Civil. fond funciar. cerere de reconstituire formulată de un moştenitor în baza legii 247/2005 pentru terenuri atribuite prin titlul de proprietate emis în mod legal altor moştenitori.

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă,  constată:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul judecătoriei Buzău, reclamantele AE F, CA şi SM au chemat în judecată civilă pe pârâtele COMISIA LOCALĂ FUNCIARĂ P, COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE B, solicitând în contradictoriu pronunţarea unei hotărâri  judecătoreşti  prin  care să se dispună punerea în posesie  pentru suprafaţa de  8,93 ha  şi eliberarea titlului de proprietate conform adeverinţei.

În motivarea în fapt a cererii s-a învederat că,  în  calitate de  nepoate ale defunctului CSG, prin cererea depusă la primăria  comunei P la data de 25.10.2005 şi înregistrată  au solicitat în temeiul Legii 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate  pentru suprafeţele ce au  aparţinut autorului acestora.

Ulterior, li s-a eliberat  adeverinţa prin care li s-a reconstituit în proprietate  suprafaţa  de 8,93 ha  moştenitorilor legali, adică reclamantelor şi numitei  PCZ – sora vitregă a autorului lor.

Prin adresa…., primăria comunei P le-a comunicat că,  au fost înlăturate de la moştenire rămânând ca unică moştenitoare mătuşa acestora.

Cum sunt moştenitoare  directe  ale defunctului CŞG, au investit  instanţa  cu cererea de faţă solicitând punerea în posesie asupra suprafeţei  de 8,93 ha  şi eliberarea  titlului de proprietate  conform adeverinţei.

În drept,  au fost invocate  prevederile Legii nr. 247/2005 şi ale  Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 iar, în probaţiune, au fost depuse în fotocopie, următoarele  înscrisuri: cererea înregistrată la primăria  comunei Pietroasele  ; răspunsul primăriei;  adeverinţa emisă  de Comisia  locală P pentru stabilirea  dreptului de proprietate  asupra  terenurilor ; actele de stare  civilă ; certificatul de deces privind pe defunctul CV.

În conformitate  cu prevederile  art. 115 şi următoarele  Cod procedură  civilă, Comisia locală P  a formulat întâmpinare prin care a achiesat la pretenţiile reclamantelor, care sunt moştenitoarele  defunctului  CŞG  şi a precizat  că au fost excluse de la moştenire urmare deciziei civile pronunţată de Tribunalul Buzău care a hotărât ca întreaga  suprafaţă  de teren, de 8, 93 ha, să fie  reconstituită în natură în favoarea  exclusivă  a moştenitoarei PCZ.

Pentru dovedirea susţinerilor făcute Comisia locală a depus fotocopie de pe  înscrisurile consemnate  la filele …., respectiv: încheierea dată în şedinţa Camerei de Consiliu din  data de 24.08.2007, în dosarul; adeverinţa ;  decizia civilă a tribunalului  Buzău, pronunţată în dosarul; memoriul înregistrat sub nr…, adresat de PC primăriei  comunei  P ; cererea reclamantelor depusă  la această primărie; fişa  defunctului  CŞG;  referatul primăriei comunei P  ; adresa Comisiei judeţene  B;  concluziile scrise depuse în dosarul de PC; extras din Legea  fondului funciar.

În şedinţa publică din data de 07.03.2008, reclamanta AEF a solicitat extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză a pârâtei PCZ.

La data de 12.03.2008, Comisia judeţeană B a depus întâmpinare  susţinând următoarele:

Pârâta PCZ - fiica autorului  defunct  CSG în aplicarea prevederilor  Legii nr. 1/2000 a solicitat  reconstituirea dreptului  de proprietate  asupra  suprafeţei de 8,93 ha, ce i-a  fost admisă sub formă de despăgubiri, prin hotărârea. Ulterior,  hotărârea emisă a fost anulată de Tribunalul Buzău prin decizia care a dispus reconstituirea dreptului  pentru aceeaşi suprafaţă, în natură şi,  totodată, a anulat Hotărârea  nr…. a Comisiei judeţene  prin care  reclamantele  au fost trecute ca moştenitoare  ale  defunctului autor CŞG.

