Plangere contraventionala

Sentinţa civilă 904/24.03.2009

Deliberând asupra cauzei având ca obiect plângere contravenţională, instanţa reţine următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea în data de 17.09.2008, sub nr. unic. 4470/327/2008 petenta ………….. a contestat procesul- verbal de contravenţie seria GNM nr. 000288 emis în data de 12.08.2008 de Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea, solicitând anularea acestuia pentru netemeinicie şi exonerarea de plata amenzii.

În motivarea plângerii formulate, petenta învederează instanţei faptul că nu se face vinovată de fapta reţinută în sarcina sa, atâta timp cât la momentul constatării urmărilor sociale ale faptei de către intimată partiziile pe care le avusese în exploatare fuseseră predate către ………….., astfel P 8156 predată la data de 11.07.2008, P 8266 predată la data de 15.07.2008 şi P 8115 predată la data de 19.07.2008, iar din procesele-verbale de reprimire a parchetelor rezultă că au fost respectate instrucţiunile Ordinului nr. 635/2002.

Mai arată petenta că a respectat caietul de sarcini, anexă a contractului de vânzare-cumpărare a masei lemnoase, iar în ce priveşte modul de gestionare al deşeurilor lemnoase acesta s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Ordinului nr. 635/2002 aşa cum rezultă din procesele-verbale de reprimire a parchetelor.

Mai arată petenta că reprezentantul legal al …………….. a semnat nota de constatare, dar că această semnătură nu echivalează cu o recunoaştere a faptei reţinute în sarcina petentei, ci doar că a fost de acord a aduce la îndeplinire măsurile dispuse de agenţii constatatori.

În drept, petenta invocă disp. OG 2/2001.

În susţinerea plângerii, petenta a depus cu respectarea exigenţelor art. 138 raportat la art. 112 pct.5 C.pr.civ., înscrisuri, respectiv: nota de constatare din 12.08.2008- f.5-6, copia plicului de corespondenţă- f.7, adresa nr. 1303/18.08.2008- f.8, procesul-verbal de contravenţie seria GNM nr. 000288 emis în data de 12.02.2008 –f.9, contract de vânzare-cumpărare a masei lemnoase pe picior nr. 33/27.12.2007- f.11-12, anexa 1 la contract- f.13-14, autorizaţia de exploatare nr- 509/29.04.2005- f.15, proces-verbal de predare spre exploatare a parchetului 8156din 13.05.2008- f.16, proces-verbal de reprimire a parchetului din 11.07.2008- f.17, autorizaţia de exploatare nr- 510/29.04.2005- f.18, proces-verbal de predare spre exploatare a parchetului 8226 din 13.05.2008- f.19, proces-verbal de reprimire a parchetului din 15.07.2008- f.20, autorizaţia de exploatare nr- 516/29.05.2005- f.21, proces-verbal de predare spre exploatare a parchetului 8115 din 06.07.2008- f.22, proces-verbal de reprimire a parchetului din 19.07.2008- f.23.

La termenul de judecată din data de 18.11.2008, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale şi menţinerea procesului-verbal de contravenţie ca fiind legal şi temeinic.

În motivarea, intimata a arătat că la data de 05.08.2008 comisarii ……….au efectuat un control tematic în canalul Tătaru, unde au constatat că …………………. în urma activităţii de exploatare a depozitat deşeuri lemnoase pe malul canalului Tătaru. Mai arată intimata că partiziile au fost predate către Ocolul Silvic, dar nu şi materialul lemnos rezultat din tăierile de arbori.

În susţinerea întâmpinării, intimata a depus la dosar fotografii- f. 43-46, autorizaţia de mediu nr. 763/30.08.2006- f. 47-52,

În drept, şi-a întemeiat întâmpinare pe disp. art. 115 C.pr.civ, OUG 195/2002, Ordinul 635/2002, HG 2293/2004.

Instanţa constată  că plângerea contravenţională este scutită de taxa judiciară de timbru, conform art. 36 din OG 2/2001.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisuri, cu fotografii, proba testimonială cu doi martori pentru fiecare parte.

