 304 şi 3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, a constatat  că aceasta este temeinică şi legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.

Domenii speta

Spete similare