Prin hotărârea  nr. …. Comisia judeţeană de fond funciar a aprobat propunerea  Comisie locale Pprivind înscrierea pârâtei PCZ în anexa …. la  Regulamentul aprobat prin  HG nr .890/2005, ca unică moştenitoare.

În baza  Legii nr. 247/2005, reclamantele au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra  suprafeţei de 8,93 ha , ce a stat la baza emiterii adeverinţei, eliberată în mod greşit de comisia  locală P.

Pârâta PCZ a formulat întâmpinare în condiţiile  art. 1141 alin.2  şi art. 115 Cod procedură civilă prin care a  solicitat motivat  respingerea  cererii de chemare  în judecată susţinându-se, în esenţă că, prin  decizia civilă, Tribunalul Buzău a dispus  emiterea  titlului de  proprietate pe numele său exclusiv iar,  la data de 12.03.2008, prin procesul verbal nr. …, a fost pusă în posesie  pe suprafaţa de 8,93 ha.

La dosar, pârâta a ataşat  fotocopii de pe următoarele  înscrisuri: adeverinţa Comisie Locale P; răspunsurile SERVICIULUI  PETIŢII, RELAŢII CU PUBLICUL ŞI SECRETARIAT din cadrul PREFECTURII  BUZĂU; procesul verbal de punere în posesie  ; decizia civilă a Tribunalului Buzău.

Prin notele intitulate „concluzii scrise”, pârâta PC  a invocat excepţia  autorităţii lucrului judecat conform art. 1201 Cod civil, în raport de decizia a Tribunalului  Buzău, în executarea căreia, prin  hotărârea  , Comisia judeţeană B a aprobat propunerile cuprinse în referatul  Comisie locale P, referitor la radierea din anexa.., poziţia …, de la autorul defunct CŞG a reclamantelor.

La data de 18 aprilie 2008, reclamantele au depus completarea acţiunii, solicitându-se  şi anularea adeverinţei întocmită de Comisia Locală P  şi a procesului verbal  de punere în posesie.

Prin notele de şedinţă  depuse la  acelaşi termen de judecată, reclamantele  au arătat în esenţă  că, decizia  civilă pronunţată de Tribunalul Buzău, nu le este opozabilă deoarece  nu au fost introduse în cauză, respectiv , nu au fost citate pentru a arăta  toate  mijloacele  de apărare faţă de cererea  pârâtei PC.

Pe de altă parte,  susţin reclamantele , Comisia Locală avea obligaţia  suspendării oricărui demers  pentru întocmirea titlului  de proprietate,  conform hotărârii  judecătoreşti, datorită promovării „ prezentei plângeri formulate în baza  Legii nr. 247/2005”.

 Au mai depus reclamantele răspunsul  primăriei comunei P; decizia a tribunalului  Buzău dată în dosarul; notificarea adresată  Comisie locale P.

La  acelaşi termen de judecată, pârâta PCZ prin apărător ales, s-a  opus întregirii sau modificării acţiunii, în condiţiile art. 136 Cod  procedură civilă.

Din dispoziţia instanţei a fost ataşat dosarul al judecătoriei Buzău.

Analizând  actele  şi lucrările dosarului, judecătoria  reţine următoarele:

Părţile aflate în proces sunt rudele defunctului CSG, reclamantele  nepoate de fiu (descendent de gradul II) iar pârâta  fiică (descendent de gradul I).

În aceeaşi calitate , pârâta PCZ a formulat cerere de  reconstituire  a dreptului de proprietate  asupra suprafeţei de 8,93 ha, rămasă de pe urma  antecesorului său, aprobată de autorităţile de fond funciar prin hotărârea  NR. 287/2004, prin înscrierea în anexa .., poziţia …., cu atribuire de despăgubiri.

