Fond funciar

Dosar nr. 19839/318/2012

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă  Nr. 2450/2013

Şedinţa publică de la 21 Martie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE PARASCHIVA CATRINOIU

Grefier ALINA MEZDREA

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul D.G. P. şi pe pârâţii  R. N.,  R. G., B. V., S. E.,  S. P.,  V. A. S., B. E., S. C., I. L. C.,  B. T. T., B. S., B. G., B. G.- decedată cu moşt. D. L., O. I. A., A. M., L. E. şi B. V. în contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ ................ DE FOND FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ ................ DE FOND FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul asistat de avocat M. A. şi pârâţii R. N., O. I. A. şi B. V. asistaţi de avocat C. M., lipsă fiind celelalte părţi, pârâţii R. G. şi B. V. fiind reprezentaţi de avocat C. M. şi de procurator B. N., pârâţii S. E., S. P.,  V. A. S., B. E., S. C. şi L. E. fiind reprezentaţi de avocat C. M., pârâta B. E. fiind reprezentată şi de procurator B. I., pârâta L. E. fiind reprezentată şi de procurator D. S., pârâţii I. L. C.,  B. T. T. şi B. S. fiind reprezentaţi de avocat P.C., iar pârâta A. M. fiind reprezentată de avocat D. D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, reclamantul, prin apărător, depune la dosar înscrisuri, respectiv procesul verbal nr. 397/2003, schiţe, extras de carte funciară, plan de amplasament a corpului de proprietate, un set de adrese, cererile înregistrate sub nr. 18534/28.11.2012 şi  nr. 6346/14.02.2005, registru de intrare-ieşire şi  certificat, un exemplar al acestor înscrisuri fiind comunicat celorlalte părţi.

Avocat M. A., pentru reclamant solicită efectuarea unei expertize topografice.

Instanţa pune în discuţie cererea privind efectuarea unei expertize de specialitate.

Avocat C. M. se opune întrucât terenul în litigiu a fost identificat anterior prin mai multe rapoarte de expertize.

Avocat D. D. se opune probei cu expertiză..

Avocat P. C. se opune probei cu expertiză întrucât se pot folosi rapoartele de expertiză întocmite în celelalte dosare.

Instanţa respinge proba cu expertiză topografică întrucât este inutilă soluţionării cauzei.

Avocat D. D. precizează că nu mai insistă în excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A. M..

Instanţa pune în discuţie calificarea noţiunii  puterii de lucru judecat în sensul de a se stabili dacă este vorba despre o excepţie sau este o simplă prezumţie.

Părţile prezente precizează că este vorba despre o prezumţie şi nu trebuie pusă în discuţie.

Instanţa califică puterea de lucru judecat ca fiind o prezumţie, după care, pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi excepţia lipsei de interes a reclamantului.

 Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamantului, avocat C. M. solicită admiterea întrucât reclamantul nu poate justifica că este titularul dreptului dedus judecăţii.

Avocat D. D. achiesează la concluziile av. C. M.

Reclamantul, prin apărător, solicită respingerea excepţiei lipsei de interes.

Avocat P. C. solicită admiterea excepţiei întrucât reclamantul nu a uzat de procedura reconstituirii dreptului de proprietate.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, avocat D. D. solicită admiterea.

Avocat M. A., pentru reclamant, solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

Avocat C. M. şi av. P. C. lasă soluţia la aprecierea instanţei.

Instanţa uneşte cu fondul cauzei excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active cu privire la reclamant şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat M. A., pentru reclamant, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.  A precizat că nu există HCJ  şi sunt eludate dispoziţiile Legii Fondului Funciar, arătând că nici pârâţii nu deţin hotărâre de validare. Că, nu a fost respectat vechiul amplasament al terenului şi că este vorba despre reaua credinţă a pârâţilor.

