Ordonanta presedintiala exercitare autorit parinteasca si stabilire locuinta minori

DOSAR NR. …………/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI - SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. ……….

Şedinţă publică de la Februarie 2015

Preşedinte: ……

Grefier: ………

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, având ca obiect ordonanţă preşedinţială - exercitare autoritate părintească şi stabilire locuinţă minori, formulată de reclamanta X în contradictoriu cu pârâtul Y, cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei sectorului 4 Bucureşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare a cauzei, la ordine, a răspuns reclamanta, personal şi asistată de avocat Z, cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei (fila 5), lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Avocatul reclamantei depune la dosar dovada achitării onorariului pentru curatorul special desemnat pentru pârât şi dovada citării pârâtului printr-un ziar de largă circulaţie, ambele în original, precum şi copie contract de închiriere, întocmit în limba arabă şi tradus în limba română. Arată că a luat legătura telefonic cu doamna avocat C, curatorul special desemnat pentru pârât, care i-a comunicat că va fi prezentă la termenul de judecată de azi.

Faţă de lipsa curatorului special desemnat pentru pârât, citat prin publicitate în condiţiile art. 167 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare a cauzei, au răspuns reclamanta, personal şi asistată de avocat Z…, cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei (fila 5), şi pârâtul, prin curator special C….

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul părţilor asupra propunerii de probe:

Având cuvântul, avocatul reclamantei solicită încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi cu audierea a doi martori, respectiv E… şi F…., despre care arată că au cunoştinţă de relaţia pe care reclamanta a avut-o cu pârâtul şi că sunt prezenţi în sala de judecată.

Având cuvântul, curatorul pârâtului solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Deliberând, în temeiul art. 255 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa încuviinţează pentru reclamantă probele cu înscrisuri şi cu audierea unui martor, iar pentru pârât proba cu înscrisuri, apreciindu-le legale, verosimile, pertinente şi concludente soluţionării cauzei şi considerând că audierea unui singur martor pentru reclamantă este suficientă, câtă vreme cei doi martori propuşi cunosc aspecte similare despre relaţia părţilor.

La întrebarea instanţei privind martorul pe care îl propune pentru audiere, avocatul reclamantei o indică pe martora E….

În continuare, instanţa procedează la audierea sub prestare de jurământ religios a martorei E…, propusă de reclamantă, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă părţilor cuvântul în cadrul dezbaterilor:

Având cuvântul, avocatul reclamantei solicită admiterea cererii, arătând că paşapoartele minorilor nu sunt false, astfel cum martora greşit a înţeles şi a afirmat în faţa instanţei, ci au fost reţinute de autorităţile române la trecerea frontierei, întrucât s-a descoperit că tatăl minorilor a promovat două acţiuni de recunoaştere a paternităţii, motiv pentru care s-a solicitat reclamantei să obţină acordul tatălui pentru eliberarea unor noi paşapoarte pentru minori. Solicită stabilirea locuinţei minorilor la reclamantă, cu posibilitatea pentru aceasta de a-şi duce copiii în Dubai. Mai solicită exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către reclamantă, până la soluţionarea dosarului de fond dintre părţi, precum şi autorizarea reclamantei de a obţine noi paşapoarte pentru minori şi de a se deplasa cu aceştia în străinătate. Arată că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată şi depune concluzii scrise la dosar.

Având cuvântul, curatorul pârâtului solicită respingerea acţiunii faţă de probele administrate în cauză.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare. 

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul de mai sus la data de  dec.2014, reclamanta X… a chemat în judecată pe pârâtul Y…., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, până la soluţionarea dosarului de fond al părţilor, nr. …../2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, exercitarea exclusiv de către mamă a autorităţii părinteşti cu privire la minorii XY…, născut la data de ….2001, şi YX…., născut la data de …..2002, stabilirea locuinţei minorilor la reclamantă şi deplasarea minorilor, alături de mama lor, în străinătate. 