Nemulţumită de modalitatea de reconstituire, fiindu-i acordate despăgubiri iar nu teren în fizic, cea în cauză s-a  adresat autorităţii judecătoreşti, hotărârea  atacată  fiind anulată de Tribunalul  Buzău care, prin  decizia civilă pronunţată  în dosar nr. …, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate  în natură cu privire la suprafaţa de 8,93 ha teren, pe raza comunei  P şi a obligat Comisia judeţeană  B să emită titlul de proprietate cu privire la acest teren pe numele exclusiv al pârâtei.

Comisiile de fond funciar au luat măsuri de executare a dispozitivului hotărârii judecătoreşti, astfel că,  propunerea Comisie  Locale P  a fost validată de Comisia judeţeană  B prin  HOTĂRÂREA nr. …, pârâta PCZ fiind înscrisă în anexa …  la Regulamentul aprobat prin HG  nr. 890/2005, ca moştenitoare a defunctului  său tată şi pusă în posesie  prin procesul verbal.

Calitatea reclamantelor de  moştenitoare  ale defunctului  CŞG, prin reprezentarea  tatălui lor,  defunctul  CŞG nu le îndreptăţea automat la reconstituirea ci le dădea doar vocaţie la  reconstituire, pe care o puteau valorifica prin cerere.

Această cerere a fost depusă de reclamante la data de 25.10.2005, înregistrată, prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorilor  CŞG şi MC, cerere admisă, în parte , de Comisia  locală P.

Aceeaşi Comisie, prin referatul a înaintat propunerea spre validare Comisei judeţene, în acest sens adoptându-se Hotărârea nr. …, prin care sunt trecute alături de pârâta PCZ, în anexa …poziţia …, la autor CSG.

Instanţa reţine că,  hotărârea nr. … este anulată pe cale judecătorească, cum rezultă neîndoielnic din dispozitivul deciziei Tribunalului, la care s-a făcut trimitere în prezentele considerente.

Este ştiut că,  prelungirea termenului de depunere  a cererilor pentru  reconstituirea  dreptului  de proprietate poate avea ca efect  doar reconstituirea  dreptului de proprietate asupra  diferenţelor de  suprafaţă ce  nu au  fost deja  reconstituite în mod legal ( art. III din Legea nr. 247/2005),  doar astfel, putându-se vorbi de  principiul neretroactivităţii legii civile.

Împrejurarea că  reclamantele  au formulat cereri în baza  Legii nr. 247/2005 nu are nicio relevanţă asupra  valabilităţii drepturilor  dobândite anterior cu respectarea prevederilor  Legii fondului funciar, pentru care a fost eliberat  procesul verbal de punere  în posesie, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 statuând că, ”drepturile dobândite  cu respectarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 pentru care au fost eliberate adeverinţe de  proprietate , proces verbal de punere în posesie  sau titlu de proprietate , rămân valabile fără  nicio  altă confirmare”.

Potrivit art. III din Titlul VI al Legii nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 pot cere reconstituirea dreptului de proprietate,  până  la 30 noiembrie 2005 inclusiv, foştii proprietari  cărora li s-a respins cererile sau  care nu au formulat astfel de cereri în termenele prevăzute  de Legea nr. 169/1997, pentru diferenţele  de suprafeţe ce pot fi reconstituite potrivit  legii.

Reconstituirea dreptului de proprietate  formulată în temeiul  art. 33 alin. 1  din Legea  nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, se face numai cu respectarea art. II din Legea nr.169/1997, potrivit cu care  dispoziţiile  modificatoare sau de completare ori de abrogare ale legii nu aduc atingere în niciun fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate cu respectarea  prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor ( norme similare fiind cuprinse şi  în Legea nr.1/2000 sau în Legea nr. 247/2005).