Avocat C. M. solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată. arătând că dreptul de proprietate al reclamantului nu are legătură cu dreptul de proprietate al pârâţilor  şi că titlul de proprietate eliberat pârâţilor a fost emis în baza unei hotărâri judecătoreşti, fiind un titlu legal. Că, fondul dreptului a fost verificat în contradictoriu cu subdobânditorul terenului.

Avocat D. D. solicită respingerea acţiunii.

Avocat P. C. solicită respingerea acţiunii pentru motivele invocate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. 19839/318/2012, reclamantul D.G. P. a chemat în judecată pe pârâţii  R. N.,  R. G., B. V., S. E.,  S. P.,  V. A. S., B. E., S. C., I. L. C.,  B. T. T., B. S., B. G., B. G.- decedată cu moşt. D. L., O. I. A., A. M., L. E. şi B. V., solicitând instanţei, ca in contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ ...................... DE FOND FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ .................. DE FOND FUNCIAR, să se dispună nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 144641070/17.05.2006 eliberat pârâţilor pentru suprafaţa de teren de 3.333 mp , situata in intravilanul loc. Tg-Jiu, str. Prelungirea Panduri, tarlaua 97, parcela 1/1 , cât si a actului premergător acestuia respectiv procesul –verbal de punere în posesie nr. 2005/04.04.2006, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că este unul dintre cei trei moştenitori ai autorilor D. M. şi D. R. şi că prin sentinţa civila nr. 9207/2001 a Judecătoriei Sibiu s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor ce au aparţinut autoarei D. M. şi totodată s-au stabilit şi atribuit loturile fiecărui copărtaş în parte, astfel că lui, reclamantului, i-a revenit lotul nr. 1 format din bunurile de la nr. 1 pana la 72 inclusiv, în care de la punctele 1 -4 sunt prevăzute patru suprafeţe de teren , respectiv : teren construcţii în suprafaţa de 316,95 mp situat în Tg-Jiu, str. Victoriei, nr. 266 , jud. Gorj , delimitată cu culoare roşie din raportul de expertiza , întocmit de expert M.  I., teren construcţii in suprafaţa de 865 mp situat în Tg-Jiu, str. Victoriei, nr. 266, teren arabil în suprafaţa de 3.166 mp si teren arabil in suprafaţa de 3.333 mp de la Staţiunea Cartofului, printre aceste terenuri regăsindu-se şi terenul în litigiu.

Reclamantul a mai arătat că în anul 2006, dreptul său de proprietate asupra imobilului in suprafaţa de 3.333 mp a fost intabulat in Cartea Funciara nr. 18130 a loc. Tg-Jiu, atribuindu-i-se acestuia nr. cadastral 7720, întocmindu-se totodată planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate şi că ulterior a înstrăinat acest imobil numitului N. C.-L. prin contractul de vânzare-cumpărare , autentificat sub nr. 756/10.06.2008 de BNP M.-D. B..

Că, pârâţii  din prezenta cauza, prin acţiunea înregistrată sub nr. 7075/318/2010 pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu, l-au chemat in judecata pe subdobanditorul actual al dreptului de proprietate asupra terenului situat in Prelungirea Panduri , solicitând instanţei sa fie obligat sa lase in deplina proprietate si liniştita posesie terenul in suprafaţa de 3.333 mp , motivând ca acesta le-ar aparţine , fiind cuprins in titlul de proprietate contestat şi că prin sentinţa civila nr. 7658/2011 a Judecătoriei Tg-Jiu, rămasa irevocabila prin nerecurare, a fost admisă acţiunea în totalitate, iar fata de aceasta hotărâre numitul N. C.-L. a promovat împotriva reclamantului din prezenta cauză,  acţiunea înregistrată sub nr. 18.354/318/2012 pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu, ce are ca obiect rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu acesta şi totodată obligarea reclamantului la plata sumei de 80.000 lei.

 Că, prezenta cerere de chemare în judecată este temeinică pentru că înscrisul contestat este emis nelegal , întrucât nu respectă actele vechi de proprietate , in baza cărora s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate şi că atât actul premergător, cât si titlul de proprietate emise paraţilor sunt lovite de nulitate , întrucât nu corespund actelor vechi de proprietate si nici amplasamentelor iniţiale, aşa cum au fost deţinute de autorul lor.