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că l-a cunoscut pe pârâtul Y… în anul 1999, moment în care a intrat într-o relaţie de concubinaj cu acesta. A mai arătat reclamanta că din această relaţie au rezultat minorii XY..., născut la data de …..2001, şi YX…, …….2002, pe care pârâtul nu i-a putut recunoaşte ca fiind copiii săi, întrucât la momentul naşterii lor, nu avea paşaport şi nu locuia legal în România.

A învederat reclamanta că în anul 2004 s-a despărţit de pârât, iar în anul 2005 a plecat în Dubai împreună cu cei doi copii minori, cărora le-a făcut paşapoarte fără nici un impediment, fiind singurul părinte care figura în certificatele de naştere ale acestora. A susţinut  reclamanta că pârâtul a fost inexistent în viaţa sa şi a minorilor, fiind complet dezinteresat de soarta copiilor. A menţionat reclamanta că din anul 2005, locuieşte în Dubai împreună cu minorii şi că datorită salariului lunar pe care îl obţine, aceştia beneficiază de un nivel de trai mai mult decât decent.

Reclamanta a arătat că în luna noiembrie 2013, unul din certificatele de naştere ale minorilor s-a degradat şi că venind în ţară pentru a solicita un duplicat al acestuia, a descoperit că pârâtul recunoscuse ambii copii, respectiv pe minorul YX prin sentinţa civilă nr. …/.2006 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. ……./2006, iar pe minorul YX… prin sentinţa civilă nr. …..2007 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. ………./2007. A învederat reclamanta că, în baza hotărârilor judecătoreşti menţionate, au fost eliberate noi certificate de naştere pentru minori, în conţinutul cărora, la rubrica „tată”, este trecut numele pârâtului.

Reclamanta a menţionat că în contextul arătat a formulat acţiunea ce face obiectul dosarului nr. …./2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti. A arătat reclamanta că în cursul acestui proces, minorii XY… şi YX… au intrat în România împreună cu mama lor în baza vechilor paşapoarte, eliberate înainte de recunoaşterea paternităţii de către pârât, şi că la punctul de frontieră de pe aeroportul Otopeni, aceste paşapoarte au fost ridicate de autorităţile române, ce au solicitat refacerea lor cu acordul tatălui. Reclamanta a susţinut că nu a reuşit să îl găsească pe pârât, neştiind unde domiciliază acesta.

A mai arătat reclamanta că minorii sunt înscrişi la şcoli din Dubai, acolo unde locuiesc împreună cu mama lor, şi că absenţa lor îndelungată de la cursuri face tot mai grea recuperarea materiei predate între timp, existând posibilitatea ca minorii să piardă acest an şcolar, motiv pentru care acţiunea de faţă reclamă urgenţă.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 919 din Noul Cod de procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi cu martori şi a depus la dosar, în copie, certificat de angajare privind pe reclamantă, permis de muncă privind pe reclamantă, contract de închiriere din data de ...2014, certificate de naştere ale minorilor XY şi YX, certificat de naştere reclamantă, paşaport pârât, sentinţa civilă nr. ……...2006 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr………./2006, sentinţa civilă nr. ………./.2007 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. ……../2007, încheierea de îndreptare eroare materială pronunţată în data de ……...2008 de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. ……../2007, paşaport reclamantă, situaţie şcolară minori, paşapoarte minori, carte de identitate reclamantă, contract de muncă privind pe reclamantă şi carte de identitate pentru rezidenţi privind pe reclamantă.

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 60 lei taxă judiciară de timbru.

Pârâtul, citat în cauză prin publicitate, conform art. 167 din Noul Cod de procedură civilă, nu a formulat întâmpinare.

La data de ………...2015, instanţa a procedat la ascultarea în camera de consiliu a minorilor XY… şi YX…, în absenţa reclamantei, declaraţiile acestora, luate cu ajutorul unui traducător de limba engleză, copii neştiind limba română, fiind consemnate în procesul-verbal întocmit la acea dată.

La termenul de judecată de la ……..2015, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă probele cu înscrisuri şi cu martora E…….., iar pentru pârât proba cu înscrisuri.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a procedat la audierea martorei E………, propusă de reclamantă, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a mai depus la dosar contract de închiriere, în copie.