Pe de altă parte , este de observat că,  reconstituirea dreptului  de proprietate  în beneficiul exclusiv  al pârâtei care,  anterior, a urmat procedura prevăzută de legea specială, s-a  făcut  în baza  unei  hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile iar  drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă nu pot să fie  contrazise printr-o altă hotărâre, pronunţată într-un alt proces.

Cererea reclamantelor de a fi  incluse în titlul  de proprietate, alături de pârâtă, nu poate fi primită  şi pentru că, HOTĂRÂREA Comisiei  judeţene a fost anulată  de Tribunal  printr-o  hotărâre  definitivă şi  irevocabilă, ceea ce înseamnă că, orice act subsecvent acestei hotărâri – inclusiv adeverinţa  – este,  la rându-i,  nul.

Prin întâmpinarea formulată, Comisia judeţeană B a recunoscut ca.  în  mod greşit, Comisia Locală P a  eliberat adeverinţa  de proprietate atâta timp  cât,  de la acelaşi autor, s-a  reconstituit dreptul  de proprietate pe numele pârâtei PCZ.

Excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare, nu poate fi primită, în sprijinul acestei soluţii pledând  următoarele argumente:

Pentru  a exista autoritate de lucru judecat, potrivit art. 1201 din Codul  civil, trebuie să existe  tripla identitate cerută de acest text: de persoane, de obiect şi de cauză.

Această triplă identitate, respectiv condiţii, trebuie  să fie îndeplinită  cumulativ.

Or, în prima acţiune,  soluţionată definitiv  prin decizia  civilă, reclamantele AEF, CA şi SM nu au calitate  procesuală,  astfel  că  nu poate fi vorba de existenţa  identităţii  de părţi.

Lipseşte şi identitatea de obiect, întrucât  în litigiul anterior  s-a solicitat atribuirea  terenului în fizic iar prin acest litigiu, se tinde la înscrierea  reclamantelor, alături de mătuşa acestora, pârâta PCZ, în titlul de proprietate ce se va elibera după  autorul  comun, defunctul  CSG.

Referitor la cererea  completatoare, depusă de reclamante la termenul de judecată  din 18.04.2008,  prin apărător ales, se reţin următoarele:

Problema de drept  este aceea  a modificării şi întregirii  acţiunii  după prima zi de înfăţişare, în  sensul prevederilor art. 132 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă.

Aceste prevederi asigură dreptul pârâtului de a cunoaşte modificarea şi de a-şi  pregăti apărarea.

Pârâtul este în drept  a se opune întregirii şi modificării acţiunii şi de a ridica  excepţia tardivităţii, fie prin întâmpinare, fie la prima zi de înfăţişare  următoare depunerii ei.

Pârâta PCZ s-a opus categoric completării acţiunii în condiţiile  art. 136 Cod procedură  civilă consecinţa fiind aceea că  cererea completatoare nu poate fi soluţionată pe fond în cadrul prezentului proces.

Nu există niciun  impediment ca,  reclamantele să investească instanţa  cu o cerere similară, ce va face  obiectul unei alte judecăţi.

Prin urmare, în raport de prevederile art. 132 şi  ale  art. 103  alin (1) Cod procedură civilă, va constata decăderea reclamantelor  din dreptul de a o modifica şi completa cererea.

Faţă de considerentele  de fapt şi de drept expuse, având  în vedere şi dispoziţiile  art. 129  alin. 6  din Codul de procedură civilă, conform cărora  instanţele  se pronunţă numai asupra  obiectului dedus judecăţii, judecătoria va respinge excepţia autorităţii  lucrului  judecat, invocată de  pârâta PCZ pe cale de întâmpinare.

Pe fond, va respinge ca neîntemeiată cererea  introductivă.

Va decădea reclamantele din dreptul  de a modifica şi completa cererea de chemare în judecată.

Conform art.5 alin.2 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, hotărârea este supusă recursului.

Domenii speta

Spete similare