Că, amplasamentul actual al terenurilor reconstituite este altul decât cel iniţial , întrucât din actul vechi de proprietate deţinut de autorul lor rezulta că terenul acestora se învecina pe latura de miazăzi cu L. G. ( bunicul reclamantului) şi că la emiterea titlului de proprietate contestat nu s-a respectat actul vechi , întrucât in prezent suprafaţa reconstituita paraţilor in loc sa se învecineze cu proprietatea dobândita de reclamant şi de  fraţi săi , prin sentinţa de partaj , include si terenul dobândit de la autorii săi.  Că, cele menţionate mai sus sunt probate si de sentinţa civila nr. 583/2007 pronunţata de Judecătoria Zimnicea, în ale cărei considerente se precizează ca, autorul paraţilor a avut in proprietate pe malul drept al râului Jiu, doua trupuri de teren , ce erau separate de proprietatea lui L. G. şi că aceste imobile ce au aparţinut lui L.G., printre care si terenul in litigiu, au fost donate in anul 1944 autoarei  D. M., care le-a stăpânit pana in anul 1962 , când au fost preluate de stat in baza Decretului 115/1959, iar după apariţia Legii 18/1991 D. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor dobândite prin actul de donaţie din 1944, prin cererile înregistrate sub nr. 1374/02.02.1991 şi nr. 3754 din /08.03.1991.

Că, dovada in plus a celor susţinute este faptul că mai întâi s-a cerut constatarea nulităţii titlului şi procesului-verbal eliberate numitului P. N., vecinul de pe latura de sud a terenului de 2,90 ha, însă cererea s-a respins prin sentinţa civila nr. 583/2008 a Jud. Zimnicea şi consideră că justifică pe deplin interesul in promovarea cererii de faţă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. III alin. 1 lit. a pct. ii din Legea 169/1991 pentru modificarea si completarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991.

Pentru dovedire, reclamantul a depus la dosar titlul de proprietate nr. 134641070/17.05.2006, proces verbal de punere în posesie, act de donaţie, act de vânzare, filă din registrul agricol, extras a procesului verbal nr. 323/2 martie 1962, sentinţele civile nr. 177/R/1998, nr. 583/30.06.2008, nr. 9207/18.12.2001, nr. 7658/4.10.2011, decizia nr. 5889/26.10.2004 a ÎCCJ, raportul de expertiză întocmit de expert M. I., cererea înregistrată sub nr. 6346/14.02.2005, memoriu tehnic, plan de încadrare a corpului de proprietate, încheierea nr. 25625/2006 a OCPI Gorj, extras de carte funciară, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 756/10.06.2008, cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr. 18354/318/2012.

Pârâţii S. C., B. E., S. E., V. A. S., B. V., R. G., B. V. şi O. I. A. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei de interes a reclamantului, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acţiunii întrucât în cererea de chemare în judecată sunt menţionate multe lucruri neadevărate. Au anexat întâmpinării înscrisuri.

La rândul lor, pârâţii I. L. C., B. T. T. şi B. S. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei de interes a reclamantului întrucât reclamantul nu face dovada ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, cerere care să fie validată de Comisia Locala de fond funciar .............. Au mai arătat că acţiunea este lipsită de interes având în vedere puterea de lucru judecat întrucât titlul lor de proprietate a fost emis în baza unei hotărâri judecătoreşti. Cu privire la fondul cauzei, au arătat că acţiunea este neîntemeiată întrucât titlul lor de proprietate si procesul verbal de punere in posesie oferă suficiente elemente de identificare pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul pentru terenul in cauza, iar cu ocazia desfăşurării lucrărilor specifice intabulării cu privire la terenul său, reclamantul nu a putut oferi suficiente elemente de identificare.

