Pretenţii

Dosar nr. 12000/318/2011 operator 2445

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU, JUDETUL GORJ

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 11083

Sedinta publica de la 19 Decembrie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU

Grefier MIHAELA SIRBU

Pe rol  fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta publica din 12.12.2011, în cauza civila privind pe reclamantul .... si pe pârâtii  .... si  ...., având ca obiect pretentii.

Mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronuntarii din 12.12.2011, ce face parte integranta din prezenta sentinta, când instanta pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise  , a amânat pronuntarea cauzei la data de 19.12.2011.

Procedura legal îndeplinita din ziua dezbaterilor.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta ,  se constata depuse la dosar concluzii scrise din partea partilor,pârâtii atasând declaratia de avere din 15.06.2011, 26.02.2010 ale reclamantului, extras de pe e-achizitii.com, adresa Centrului de Resurse Juridice din 21.05.2009 catre A.N.I si raspunsul A.N.I catre Centrul de Resurse Juridice din 01.06.2009, dupa care instanta, deliberând , pronunta urmatoarea sentinta.

INSTANTA

Prin actiunea înregistrata la judecatoria Tg-Jiu sub nr. 12000/318/2011, reclamantul ... a chemat în judecata  pe pârâtii  ... si  ...., solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligati pârâtii la plata sumei de 427 000 lei, echivalentul a 100000 euro reprezentând repararea prejudiciului moral cauzat si scuze publice.

În motivare arata ca prin articolul publicat în 23.06.2011, în cotidianul ... semnat de catre ...., s-au adus afirmatii grave cu privire la persoana reclamantului si activitatea pe care o desfasoara ca primar al orasului .... prin relatarea unor fapte  neadevarate, nefiind prima data când s-au publicat astfel de articole. Precizeaza reclamantul ca s-au folosit expresii ce-i afecteaza demnitatea, onoarea si reputatia, precum :" ..., ... ....si ... , ..... Mai arata ca s-au publicat materiale denigratoare referitoare la viata sa privata si la exercitiul atributiilor sale în calitate de primar al orasului ..., fiind calificat ca un om corupt, fiind acuzat ca face lucruri ce nu corespund realitatii  , legându-se numele sau de activitati desfasurate de societati comerciale fara vreo legatura cu activitatea desfasurata de reclamant în calitate de primar, ca ziarul a permis publicarea acestor materiale având calitate de comitent , iar pârâtul ... urmeaza sa raspunda pentru fapta proprie în calitate de redactor, ca s-a folosit abuziv dreptul de exprimare prin presa , limbajul a fost jignitor, fapte considerate de reclamant de natura delictuala, ca toate acestea au avut consecinte negative si au avut o însemnatate pentru reclamant.

Mai precizeaza în actiune ca pârâtul este formator de opinie si trebuie sa respecte riguros principiile de etica si deontologie profesionala, prin astfel de atitudini a afectat si credibilitatea institutiei pe care o conduce reclamantul, ca libertatea de exprimare nu este  absoluta, însa acest drept trebuie exercitat în limitele firesti fara sa prejudicieze drepturile si interesele legitime ale altor persoane indicând cauza Lingens Împotriva Austriei, ca pârâtul ...., în calitate de redactor i-a adus mai multe acuze si în alte ziare locale, publicate cu rea credinta drept atacuri la persoana, respectiv, în ziarul .... din 24.08.2010, 14.05.2010, 20.09.2010, 13.05.2010, iar prin aceasta atitudine a generat o opinie gresita tuturor cetatenilor. Învedereaza reclamantul ca are o imagine de om gospodar si întreprinzator  caruia îi pasa de problemele cetatenilor, precizând ca i-a fost afectata si viata de familie deoarece copiii sai la scoala sunt supusi unor presiuni din partea altor copii , inclusiv sotia sa este supusa la grave presiunii psihice, solicitând dezmintirea celor publicate prin publicarea unei scrisori în trei numere consecutive ale aceluiasi cotidian.