La termenul de judecată din data de 03.02.2009, petenta a depus la dosar un set de înscrisuri- facturi – f. 74- 134.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal seria GNM nr. ………….. emis în data de 12.08.2008 de Garda Naţională de Mediu- …………… , petenta ………….. a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 30.000 lei pentru săvârşirea faptei prevăzută şi sancţionată de disp. art. 96 alin.2  pct.34 din OUG 195/2005, constând în aceea că în data de 05.08.2008, ora 12,00, în urma activităţii de exploatare în partizele 8156,8266, 8115, pe canal Tătaru societatea a depozitat deşeuri lemnoase (resturi de exploatare definite în HG 2293/2004) pe malul canalului Tătaru, parte fiind antrenate de curenţii apei, putând afecta circulaţia navală.

Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, instanţa constată următoarele:

Sub aspectul legalităţii procesului-verbal, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute care ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanţă.

Petentul nu a invocat motive de nulitate.

Instanţa mai reţine, de asemenea şi împrejurarea că faptei reţinute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică şi a fost legal individualizată, raportat la dispoziţiile art. 96 alin.2 pct.34 din OUG 195/2005, care prevăd faptul că constituie contravenţie fapta de a arunca şi de a depozita pe maluri deşeuri de orice fel.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenţie contestat, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 33/27.12.2007 petenta ……………………… a cumpărat masă lemnoasă din partiziile 8156,8266, 8115 în cantităţile şi structura din anexa nr. 1 la contract.

Pentru partida 8156, petentei i s-a emis autorizaţia de exploatare nr. 509/29.04.2008- depusă la fila 15 dosar pentru masa lemnoasă, pe baza căreia s-a procedat la predarea parchetului către petentă şi întocmirea procesului-verbal de predare a parchetului din partida 8156 conform înscrisului de la fila 16, datat 13.05.2008. Conform autorizaţiei de exploatare, termenul stabilit pentru recoltare şi colectare este între 29.04.2008- 30.07.2008, urmând ca parchetul să fie reprimit de reprezentantul Ocolului Silvic la data de 30.07.2008. În fapt s-a procedat la reprimirea parchetului din partiza 8156 în data de 11.07.2008, conform înscrisului de la fila 17 dosar.

Pentru partida 8266, petentei i s-a emis autorizaţia de exploatare nr. 510/29.04.2008- depusă la fila 18 dosar pentru masa lemnoasă, pe baza căreia s-a procedat la predarea parchetului către petentă şi întocmirea procesului-verbal de predare a parchetului din partida 8266 conform înscrisului de la fila 19, datat 13.05.2008. Conform autorizaţiei de exploatare, termenul stabilit pentru recoltare şi colectare este între 29.04.2008- 30.07.2008, urmând ca parchetul să fie reprimit de reprezentantul Ocolului Silvic la data de 30.07.2008. În fapt, s-a procedat la reprimirea parchetului din partiza 8266 în data de 15.07.2008, conform înscrisului de la fila 20 dosar.

Pentru partida 8115, petentei i s-a emis autorizaţia de exploatare nr. 516/29.05.2008- depusă la fila 21 dosar pentru masa lemnoasă, pe baza căreia s-a procedat la predarea parchetului către petentă şi întocmirea procesului-verbal de predare a parchetului din partida 8115 conform înscrisului de la fila 22, datat 06.07.2008. Conform autorizaţiei de exploatare, termenul stabilit pentru recoltare şi colectare este între 29.05.2008- 31.07.2008, urmând ca parchetul să fie reprimit de reprezentantul Ocolului Silvic la data de 31.07.2008. În fapt, s-a procedat la reprimirea parchetului din partiza 8115 în data de 19.07.2008, conform înscrisului de la fila 23 dosar.

Din declaraţia martorului ……………….- fila 163 dosar, rezultă că în timpul activităţii de exploatare a materialului lemnos din partiziile de pe canalul Tătaru s-a depozitat materialul lemnos valorificabil (buşteanul sau metrul liniar) în depozitul primar, iar resturile rămase din exploatare şi nevalorificabile au fost strânse şi depozitate în cioate în partizie, fără ca resturile lemnoase să fie ridicate din partizie la momentul în care petenta a terminat exploatarea materialului lemnos din partizie.

Pe aspectul de fapt că salariaţii petentei au lăsat pe suprafaţa de teren pe care au efectuat  activităţile de tăiat arbori resturile lemnoase nevalorificabile din exploatare face probă şi declaraţia martorului ……………….- fila 164 dosar, care arată  că nu au transportat niciodată deşeurile din partiziile avute în exploatare.