De asemenea, pârâta A. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia puterii de lucru judecat, excepţia lipsei calităţii sale  procesuale pasive, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi excepţia lipsei de interes a reclamantului. Cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nelegală, cu cheltuieli de judecată.

La data de 12.02.2013, reclamantul a depus la dosar note de şedinţă prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, respingerea excepţiei lipsei de interes a reclamantului şi respingerea, ca nefondată, a excepţiei puterii de lucru judecat. Cu privire la fondul cauzei, a solicitat admiterea acţiunii cu precizarea ulterioară.

A fost emisă adresă către Comisia Locală ................ de Fond Funciar pentru a depune la  dosar actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. 134641070/17.05.2006 emis pe numele moştenitorilor defunctului B. T., răspunsul fiind depus la dosar cu adresa nr. 8097/26.02.2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor invocate de pârâţi.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea dintre persoana reclamantului şi titularul dreptului de proprietate.

În speţă, în baza sentinţei civile nr. 9207/2001 pronunţată de Judecătoria Sibiu s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor ce au aparţinut mamei reclamantului şi s-au format loturi pentru fiecare copărtaş, iar reclamantului i-a revenit terenul în suprafaţă de 3333 mp, teren care consideră acesta, se suprapune cu terenul din titlul de proprietate eliberat pârâţilor.

Astfel, instanţa consideră că reclamantul are calitate procesuală activă în această cauză. Nu se va reţine susţinerea pârâţilor, din întâmpinare, în sensul că reclamantul nu are calitate procesuală activă pentru motivul că în dosarul nr.784/2010 reclamantul din prezenta cauză a invocat excepţia lipsei calităţii  procesuale pasive a sa şi că astfel, în această cauză nu poate avea calitate procesuală activă.

Nu se va reţine această motivare, deoarece într-adevăr în dosarul nr. 784/2010 reclamantul D. G. nu avea calitate procesuală pasivă pentru că obiectul acelei cauze era rectificare carte funciară, documentaţia cadastrală fiind întocmită  pe numele cumpărătorului N. C. L. şi nu pe numele său. Însă, în prezenta cauză obiectul dosarului este anularea unui titlu de proprietate pentru un teren care, consideră reclamantul se suprapune cu terenul său.

Având în vedere că reclamantul are calitate procesuală activă, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii sale procesuale active, invocată de pârâţi.

Referitor la excepţia lipsei de interes a reclamantului, instanţa consideră că acesta  are interes în cauză, deoarece, deşi în prezent nu mai este proprietarul terenului în litigiu, pentru că  l-a înstrăinat numitului N. C. L., reclamantul are interes pentru că respectivul cumpărător l-a chemat în judecată pentru rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare, solicitând restituirea preţului plătit.

Conform doctrinei şi practicii judiciare, interesul reprezintă folosul practic urmărit prin formularea unei cereri de chemare în judecată.

Or, folosul pe care l-ar fi obţinut reclamantul prin anularea titlului de proprietate este exonerarea sa de restituirea preţului primit de la cumpărătorul N.  C. L..

Întrucât reclamantul are interes în cauză, instanţa va respinge excepţia lipsei interesului invocată de pârâţi.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa constată următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 1346410/17.05.2006 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,7 ha, teren situat pe raza mun.  Tg-Jiu în favoarea moştenitorilor def. B. T.

Considerând că o  parte din terenul inclus in titlul de proprietate se suprapune cu terenul proprietatea sa, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate şi a procesului verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 3333 mp.

Analizând titlul de proprietate eliberat pârâţilor, in calitate de moştenitori ai autorului B. T., instanţa reţine că titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea procedurii speciale prev. de Legea 18/1991 şi de Legea 1/2000, neexistând motive de nulitate absolută. Astfel, instanţa constată că autorul reclamantului a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate,cerere soluţionată prin invalidarea dreptului de proprietate, iar prin sentinţa civilă nr. 177/R/1998 pronunţată de Judecătoria Hunedoara s-a anulat HCJ nr.1073/30.05.1994 şi s-a constatat că reclamantul are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,9 ha situat în ..............., malul drept al Jiului şi în hotarul comunei ............, sat .............. şi 8000 mp situat în ..............