Reclamanta a depus la dosar concluzii scrise.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta X……, cetăţean român, şi pârâtul Y….., cetăţean iranian, au avut o relaţie de scurtă durată, desfăşurată în perioada 1999-2004, relaţie din care au rezultat minorii XY….., născut la data de …….2001, şi YX…., născut la data de ………2002. Relaţia părţilor s-a desfăşurat pe teritoriul României, unde s-au născut şi cei doi copii.

Iniţial, copiii nu au fost recunoscuţi de către tatăl lor, astfel că la naştere, aceştia au fost înregistraţi în evidenţele autorităţilor române ca fiind cetăţeni români, cu numele de familie X…, numele mamei lor, şi cu tatăl necunoscut, în acest sens fiind certificatul de naştere seria ….. nr. ……, eliberat de Primăria sectorului 6 Bucureşti la data de …..2001 (pentru minorul XY) şi certificatul de naştere seria …. nr. ………, eliberat de Primăria sectorului 5 Bucureşti la data de ………..2002 (pentru minorul YX).

În anul 2005, reclamanta şi cei doi copii ai săi au plecat în Emiratele Arabe Unite, ce le-a devenit ţară adoptivă, unde s-au instalat, s-au integrat social şi locuiesc şi în prezent, în România mai venind doar în vizită. Conform înscrisurilor depuse la dosar, din luna octombrie 2008, reclamanta, ce beneficiază de carte de identitate pentru rezidenţi eliberată de autorităţile din Emiratele Arabe Unite şi de permis de muncă eliberat de Ministerul Muncii din Emiratele Arabe Unite, este angajata companiei G… E….., care, pe lângă salariu, îi plăteşte reclamantei şi costurile aferente închirierii unei locuinţe, potrivit contractului de închiriere din data de ….2014, valabil doi ani, adresa actuală a reclamantei şi a copiilor fiind în oraşul HH….. De asemenea, minorii XY şi YX urmează cursurile Şcolii din …….., primul în clasa a VII-a, iar al doilea în clasa a VI-a.

Conform declaraţiei martorei E…., prietenă cu reclamanta din anul 1988, după despărţirea părţilor, pârâtul nu i-a mai căutat nici pe reclamantă şi nici pe cei doi copii minori, rupând orice legătură cu aceştia. A mai arătat aceeaşi martoră că reclamanta nu mai ştie din acel moment nimic despre pârât şi că minorii nu vorbesc despre tatăl lor şi nici nu vor să audă despre acesta, pârâtul fiindu-le practic necunoscut. Potrivit martorei, minorii au o relaţie minunată cu mama lor.

Ascultaţi de instanţă cu ajutorul unui traducător de limba engleză, minorii YX şi XY, care nu cunosc limba română, au arătat că nu ştiu unde locuieşte tatăl lor şi că nu l-au mai văzut pe acesta de 10 ani. Au mai arătat minorii că locuiesc împreună cu mama lor în Emiratele Arabe Unite, unde s-au mutat în anul 2005 şi unde au o locuinţă, iar mama lor un loc de muncă, şi că acum este a treia oară când revin în România, unde au rude. Minorii au învederat că merg la şcoală în Emiratele Arabe Unite, unde predarea se face în limba engleză, iar unele materii şi în limba arabă. Au menţionat minorii că le place în România, însă numai ca destinaţie turistică, viaţa lor desfăşurându-se în Emiratele Arabe Unite, unde doresc să se întoarcă, mai ales că între timp a început şcoala. Minorii au mai arătat că vor să rămână alături de mama lor şi că tatăl lor nu ar trebui să se implice deloc în viaţa lor.

În ciuda faptului că aşa cum s-a arătat mai sus, după despărţirea de reclamantă în anul 2004, pârâtul nu a mai fost prezent în viaţa copiilor săi, relaţia dintre tată şi copii fiind din păcate, ca urmare a atitudinii pasive a pârâtului, una practic inexistentă, în anii 2006 şi 2007, pârâtul a demarat procedura judiciară în vederea stabilirii paternităţii celor doi minori.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. ………/.2006 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. ……/2006, s-a luat act de recunoaşterea de către numitul Y…. a faptului că este tatăl minorului YX….. De asemenea, prin sentinţa civilă nr. ./.2007 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. ……./2007, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de ……..2008 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în acelaşi dosar, s-a luat act de recunoaşterea de către numitul Y a faptului că este tatăl minorului XY….. Ambele procese s-au desfăşurat în lipsa mamei copiilor, citată la o adresă din România, deşi aceasta locuia la acel moment, aşa cum s-a arătat, în Emiratele Arabe Unite.

