Reabilitare – neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 137 alin. 1 Cod penal

Reabilitare – neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 137 alin. 1 Cod penal – sentinţa penală nr. 332/13.12.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc

Prin cererea adresată instanţei petentul LN a solicitat reabilitarea sa în ceea ce priveşte pedepsele aplicate potrivit dispoziţiilor sentinţelor penale nr. 347/25.07.2001 şi 198/08.05.2002 pronunţate de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc. În fapt, petentul a arătat că potrivit primei sentinţe penale a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, în timp ce prin cea de-a doua sentinţă i s-a anulat beneficiul suspendării, a fost condamnat în final la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, suspendată şi aceasta condiţionat. Potrivit dispoziţiilor Deciziei nr. 867/02.12.2002 a Curţii de Apel Suceava s-a constatat că pedeapsa de 1 an şi 2 luni a fost graţiată conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, urmând a fi executată pedeapsa rezultantă din S: 198/2002, respectiv cea de 1.000.000 lei ROL amendă penală, ocazie cu care s-a menţinut măsura suspendării acesteia pe timp de 1 an.

Petentul a arătat faptul că de la condamnările menţionate şi până în prezent nu a mai săvârşit alte infracţiuni şi a purtat demersuri  în vederea achitării debitelor provenite din cele două sentinţe.

Prin sentinţa penală nr. 332/13.12.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc cererea a fost respinsă ca nefondată, reţinându-se că petentul a fost condamnat la 60.000 lei ROL amendă penală pentru art. 35/1 Decretul 328/1966 şi 70.000 lei ROL pentru art. 36/1 din Decretul 328/1966, urmând a executa în final pedeapsa de 70.000 ROL amendă penală conform S. p. 670/27.09.1996 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc. A mai fost condamnat la 1 an şi 2 luni închisoare pentru art. 181 C.pen. cu suspendarea condiţionată prin S.pen. nr. 347/25.07.2001 a Jud. C-lung Moldovenesc, definitivă prin Dec pen. nr. 644/2001 a Tribunalului Suceava. Prin S. pen. nr. 198/08.05.2002 a Jud. C-lung Moldovenesc, petentul a mai fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, sentinţă ce a fost modificată parţial în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prin Dec. Pen. nr. 867/2002, definitivă la 02.12.2002 a Curţii de Apel Suceava, prin care s-a constatat graţiată pedeapsa aplicată de 1 an şi 2 luni închisoare din S. pen. 198/2002 şi a rămas de executat pedeapsa de 1.000.000 lei ROL amendă penală, în privinţa căreia s-a dispus suspendarea executării pe 1 an.

În condiţiile speţei, instanţa constată că devin incidente dispoziţiile art. 135, art. 136 şi art. 137 Cod penal.

Potrivit art. 135 alin. 1 lit. a Cod penal, reabilitarea poate opera „în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an până la 5 ani după trecerea unui termen de 4 ani la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate”. Cu privire la calculul termenului de reabilitare, art. 136 alin. 1 Cod penal prevede că acesta curge „de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris”, iar în alin. 3 se prevede că „în caz de graţiere totală sau a restului de pedeapsă, termenul curge de la data actului de graţiere”.

Condiţiile cerute pentru admiterea cererii de reabilitare sunt prevăzute de art. 137 alin. 1 Cod penal. Astfel, cel condamnat trebuie să întrunească următoarele condiţii pentru a fi reabilitat: „a) nu a suferit o nouă condamnare în intervalul prevăzut de art. 135 ; b) îşi are asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace oneste, precum şi în cazul când are vârsta de a fi pensionat sau este incapabil de muncă; c) a avut o buna conduită; d) a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri sau când instanţa constată că cel condamnat şi-a îndeplinit în mod regulat obligaţiile referitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare”.

Verificând în baza art. 498 Cod procedură penală condiţiile cerute de lege pentru admiterea cererii de reabilitare, instanţa constată că la data formulării de către petent a cererii de reabilitare judecătorească, respectiv 18.10.2010, termenul de reabilitare era împlinit. În conformitate cu art. 136 alin. 3 Cod penal, în caz de graţiere totală a pedepsei, termenul de reabilitare curge de la data actului de graţiere, în cauză această dată fiind cea a pronunţării sentinţei prin care s-a constatat graţiată pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, respectiv 02.12.2002.

Având în vedere că petentul nu a mai suferit nici o condamnare în termenul necesar pentru reabilitarea judecătorească astfel cum rezultă din certificatul de cazier judiciar, instanţa consideră îndeplinită condiţia prevăzută de art. 137 alin. 1 lit. a Cod penal.

Referitor la condiţia prevăzută de art. 137 alin. 1 lit. b Cod proc. penală, instanţa apreciază că aceasta este îndeplinită, deoarece petentul îşi are asigurată existenţa prin muncă, acest lucru rezultând din ancheta socială depusă la dosar, f. 46, unde se precizează că este plecat la muncă în străinătate.

De asemenea, instanţa apreciază că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 137 alin. 1 lit. c Cod proc. penală, deoarece din probele administrate în cauză a rezultat că petentul are o bună conduită în societate, faţă de familie şi la locul de muncă.

Cu privire la condiţia impusă de art. 137 alin. 1 lit. d Cod proc. penală, instanţa constată că petentul a făcut dovada plăţii cheltuielilor judiciare către stat, dar nu a făcut dovada achitării despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat prin S.p. nr. 347/25.07.2001 - 10.125.000 lei ROL cheltuieli civile şi judiciare parte vătămată, prin S.p. nr. 198/08.05.2002 –3.250.000 lei ROL cheltuieli civile şi judiciare parte vătămată  Petentul nu a făcut dovada că ar fi încercat să îşi îndeplinească cel puţin parţial aceste obligaţii stabilite prin sentinţa menţionată. În plus, instanţa constată că petentul nu a invocat imposibilitatea de plată a acestor sume, iar din probatoriul administrat în cauză nu reiese faptul că petentul s-a aflat în imposibilitate de a achita despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare, ci doar că nu era înregistrat cu bunuri care ar fi putut face obiectul executării silite.

În privinţa susţinerii petentului, care prin actele depuse la termenul de astăzi a invocat intervenirea prescripţiei executării despăgubirilor civile, instanţa apreciază că prescripţia executării despăgubirilor civile este lipsită de relevanţă pentru admiterea cererii de reabilitare, prescripţia neoperând în acest caz, de vreme ce petentul a fost apt de muncă, acesta având posibilitatea să îşi îndeplinească obligaţia de desdăunare, precum şi obligaţia de a achita cheltuielile judiciare. De asemenea, în conformitate cu art. 137 alin. 1 lit. d Cod proc. penală, instanţa constată că, în cauză, partea vătămată nu a renunţat la despăgubiri, iar cel condamnat nu a făcut dovada îndeplinirii în mod regulat a obligaţiilor referitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare.

Domenii speta

Spete similare