În drept îsi întemeiaza actiunea în baza art. 998-999 , art.1000 alin 3 cod civil , solicitând cheltuieli de judecata în baza art. 274 C.p.c.

În dovedire depune  în copie articolul din 23.06.2011, articolul din 14.07.2011, 14.05.2010, articolul din 20.09.2010, articolul din 13.05.2010, comentarii cititori, împuternicire avocatiala.

Reclamantul precizeaza concret ca articolul la care se refera este cel scris în ziarul .... din 23.06.2011 de catre ..., fiind încalcat articolul 8 din Conventia Europeana a drepturilor Omului.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri, respectiv,  adresa de la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul ... privind firma ...., adresa ... din 24.11.2011 emisa de DNA , adresa nr. 3514/III/7/2011 emisa de Parchetul de pe lânga Judecatoria ..., adresa 8488/2/6/2011 emisa de Parchetul de pe lânga Tribunalul ... , proba cu martori , fiind ascultati martorii ... si .... Partile depun concluzii scrise, pârâtii atasând declaratia de avere din 15.06.2011, 26.02.2010 ale reclamantului, extras de pe e-achizitii.com, adresa Centrului de Resurse Juridice din 21.05.2009 catre A.N.I si raspunsul A.N.I catre Centrul de Resurse Juridice din 01.06.2009.

Analizând actele si lucrarile dosarului , instanta retine urmatoarele: 

Reclamantul este primar al orasului ...din  judetul Gorj. În data de 23.06.2010 în ziarul .., sub semnatura pârâtului ..., este scris un articol cu titlu ,, ....,,. În cuprinsul acestui articol, se relateaza despre lucrarile ce se deruleaza în localitatile ... si ... de firma ... , societate cu care, spune pârâtul, ca reclamantul ar avea legaturi.

Considerând ca articolul contine materiale denigratoare astfel încât orice persoana care citeste acele rânduri ramâne cu impresia ca reclamantul este o persoana corupta si exercita afaceri ilegale, reclamantul formuleaza prezenta actiune prin care solicita repararea prejudiciului de imagine adus atât în viata profesionala cât si în viata personala. În acest caz, instanta are obligatia sa puna în balanta dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private, la respectarea onoarei si reputatiei si interesul public fata de libertatea de exprimare, interes în care jurnalistii joaca un rol esential de gardian public.

Se observa ca articolul incriminat trateaza un subiect de interes public, si anume, activitatea reclamantului ca si primar dar si activitatea unei societati private cu privire la unele lucrari în comunele ...si ..., probleme ce au constituit subiectul unor dezbateri extinse în presa locala. Instanta va analiza articolul din data de 23.06.2011, indicat de reclamant ca material denigrator si ofensiv, restul articolelor enumerate nefacând obiectul prezentei actiuni.

Se constata ca informatiile puse la dispozitie în articol aveau un temei factual: declaratiile de avere ale reclamantului, informatii oficiale despre licitatii publice, sesizarea Centrului de Resurse Juridice catre Agentia Nationala de Integritate, raspunsul Agentiei Nationale de Integritate catre Centrul de Resurse Juridice. De fapt, Centrul de Resurse Juridice sesizeaza în data de 21.05.2009 aceleasi aspecte , detaliind faptul ca reclamantul a fost actionar/asociat la firma .... pâna în data de 01.07.2008 indicând în cuprinsul sesizarii despre cererea de schimbare a asociatilor si de contractele de achizitii publice de care a beneficiat aceasta firma. Aceleasi aspecte fac obiectul unor dosare penale, conform adreselor: 71/P/2011 emisa de DNA- serviciul teritorial .., biroul teritorial .. si 3514/III/7/2011 emisa de Parchetul de pe lânga Judecatoria .... Acest articol este scris într-o maniera tipic gazetareasca, menit sa stârneasca interesul cititorului, redând starea de fapt în felul în care a fost perceputa de jurnalist, cu extrase în copie de pe declaratiile de avere ale reclamantului etc. În acest sens si martorii ascultati relateaza modul de perceptie al celor scrise în articol. Astfel, martorul ... apreciaza ca desi nu considera ca reclamantul este un om corupt, astfel de articole schimba opinia cetatenilor în sensul de a nu-l mai sustine în functia de primar. Martorul ... precizeaza ca personal , acel articol nu i-ar schimba optiunea de vot, însa sunt cetateni care datorita celor relatate pot sa-si schimbe optiunea politica.