Aceeaşi împrejurare de fapt rezultă şi din declaraţia martorului Muhuleţ Gabriel- f. 165 dosar, tehnician silvic, şef de district pe Braţul Chilia, angajat al ocolului silvic şi persoana însărcinată şi care a procedat la predarea şi reprimirea parchetului de la petentă către Ocolul Silvic, care arată că la reprimirea parchetului resturile din exploatare erau amplasate pe cioate în parchet, la o distanţă de 3-4 metri faţă de malul apei.

Din declaraţia martorului ………….,  instanţa mai reţine că la momentul preluării parchetului de la ……………, malurile canalului Tătaru nu arătau aşa cum rezultă din fotografiile de la filele 43-45, momentul preluării parchetului rezultând din înscrisurile de la filele 17- data de 11.07.2008, fila 20- data de 15.07.2008 şi de la fila 23- data de 19.07.2008. Martorul Dălcăran Gheorghe arată şi el că malurile canalului Tătaru pe toată durata în care s-au efectuat tăierile de arbori din acele partizii nu au arătat aşa cum rezultă din fotografiile de la filele 43-45.

Din declaraţiile martorului ………….- f.148 dosar- rezultă că la data de 05.08.2009 a constatat direct şi nemijlocit faptul că în cele trei partizii erau depozitate crengi şi material lemnos rezultat din tăierea plopilor şi sălciilor, moment în care a efectuat fotografiile care au fost depuse de intimată la filele 43-45 dosar. Fiindu-i arătate aceste fotografii de la filele 43-45 dosar, martorul a declarat în faţa instanţei că sunt fotografiile făcute de el la data de 05.08.2008 în dreptul partiziilor, indicând dintre cele trei partizii partizia cu nr. 8266. Faptul că martorul nu poate indica cu exactitatea şi numărul celorlalte două partizii pe care a făcut constatările este apreciat de instanţă ca fiind datorat procesului natural de uitare intervenit prin curgerea timpului de la data perceperii faptelor-05.08.2008 şi până la data redării lor în faţa instanţei- data de 03.02.2009 şi apreciat în acelaşi timp şi ca un element de sinceritate al martorului.

De altfel declaraţia acestui martor …………  nu este în contradicţie cu declaraţiile celorlalţi trei martori audiaţi în cauză …………………., deoarece şi aceştia au arătat că în timpul perioadei de exploatare a masei lemnoase din aceste suprafeţe şi la momentul terminării exploatării nu s-a procedat la ridicarea materialului lemnos neutilizabil- prin aceasta martorii înţelegând crengi şi material lemnos cu un diametru de sub 5 cm- astfel că declaraţiile martorilor se completează, având în vedere şi împrejurarea că sunt declaraţii care vizează momente diferite în timp, astfel martorii …………… şi ………… fac probă pe perioada de timp în care suprafeţele de teren au fost în cursul exploatării- respectiv pe perioada 13.05.2008-19.07.2008, declaraţia martorului ……………… face probă pe situaţia de fapt de la momentul la care s-a întocmit procesele-verbale de reprimire a parchetelor, iar declaraţia martorului ………….. face probă pe situaţia de fapt de la data de 05.08.2008.

Cu privire la împrejurarea dacă îi revenea petentei obligaţia de a ridica materialul lemnos neutilizabil rezultat din tăierile de arbori, instanţa urmează să analizeze obligaţiile stabilite în sarcina exploatatorilor prin normele la regimul silvic.

În drept, agenţilor economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului le revine obligaţia aplicării şi respectării normelor privind stabilirea termenelor, modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional aprobate prin Ordinul 635/2002.

Conform actului normativ, acestor agenţi economici le revin obligaţii precum respectarea regulile silvice la exploatarea masei lemnoase şi curăţarea parchetelor.

Din art. 20 alin. 1 din Ordinul 635/2002 rezultă că pe parcursul exploatării parchetului, aşezarea grămezilor de crăci şi a resturilor de exploatare se face, de regulă, pe cioate sau în locuri fără seminţiş, obligaţie pe care petenta a respectat-o aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Raportând norma legală la cazul de speţă, instanţa reţine din declaraţiile celor trei martori audiaţi în cauză, că petenta şi-a respectat această obligaţia în cursul exploatării parchetelor 8156,8266, 8115.