În urma pronunţării celor două sentinţe, numitul Y.. a fost trecut în actele de naştere ale celor doi minori ca tată al acestora, astfel cum rezultă din certificatul naştere seria …. nr. ……., eliberat de Consiliul Local al sectorului 6 Bucureşti la în luna noiembrie 2013 (pentru minorul xy………) şi din certificatul de naştere seria ….. nr. …….., eliberat de Primăria sectorului 5 Bucureşti în luna decembrie 2013 (pentru minorul yx).

Nici ulterior obţinerii celor două hotărâri judecătoreşti pârâtul nu a încercat să ia legătura cu cei doi copii, deşi cunoştea locul unde se află aceştia, fapt dedus din împrejurarea că între-unul dintre procesele de la Judecătoria sectorului 6 Bucureşti a propus ca martora pe sora numitei X………, ce a şi fost audiată în această calitate.

Aflând despre acţiunile întreprinse de pârât, la data de ……..2014, reclamanta X……. a sesizat Judecătoria sectorului 4 Bucureşti cu o acţiune de drept comun, având ca obiect exercitarea exclusiv de către mamă a autorităţii părinteşti faţă de minorii XY şi YX şi stabilirea locuinţei acestora la reclamantă, această acţiune formând obiectul dosarului nr. ……./2014.

În vederea soluţionării dosarului anterior menţionat, reclamanta a venit în România împreună cu cei doi copii minori, la graniţă autorităţile române reţinând paşapoartele româneşti ale copiilor, între timp recunoscuţi de tatăl lor, şi punând în vedere reclamantei să obţină noi paşapoarte, cu acordul prealabil al tatălui minorilor.

Pârâtul Y………, tatăl copiilor, este însă de negăsit, adresa la care locuieşte în prezent nefiind cunoscută. În dosarele ce s-au aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, mai sus menţionate, pârâtul şi-a indicat adresa în ……., la avocatul său din acele procese. Conform ultimelor informaţii obţinute de reclamantă, pârâtul s-ar afla în prezent în Olanda, la o adresă necunoscută însă.

În acest context, la data de ……...2014, reclamanta X.. a formulat prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială, obiect al dosarului nr. ………/2014, prin care a solicitat să se dispună, până la soluţionarea dosarului nr. ……../2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, exercitarea exclusiv de către mamă a autorităţii părinteşti faţă de minorii XY..şi YX…., stabilirea locuinţei acestora la reclamantă şi suplinirea consimţământului pârâtului Y… în procedura obţinerii paşapoartelor pentru minori, precum şi la deplasarea minorilor, alături de mama lor, în ţara în care aceştia locuiesc.

Potrivit art. 996 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Aşadar, pentru admisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială, art. 996 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă impune îndeplinirea cumulativă a patru condiţii: 1. existenţa aparenţei dreptului în favoarea reclamantului; 2. urgenţa măsurii solicitate a se lua pe această cale; 3. caracterul vremelnic al măsurii respective; 4. neprejudecarea fondului prin luarea măsurii pe această cale.

În cauză fiind vorba de relaţiile personale dintre părinţi şi copiii lor minori, de modul de implicare a părinţilor în procesul de creştere şi educare a copiilor atât în planul luării deciziilor sub acest aspect, cât şi în planul stabilirii locuinţei minorilor la unul dintre aceştia, dat fiind că părţile nu mai locuiesc împreună, cu consecinţe profunde asupra dezvoltării şi stabilităţii emoţionale a copiilor, instanţa, ţinând cont şi de situaţia de fapt mai sus expusă, apreciază îndeplinite condiţiile stabilite de art. 996 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă pentru admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, în ce priveşte aparenţa dreptului, instanţa o consideră a fi în favoarea reclamantei în privinţa tuturor solicitărilor acesteia, câtă vreme încă de la despărţirea părţilor în anul 2004, aceasta a fost cea care s-a ocupat în mod exclusiv de cei doi copii minori, preocupându-se să le ofere cele mai bune condiţii de viaţă, de creştere şi de educaţie, pârâtul alegând să nu se mai intereseze de minori şi să nu facă parte din viaţa acestora.