Prin sentinţa civilă nr. 7510/29.11.2005 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu Comisia Locală de Fond Funciar a fost obligată să întocmească şi să înainteze documentaţia necesară eliberării titlului de proprietate  pentru terenurile menţionate în dispozitivul sentinţei civile nr. 1700/15 martie 1998 şi individualizate prin raportul de expertiză întocmit de expert M. A.

Faţă de starea de fapt reţinută, instanţa constată că titlul de proprietate contestat a fost eliberat în mod corect, urmând procedura prealabilă prev. de Legea 18/1991.

Nu se va reţine susţinerea reclamantului în sensul că titlul de proprietate nu s-a emis procedura specială prev. de Legea 18/1991 pentru că nu s-ar fi emis o hotărâre de validare.

Nu se va reţine această susţinere pentru că potrivit Legii 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate se face prin validare, de către Comisia Judeţeană sau prin hotărâre judecătorească dacă prin HCJ s-a invalidat dreptul de proprietate, iar prin sentinţa civilă nr. 1700/R/1998 s-a anulat HCJ nr. 1073/1998 prin care s-a invalidat dreptul de proprietate şi s-a constatat că reclamantul are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,90 ha şi respectiv 0,8 ha, pe raza mun. Tg-Jiu.

De asemenea, nu se va reţine susţinerea reclamantului în sensul că nu s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească reconstituirea dreptului de proprietate, invocând sentinţa civilă nr. 7510/2010 a Judecătoriei Tg-Jiu prin care comisia locală a fost obligată să înainteze documentaţia pentru eliberarea titlului de proprietate.

Nu se va reţine această susţinere deoarece prin sentinţa civilă nr. 7510/2005 s-a dispus obligarea comisiei locale să întocmească documentaţia în baza sentinţei civile nr. 1700/2005 a Judecătoriei Hunedoara , deci a existat o hotărâre judecătorească prin care s-a anulat hotărârea de invalidare şi s-a reconstituit dreptul de proprietate.

Cererea reclamantului pentru efectuarea unei expertize a fost respinsă , nefiind utilă cauzei, deoarece prin hotărârile judecătoreşti anterioare s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că titlul de proprietate eliberat pârâţilor este legal.

Astfel, în dosarul nr. 8223/318/2010 al Judecătoriei Tg-Jiu, cumpărătorul terenului în litigiu N. C. L. a chemat în judecată pe pârâţii din prezenta cauză pentru a se constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 134641070/2006 şi a procesului verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 3333 mp.

Prin sentinţa civilă nr. 5954/2010 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 102/2011 (fila 63) s-a respins acţiunea privind constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 134641070/2006( titlu de proprietate contestat şi in prezenta cauză).

Chiar dacă în respectiva cauză, temeiul juridic invocat de reclamant este art. 27 alin. 1 şi 2 din Legea 18/1991 şi art. 33-36 din Regulamentul de aplicare a Legii fondului funciar, instanţa constată că motivele de fapt nu se încadrează în aceste prevederi deoarece reclamantul motivează acţiunea în sensul că “pârâţii nu erau persoane îndreptăţite să fie puşi în posesie şi să li se emită titlu de proprietate întrucât nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru acest teren, prin una dintre cele trei modalităţi prev. de Legea 18/1991, respectiv Ordin al Prefectului sau Hotărâre a  Comisiei Judeţene, după caz, sau hotărâre judecătorească”.

Deci, şi in cauză nr. 8223/318/2010 reclamantul invocă faptul că pârâţii sunt persoane neîndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pe actualul amplasament şi nu invocă lipsa măsurătorilor ce trebuie efectuate cu ocazia punerii în posesie şi lipsa recunoaşterii de vecinătate, condiţii prev. de art. 27 alin. 1 şi 2 din Legea 18/1991.