Conform art. 29 din acelaşi act normativ la terminarea exploatării parchetului în cazul în care exploatare s-a realizat sub formă de tăieri fără restricţie urmate de regenerare artificială resturile de exploatare nevalorificabile (crăci, vârfuri, resturi, zoburi, coajă, lemn putregăios etc.) rămase în parchet se strâng în şiruri (martoane) cu o lăţime maximă de 1,0 - 1,20 m, întrerupte din 20 în 20 m, cu orientare pe linia de cea mai mare pantă, cu distanţă între şiruri pe curba de nivel de 15 - 20 m, obligaţie probată a fi respectat de petentă.

Obligaţia de a strânge resturile de exploatare nevalorificabile se completează cu obligaţia prev. de art. 21 din Ordinul 635/2002 ca la expirarea termenului de exploatare să ridice resturile lemnoase nevalorificabile din parchete.

Distinct de obligaţia care îi revine exploatatorului  pe parcursul exploatării parchetului, conform art. 21 din Ordinul 635/2002 la expirarea termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie se interzice lăsarea în parchete de grămezi de crăci.  Obiectul acestui text de lege îl vizează resturile de exploatare adunate şi stivuite în parchet, deci depozitate, pentru că doar acest sens poate fi atribuit noţiunii de "grămezi de crăci" prin raportare şi la disp. art. 31 din Ordinul 635/2002 care se referă la resturile din exploatare împrăştiate pe văile din interiorul parchetelor.

Cu privire la această obligaţie, instanţa reţine pe baza declaraţiilor martorilor ………………… că petenta nu a procedat prin salariaţii săi la ridicarea resturilor lemnoase rezultate din exploatarea masei lemnoase din cele trei partizii.

Sub aspectul subiectului activ al contravenţiei, obligaţia de a nu lăsa grămezile de crăci în partizie revenea titularului autorizaţiei de exploatare, în speţă ………………….., aşa cum rezultă din art. 16 Cap. 4 din Ordinul 635/2002- care reglementează regulile silvice ce trebuie respectate la exploatarea masei lemnoase- care prevede că titularii autorizaţiilor de exploatare sunt obligaţi să organizeze exploatarea masei lemnoase în cadrul termenelor prevăzute în autorizaţiile de exploatare, cu respectarea strictă a regulilor silvice de exploatare, iar printre regulile silvice de exploatare face parte şi norma art. 21 din Ordinul 635/2002.

Conform art. 30 din Ordinul 635/2002 la terminarea exploatării parchetului se interzice lăsarea de resturi de exploatare pe potecile şi cărările de interes turistic, pe văile şi pâraiele din interiorul parchetelor.

Raportând normele legale la cazul de speţă, instanţa constată că pentru partizia nr. 8156 reprimirea parchetului s-a făcut în data de 11.07.2008, dar din autorizaţie termenul de finalizare al exploatării s-a stabilit la data de 30.07.2008, or, conform art. 21 din Ordinul 635/2002 este interzisă lăsarea în parchet de grămezi de crăci la momentul expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie. Astfel că stabilirea dacă petenta ……………. şi-a îndeplinit obligaţia de a nu lăsa în parchete grămezi de crăci, obligaţie prev. de art. 21 din Ordinul 635/2002, trebuia raportată la data trecută în autorizaţia de exploatare, respectiv data de 30.07.2008, când prin raportare la textul de încadrare juridică a faptei, respectiv art. 96 alin.2 pct. 34 din OUG 195/….., care prevede că constituie contravenţie încălcarea obligaţiei de către persoana juridică de a nu depozita pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafaţă şi în zonele umede deşeuri de orice fel, fapta petentei de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia a devenit contravenţie şi s-a consumat.

Dar, prin modalitatea de săvârşire, fapta contravenţională are caracterul unei fapte continue, în sensul că prin natura sa, depozitarea a durat în timp în mod continuu, neîntrerupt şi fără a mai fi necesară intervenţia exploatatorului pentru a menţine elementul material al faptei contravenţionale epuizându-se la momentul constatării acesteia de către agentul constatator.

Pentru aceleaşi considerente, fapta petentei privind partizia nr. 8266 şi 8115 s-a consumat la data de 30.07.2008 şi respectiv 31.07.2008.

Constatările agenţilor constatatori au avut loc în data de 05.08.2008, deci după 5 zile, respectiv 6 zile de la împlinirea termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie pentru fiecare parchet, deci după ce acţiunea petentei de a depozita resturile din exploatare s-a consumat, devenind ilicită şi îmbrăcând caracterul unei contravenţii, deoarece conţinutul faptei trebuie raportat la art. 20, 29 şi 21 din Ordinul 635/2002, în sensul că depozitarea resturilor în timpul exploatării nu constituie contravenţie, dar fapta de a nu ridica depozitele de resturi lemnoase nevalorificabile la data împlinirii termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie devine contravenţie şi se încadrează în conţinutul constitutiv prev. de art. 96 alin.2 pct.34 din OUH 195/2002.

Apărarea petentei că urmările sociale constatate de agenţii constatatori la data de 05.08.2008 nu au legătură cauzală cu fapta petentei de a depozita resturile lemnoase în partiziile avute în exploatare nu este întemeiată, deoarece prin actul de sancţionare s-a reţinut în sarcina petentei fapta de a fi a depozitat deşeuri lemnoase pe malul canalului Tătaru, iar din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă fără echivoc împrejurarea că petenta pe parcursul exploatării a adunat crengile şi materialul lemnos nevalorificabil în martoane, deci l-a depozitat, pe care însă la terminarea exploatării le-a lăsat pe suprafaţa de teren pe care a efectuat tăierile de arbori. Din declaraţia martorului …………- f.148 dosar- rezultă că în data de 05.08.2008 a constatat personal şi direct că în trei partizii, dintre care una cu nr. 8266, pe malul apei se aflau crengi şi material lemnos şi că pe toată întinderea suprafeţei de pământ se aflau împrăştiate deşeuri lemnoase. A mai arătat martorul ………………… că numai în dreptul acestor 3 partizii se afla material lemnos rezultat din activitatea de tăiere arbori, în rest malurile canalului Tătaru fiind curate, or, în aceste condiţii este neîntemeiată apărarea petentei că fiind şi alte exploatări în amonte de locul unde a avut ea suprafeţele în exploatare, aglomerarea de material lemnos de pe malul apei în dreptul partiziilor 8115, 8266, 8156 s-a datorat acţiunii apei care ar fi transportat materialul lemnos din amonte în sensul direcţiei de curgere şi l-ar fi depozitat în dreptul acestor trei partizii. Dacă ar fi fost aşa cum învederează petenta, material lemnos s-ar fi găsit şi în amonte, pe malul apei, chiar dacă în cantităţi mai mici, risipite, or lipsa acestuia în amonte denotă faptul că izvorul- cauza fenomenului s-a găsit în cele trei partizii 8115, 8266 şi 8156.

În ce priveşte analiza probei cu fotografiile depuse de intimată, instanţa reţine că acestea vizează urmările sociale ale faptei săvârşite constând în aceea că parte a materialului lemnos a fost antrenat de ape.

Martorii au mai arătat că de-a lungul partiziilor avute în exploatare de SC ……………….. malurile canalului Tătaru în timpul cât aceştia au lucrat la tăierile de arbori din aceste partizii nu au arătat ca în fotografiile depuse de intimată la filele 43-46 dosar, declaraţii pe care instanţa urmează să le analizeze circumstanţiat, respectiv are în vedere faptul că martorii au lucrat pe acele suprafeţe de teren, dar că la momentul predării către Ocolul Silvic aceştia nu au fost de faţă, neputând astfel să ştie şi să facă declaraţii cu valoare probatorie în faţa instanţei dacă resturile lemnoase rămase pe suprafaţa avută în exploatare de petentă au fost sau nu antrenate de ape până efectiv la malul canalului. Mai mult, predarea către ocolul silvic a avut loc înainte de data la care fapta a devenit contravenţie, astfel că declaraţia acestora vizează numai perioada de timp în care au lucrat pe suprafaţa de teren la tăierile de arbori, or pe această perioadă de timp depozitarea nu constituia contravenţie, deci proba este anterioară momentului consumativ al faptei şi deci fac probă pe aspecte nerelevante în cauză. Asupra depunerilor de resturi lemnoase de pe malul canalului Tătaru la data de 05.08.2008, petenta nu a făcut probe contrare de natură a permite instanţei să îşi fundamenteze hotărârea.