Instanta constata ca articolul incriminat se refera la un subiect de interes general si deosebit de actual pentru societatea româneasca si anume, pretinsa coruptie în rândul înaltilor responsabili politici. Desi uneori este necesara protejarea oamenilor politici de atacurile grave si lipsite de orice fundament, spre deosebire de simplu particular, omul politic se expune inevitabil si în mod constient unui control atent al faptelor si gesturilor sale, atât de catre ziaristi, cât si de catre cetateni si, prin urmare, trebuie sa dea dovada de o mai mare toleranta (Lingens împotriva Austriei). În acest context, se apreciaza ca prin divulgarea faptelor capabile sa intereseze publicul si prin exprimarea unor opinii referitoare la acestea, pârâtii au exercitat rolul de "câine de paza" ce ii revine presei într-o societate democratica, contribuind astfel la transparenta activitatilor autoritarilor publice.

Reclamantul este o persoana publica, fiind primarul orasului ..., motiv pentru care poate fi expus unei limite mai largi de "critica acceptabila" la adresa activitatii sale. Libertatea jurnalistica include, în lumina jurisprudentei CEDO posibilul recurs la o doza de exagerare sau chiar de provocare [a se vedea Lindon, Otchakovsky-Laurens si July împotriva Frantei (GC), nr. 21279/02 si 36448/02, pct. 56, CEDO 2007 XI, cauza Timciuc împotriva României, cauza Sipos împotriva României].

În cauza Petrina împotriva României, Curtea reamintea ca ,,libertatea de exprimare constituie una din bazele esentiale ale unei societati democratice si ca aceasta libertate este valabila nu numai pentru " informatiile " sau " ideile " strânse cu bunavointa sau considerate drept inofensive sau indiferente, ci si pentru acelea ca scandalizeaza, socheaza sau nelinistesc. Astfel impun pluralismul, toleranta si spiritul de deschidere fara de care nu exista " societate democratica ". Presa joaca un rol esential într-o societate democratica : daca nu trebuie sa depaseasca anumite limite, fiind vorba în special de apararea reputatiei si drepturilor altuia, îi revine totusi sarcina de a comunica, respectându-si obligatiile si responsabilitatile, informatiile si ideile asupra tuturor chestiunilor de interes general.,,

Articolul 30 din Constitutia României prevede faptul ca libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine si ca raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în conditiile legii. În articolul 31 din Constitutia României este prevazut faptul ca mijloacele de informare în masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

Referitor la acest aspect, Codul deontologic al ziaristilor elaborat de Clubul Român de Presa prevede faptul ca "ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat" si ca "poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce în prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin 2 surse credibile." Mai mult, "ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte".

Astfel, în cazul în care sunt încalcate aceste articole de catre ziaristi si se aduce atingere vietii private, onoarei, demnitatii persoanelor vizate prin articolele publicate pot fi incidente dispozitiile articolelor 998 si 999 din Codul civil referitoare la raspunderea civila delictuala. Pentru a fi aplicabile dispozitiile din Codul civil trebuie sa fie îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite din partea ziaristului respectiv prin publicarea articolului: încalcarea prevederilor articolelor 30 si 31 din Constitutia României prin prezentarea de informatii incorecte, nereale si netemeinice cu intentia clara de prejudiciere a imaginii si onoarei persoanelor respective; existenta vinovatiei ziaristului care cu intentie prejudiciaza demnitatea, onoarea si viata particulara; existenta prejudiciului adus persoanelor despre care se face vorbire în articol: prejudiciul material si/sau prejudiciul moral aducând atingere reputatiei, imaginii si onoarei;existenta raportului de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu.