Ţinând cont de aceste aspecte, de faptul că, din propria culpă, pârâtul nu îi cunoaşte pe copii şi nu ştie care sunt nevoile acestora, şi mai ales de faptul că pârâtul este de negăsit, locuinţa sa actuală nefiind cunoscută, instanţa consideră că interesul copiilor, a căror creştere şi educare impune luarea de decizii importante şi uneori urgente referitoare la îngrijirea, pregătirea lor şcolară şi sănătatea lor, reclamă ca autoritatea părintească, astfel cum aceasta este definită de art. 483 şi art. 487 din Noul Cod civil, să fie exercitată exclusiv de către reclamantă. De altfel, în condiţiile arătate, aplicarea regulii exercitării în comun a autorităţii părinteşti, la care se referă art. 397 şi art. 398 din Noul Cod civil, nici nu ar fi posibilă, câtă vreme pârâtul nepăstrând legătura cu reclamanta şi cu copiii lor, consultarea acestuia în luarea deciziilor importante referitoare la copii nu s-ar putea realiza, ceea ce ar conduce la un blocaj în procesul de creştere şi îngrijire al minorilor.

Aceleaşi aspecte converg şi spre concluzia necesităţii stabilirii provizorii a locuinţei minorilor la mamă, cu care aceştia au o relaţie foarte bună, care este o persoană responsabilă şi o mamă iubitoare şi care are În Emiratele Arabe Unite o locuinţă stabilă şi un loc de muncă stabil. Instanţa mai reţine şi faptul că încă de la naştere minorii au locuit numai cu mama lor, împreună cu care din anul 2005 s-au stabilit în Emiratele Arabe Unite, unde s-au integrat pe toate planurile, au învăţat limba locală şi şi-au făcut prieteni. Aşa cum a rezultat din probele administrate în cauză, pârâtul reprezintă pentru copii un străin, aceştia nedezvoltând nici o relaţie, fapt ce nu poate fi imputat reclamantei. În plus, condiţiile de viaţă şi cele locative ale pârâtului nu sunt cunoscute, necunoscându-se nici date despre personalitatea acestuia şi despre comportamentul său în societate. Prin urmare, în raport de prevederile art. 496 din Noul Cod civil, ţinând cont şi de dorinţa manifestată de copii cu ocazia ascultării lor, instanţa consideră că locuinţa acestora trebuie să rămână, până la soluţionarea dosarului de fond cu acelaşi obiect dintre părţi, la mama lor.

Aparenţa dreptului este în favoarea reclamantei şi în ce priveşte solicitarea de suplinire a consimţământului pârâtului în procedura obţinerii paşapoartelor pentru minori, precum şi la deplasarea minorilor, alături de mama lor, în ţara în care aceştia locuiesc, din moment ce, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, pentru a obţine noi paşapoarte pentru copii, cele vechi fiind reţinute de autorităţile române, şi a se întoarce cu aceştia în Emiratele Arabe Unite, unde locuiesc, reclamanta are nevoie de acordul pârâtului, acord care este însă imposibil de obţinut atâta timp cât din motive obiective, reclamanta nu îl poate localiza pe pârât.