Faptul că temeiul juridic este acelaşi în ambele cauze (art. III din Legea 169/1997) reiese şi din considerentele deciziei nr. 102/2011 (filele 63-64) în care se reţine „critica referitoare la faptul că pârâţilor nu li s-a reconstituit , in mod legal, dreptul de proprietate  este nefondată deoarece prin sentinţa civilă nr.1700/R/1998 a Judecătoriei Hunedoara a fost anulată HCJ nr. 1073/1994 şi s-a stabilit că pârâţii din prezenta cauză sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,9 ha, teren arabil şi fâneţe, situat în ..............., pe malul drept al Jiului şi respectiv 8.000 mp situat în ................, la hotarul cu comuna .............

Aşadar, îndreptăţirea la reconstituire a fost analizată şi în acel dosar, aşa încât nu se va reţine susţinerea reclamantului, în sensul că în prezenta cauză temeiul juridic este diferit faţă de cel invocat în dosarul nr. 8223/318/2010.

Astfel, instanţa constată că s-a stabilit cu putere de lucru judecat (decizia civilă nr. 102/2010-fila 64 şi sentinţa nr. 7658/2011) faptul că titlul de proprietate eliberat pârâţilor a fost eliberat în baza unei hotărâri judecătoreşti şi cu respectarea procedurii prev. de Legea 18/1991, republicată.

De altfel, in prezenta cauză, deşi reclamantul invocă drept temei juridic art. III alin. 1 lit. a pct. ii din Legea 169/1997-prevederi care se referă doar la amplasament, în concluziile pe fond, reclamantul susţine că pârâţii nu sunt persoane îndreptăţite la reconstituire pentru că nu există o hotărâre de validare, iar prin sentinţa civilă nr. 7510/2010 s-a dispus obligarea Comisiei Locale să întocmească documentaţia şi nu s-a dispus reconstituirea, deci reclamantul, deşi încearcă să invoce alte motive de drept, motivele de fapt sunt aceleaşi, neîndreptăţirea pârâţilor la reconstituire pentru că nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate printr-unul din modurile prev. de Legea 18/1991, respectiv HCJ sau hotărâre judecătorească, motivare ce nu poate fi reţinută ( dreptul de proprietate s-a reconstituit prin hotărârea judecătorească pronunţată de Judecătoria Hunedoara).

Referitor la amplasamentul terenului din titlul de proprietate eliberat pârâţilor, instanţa constată că în considerentele deciziei nr. 102/2010 s-a reţinut că” în ipoteza în care ar exista o eventuală suprapuneri de terenuri, aşa cum invocă reclamantul, nu este un motiv de nulitate sau de anulare a titlului de proprietate emis pârâţilor cu respectarea procedurii prev. de legea specială, eventual aceasta s-ar putea discuta în cadrul unei acţiuni de drept comun, având ca obiect revendicare, unde se pot compara titlurile de proprietate ale părţilor.

Instanţa constată că titlurile de proprietate au fost comparate în dosarul nr. 7075/318/2010, având ca obiect revendicare, cauză soluţionată prin sentinţa civilă nr. 7658/2011 (fila 49) prin care s-a admis acţiunea în revendicare formulată de moştenitorii lui B. T. împotriva subdobânditorului terenului, cumpărătorul N.C. L.

În acea cauză s-au analizat inclusiv actele vechi de proprietate ale pârâţilor din prezenta cauză, reţinându-se în considerentele sentinţei nr. 7658/2011 următoarele:” din analiza actelor de proprietate vechi, depuse la dosar, dar şi din hotărârile judecătoreşti enumerate, prin care s-a statuat că autorul reclamanţilor este persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din care face parte şi terenul în litigiu, coroborate cu raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că terenul în litigiu  a fost adus în patrimoniul reclamanţilor  prin reconstituirea dreptului de proprietate  în baza L 18/1991 şi că acest teren a fost preluat de către stat, de la autorul reclamanţilor şi se regăseşte  în actele vechi de proprietate ale acestuia”, instanţa apreciind că terenul reclamanţilor (pârâţi în prezenta cauză) provine de la adevăratul proprietar.