Sub aspectul noţiunii de deşeuri lemnoase, instanţa reţine că potrivit pct. 19 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, deşeul este definit ca fiind orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca, astfel că fiind o normă de trimitere, se completează în a defini noţiunea cu disp. HG 2293/2004, privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase, care în art. 2 pct. 2 stabileşte că sunt deşeuri lemnoase a) resturile de exploatare definite conform standardelor în vigoare; b) coaja, rumeguşul, talaşul, aşchiile, marginile şi altele asemenea, rezultate în urma exploatării şi/sau prelucrării lemnului; c) materialele lemnoase depozitate pe terenuri sau spaţii care nu sunt destinate acestui scop: albii şi maluri de ape, terenuri aferente instalaţiilor de scos apropiat şi transport şi alte asemenea terenuri.

Or, din declaraţiile martorilor a rezultat că în partiziile avute în exploatare de …………………. s-au depozitat şi nu s-au ridicat la sfârşitul termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie crengile şi materialul lemnos cu un diametru sub 5 cm, astfel că obiectul material asupra căruia s-a săvârşit acţiunea ilicită se încadrează în noţiunea de deşeuri lemnoase.

Menţiunile din procesele-verbale de reprimire a parchetului consemnate de şeful de district al Ocolului Silvic, numitul Muhuleţ Gabriel, că ………………….. a respectat instrucţiunile Ordinului 635/2002, pe care petenta îşi întemeiază apărare şi arată că nu se poate reţine în sarcina sa neîndeplinirea vreunei obligaţii din acest Ordin, nu sunt de natură a face probă contrară constatărilor agentului constatator, în sensul că nu probează cu aceste procese-verbal faptul că petenta nu a lăsat material lemnos nevalorificabil în partiziile pe care le-a avut în exploatare, deoarece menţiunile făcute de reprezentantul Ocolului Silvic au un caracter vag, nedefinit, echivoc, nu exemplifică ce a înţeles salariatul Ocolului Silvic prin aceste menţiuni, cu atât mai mult cu cât acesta a fost audiat nemijlocit de instanţă şi a arătat că printr-o uzanţă în acest domeniu, crengile sunt lăsate pe loc unde fie se descompun, fie sunt luate de populaţia din împrejurimi ca lemne de foc, astfel că menţiunile din procesele-verbale de reprimire a parchetului nu se referă la împrejurarea dacă petenta a lăsat sau nu pe suprafaţa partiziilor resturile din activitate de tăiere a arborilor. Or, faţă de poziţia avută în instanţă, petenta nu îşi poate întemeia apărare pe o interpretare dată menţiunilor făcute de acest martor pe procesele-verbale de reprimire a parchetelor, atâta timp cât instanţa constată din răspunsurile martorului Muhuleţ Gabriel că în partizii erau lăsate în mod controlat crengile si alte resturi din exploatare, condiţii în care martorul consideră şi acum că s-au respectat instrucţiunilor Ordinului 635/2002. Mai mult, consemnările acestuia nu pot degreva petenta de o răspundere contravenţională, pentru că nu reprezentantul Ocolului Silvic stabileşte conţinutul normei juridice – al Ordinului 635/2002, iar interpretarea dată de acesta Ordinului nu este de natură a face inaplicabile obligaţiile stabilite în sarcina exploatatorului. Petenta nu poate invoca în apărare din cuprinsul acestor înscrisuri decât ceea ce presupun constatări personale cu privire la împrejurări de fapt ale celui care a întocmit actul, nu şi opinii juridice de interpretare a normelor juridice.

Pentru aceste considerente, instanţa urmează să reţină că petenta şi-a încălcat obligaţia de a nu lăsa în partizie resturi lemnoase din exploatare la momentul încetării exploatării, fapta constituie contravenţie şi trebuie să angajeze răspunderea contravenţională a petentei.

Sub aspectul individualizării sancţiunii, instanţa reţine că intimata a aplicat o sancţiune în minimul special, în condiţiile în care obligaţia încălcată de petentă are efecte asupra mediului înconjurător dar şi urmări sociale asupra siguranţei navigaţiei pe canalul Tătaru, prezentând un evident pericol social, astfel că nu s-ar putea proceda la reindividualizarea sancţiunii deoarece un avertisment nu ar realiza o justă şi proporţională sancţionare, iar aplicarea unei amenzi sub minimul special ar fi ilegală.

Domenii speta

Spete similare