Conform art. 998 - 999 C. civ., oricine cauzeaza altuia un prejudiciu, cu intentie sau din culpa, este obligat sa-l repare. Pe de alta parte, Constitutia României consacra libertatea de exprimare la rang de libertate fundamentala a omului în art. 30 alin. 1 - 4, stabilind si limitele exercitarii acestei libertati în art. 30 alin. 6 si 8. Libertatea de exprimare este consacrata si de art. 10 din Conventia Europeana al Drepturilor Omului.

Din punct de vedere subiectiv, se apreciaza ca libertatea de exprimare înceteaza numai atunci când din cuprinsul articolului rezulta intentia clara a autorului de a defaima, de a prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara sau imaginea unei persoane, situatie în care fapta de a publica un asemenea articol de presa intra în sfera ilicitului. În principiu însa, o actiunea de publicare a unui articol în ziar constituie o fapta licita, permisa de lege si protejata. Chiar daca lectura articolului lasa sa se înteleaga posibilitatea participarii reclamantului la o afacere, în concret nu se aduc acuzatii directe, nu se sustine comiterea vreunei infractiuni ori a unei alte fapte ilicite de catre reclamant, ci doar se invita organele judiciare abilitate sa cerceteze cazul în vederea elucidarii unor aspecte ramase necunoscute ziaristului.

Având în vedere ca articolul incriminat a tratat un subiect de interes public, pârâtul nu a avut  intentia în a-l defaima pe reclamant iar informatiile puse la dispozitie de acesta aveau un temei factual. Faptul ca pârâtul ... a folosit cuvinte pe care reclamantul le considera denigratoare, instanta nu considera ca limbajul din observatiile facute cu privire la reclamant ar fi unul ofensator. Din probele administrate  nu rezulta ca reclamantul a combatut cele relatate în articol, dimpotriva, informatiile au fost verificate de jurnalist înainte de publicare (declaratiile de avere ale reclamantului, informatii oficiale despre licitatii publice, sesizarea Centrului de Resurse Juridice catre Agentia Nationala de Integritate, raspunsul Agentiei Nationale de Integritate catre Centrul de Resurse Juridice) si indiferent daca ele reprezinta imputari de fapte sau judecati de valoare, instanta constata ca ele aveau un temei faptic. Investigatia sa a fost de natura sa îl convinga de veridicitatea acestora, motiv pentru care intentia pârâtilor nu a fost de a-l calomnia pe reclamant, ci de a aduce faptele respective în atentia publicului, pârâtii neactionând cu rea-credinta. Instanta nu are de analizat eventuala vinovatie a reclamantului cu privire la aspectele relatate de catre pârâti în articolul de presa din 23.06.2011,  ci a fost investita de catre reclamant doar pentru a analiza daca prin continutul articolului respectiv i s-a adus atingere dreptului sau la onoare si buna reputatie.

Instanta are în vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în care se reia adeseori o formula ce se regaseste în hotarârea Handyside vs. Regatul-Unit din 1976: "Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale societatii democratice, una dintre conditiile primordiale ale progresului sau si ale dezvoltarii individuale." Sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, aceasta este valabila nu numai pentru "informatiile" sau "ideile" primite favorabil sau considerate ca fiind inofensive sau indiferente, dar si pentru acelea care lovesc, socheaza sau nelinistesc statul sau un segment oarecare din populatie. Astfel o cer pluralismul, toleranta si spiritul de deschidere fara de care nu exista "societate democratica".

Fata de cele aratate mai sus, constatând ca nu sunt îndeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, în baza art.998-999 si 1000 alin.3 c.civil, instanta urmeaza sa respinga actiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamantul ...., cu domiciliul în ... în contradictoriu cu  pârâtii  .... si  ..., cu sediul în ....

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica  din  19 Decembrie 2011. 

Presedinte,

LILIANA-MARIA CRUCERU Grefier,

MIHAELA SIRBU

Red.L.C./tehn. MS/ 21 Decembrie 2011/5 ex.

1

Domenii speta

Spete similare