De asemenea, în considerentele sentinţei menţionate mai sus s-a reţinut că sentinţa de partaj nr. 9207/2001 pronunţată de Judecătoria Sibiu reprezintă un titlu declarativ care nu este susţinut de acte de proprietate vechi sau de vreun titlu de proprietate emis în baza legilor Fondului Funciar.

Chiar dacă reclamantul a înscris terenul în litigiu în Cartea Funciară, instanţa mai reţine că „deschiderea Cărţii Funciare şi atribuirea nr. cadastral s-a făcut la cererea lui D.G. P., în baza sentinţei nr. 9207/2001 a Judecătoriei Sibiu şi că terenul nu a fost identificat prin tarla şi parcelă, ci identificarea s-a făcut doar declarativ”.

Aşadar, instanţa constată că reclamantul nu are nici un act de proprietate eliberat în baza Legii 18/1991 sau o hotărâre judecătorească în care să fie individualizat terenul in litigiu, aşa încât efectuarea unei expertize nu era utilă, deoarece s-ar încălca puterea de lucru judecat stabilită prin hotărâre judecătorească.

Potrivit doctrinei şi practicii judiciare  prezumţia puterii lucrului judecat are la bază regula potrivit căreia soluţia cuprinsă în hotărâre judecătorească prezumă a exprima adevărul şi nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre, adevărul constituind temeiul, raţiunea, fundamentul social şi moral al efectului hotărârii judecătoreşti.

Puterea lucrului judecat urmăreşte şi evitarea contrazicerilor între două hotărâri judecătoreşti în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară, fiind invocat astfel caracterul obiectiv al hotărârii , fără ca în al doilea proces să fie aceleaşi părţi, să se discute acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.

Instanţa consideră că reclamantul nu ar putea invoca faptul că în hotărârile menţionate mai sus nu a avut posibilitatea să formuleze apărări, sub dobânditorul terenului putea să-l cheme în garanţie pentru evicţiune; dacă n-a făcut-o nu mai poate solicita rezoluţiunea contractului.

În concluzie, din moment ce s-a stabilit cu putere de lucru judecat, faptul că terenul pârâţilor se regăseşte în actele vechi de proprietate, aceştia fiind persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate , iar reclamantul nu are o hotărâre judecătorească sau un act de proprietate eliberat în baza Legii 18/1991 în care să fie individualizat amplasamentul terenului din actele sale vechi de proprietate, instanţa constată că, în speţă, nu există motivele de nulitate absolută  prev. de art. III din Legea 169/1997, motiv pentru care ca respinge acţiunea ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga reclamantul să achite pârâtei I. L. suma de 500 lei şi pârâtei B. V. suma de 700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes a reclamantului.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul D.G. P. domiciliat ............ în contradictoriu cu pârâţii  R. N. domiciliat în ..........................,  R. G. domiciliat în ............................, B. V. domiciliată în ......................, S. E. domiciliat în ...............................S. P. domiciliată în .............................  V. A. S. domiciliată în .........................., B. E. domiciliată în ........................., S. C. domiciliată în ...................................... , I. L. C. domiciliată în .........................,  B. T. T. domiciliat în ................................., B. S. domiciliată în ........................., B. G. domiciliat în ................................., B. G.- decedată cu moşt. D. L. domiciliată în ........................, O. I. A. domiciliat în ..............................., A. M. domiciliată în ................................, L. E. domiciliată în ................................... şi B. V. domiciliată în ........................... în contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ ...................... DE FOND FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ ...................... DE FOND FUNCIAR,  ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul să achite pârâtei I. L. suma de 500 lei şi pârâtei B. V. suma de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 21 Martie 2013. 

Preşedinte,

PARASCHIVA CATRINOIU

Grefier,

ALINA MEZDREA

Red. C.P/Tehnored. A.M. 26 Martie 201322 ex

Domenii speta

Spete similare