Măsurile solicitate de reclamantă pe calea ordonanţei preşedinţiale au caracter urgent, caracter dat de faptul că procesul de creştere şi educare a copiilor implică, aşa cum deja s-a arătat, luarea frecventă de decizii importante referitoare la aceştia, inclusiv sub aspectul locuinţei lor, decizii care sunt blocate însă, prin aplicarea regulii exercitării în comun a autorităţii părinteşti, incidentă actualmente pe teritoriul României în privinţa minorilor, de imposibilitatea contactării pârâtului, ceea ce afectează grav interesul superior al copiilor. În ce priveşte obţinerea de noi paşapoarte pentru copii şi deplasarea lor în Emiratele Arabe Unite, instanţa constată că urgenţa este dată de faptul că în ţara menţionată copiii şi mama lor locuiesc stabil încă din anul 2005 şi că imposibilitatea întoarcerii lor rapide în această ţară, ce reprezintă locul cu care copiii se identifică şi cu care aceştia au cele mai multe legături, afectează stabilitatea lor emoţională şi, totodată, procesul lor educativ, minorii, ce nu vorbesc limba română, fiind privaţi de dreptul de a merge la şcoala pe care o urmează în Emiratele Arabe Unite, ale cărei cursuri sunt în derulare.

Măsurile ce se vor stabili pe calea prezentei hotărâri nu prejudecă fondul şi au caracter provizoriu, respectiv numai până la pronunţarea unei hotărâri executorii pe fondul cauzei, în acţiunea de drept comun ce formează obiectul dosarului nr. ………./2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, în care se va tranşa pe fond litigiul dintre părţi cu privire la relaţiile lor personale cu cei doi copii. Deşi suplinirea consimţământului pârâtului în procedura de obţinere de către reclamantă a paşapoartelor pentru cei doi copii minori, precum şi la deplasarea minorilor, alături de mama lor, în ţara în care aceştia locuiesc, par a avea, din cauza consecinţelor pe care le produc, efecte definitive,  acordarea acestor măsuri pe calea ordonanţei preşedinţiale este permisă, câtă vreme deplasarea în străinătate le este imperios necesară copiilor, urmărind satisfacerea unor nevoi stringente ale acestora, iar acordul tatălui în vederea luării acestor măsuri este imposibil de obţinut din motive obiective, independente de voinţa reclamantei.

Faţă de toate cele expuse anterior, instanţa va admite acţiunea formulată de reclamanta X…. în contradictoriu cu pârâtul Y… şi va dispune ca în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de fond dintre părţi cu acelaşi obiect, nr. ……..2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii XY, născut la data de ...2001, şi YX.., născut la data de …2002,  să se facă exclusiv de către reclamantă. Totodată, instanţa va stabili locuinţa minorilor XY……, născut la data de ….2001, şi YX…, născut la data de ….2002, la reclamantă, măsură provizorie, valabilă până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de fond dintre părţi cu acelaşi obiect, nr. ………./2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti. De asemenea, instanţa va suplini consimţământul pârâtului în procedura de obţinere de către reclamantă a paşapoartelor pentru cei doi copii minori, precum şi la deplasarea minorilor, alături de mama lor, în ţara în care aceştia locuiesc.

În baza art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamanta X………, cu domiciliul în ………, sector 4, în contradictoriu cu pârâtul Y……, citat în cauză prin publicitate, conform art. 167 din Noul Cod de procedură civilă, respectiv prin afişarea citaţiei la ultimul domiciliu cunoscut - ………….., sector 6, prin afişarea citaţiei la uşa instanţei de judecată şi pe portalul acesteia, precum şi la curatorul special desemnat în cauză - avocat C……., în ………., sector 1, dar şi la adresele din ………., sector 6 (la Cabinetul de Avocat „………..”) şi din Bucureşti, ……….., sector 6 (la Fundaţia Centrul ……….), cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei sectorului 4 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, …………., sector 4.

Dispune ca în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de fond dintre părţi cu acelaşi obiect, nr. ……./2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii YX……., născut la data de ….2001, şi XY…….., născut la data de ……..2002,  să se facă exclusiv de către reclamantă.

Stabileşte locuinţa minorilor XY…, născut la data de …….2001, şi YX…., născut la data de ….2002, la reclamantă, măsură provizorie, valabilă până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de fond dintre părţi cu acelaşi obiect, nr. ………/2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.

Suplineşte consimţământul pârâtului în procedura de obţinere de către reclamantă a paşapoartelor pentru cei doi copii minori, precum şi la deplasarea minorilor, alături de mama lor, în ţara în care aceştia locuiesc.

Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Provizorie şi executorie.

Numai cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, ………. 2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare