Cerere repunere pe rol

Data publicare portal: 03.03.2017

Prin sentinţa civila nr. 5656/09.06.2016 pronunţata in cauza nr. 1036/311/2016 Judecătoria S. a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi excepţia de netimbrare a cererii, invocate de intimata …, prin …, a respins ca neîntemeiată cererea contestatorilor …, de repunere în termenul de formulare a contestaţiei la executare, a admis excepţia de tardivitate a contestaţiei la executare, invocată prin întâmpinare de intimata …, prin …, a respins ca tardiv formulată acţiunea având ca obiect „contestaţie la executare”, formulată de contestatorii … în contradictoriu cu intimata …, prin …, a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr. 1036/311/2016, contestatorii  …  au formulat contestatie la executare împotriva încheierii privind încuviinţarea executării silite a titlului executoriu, respectiv încheierea nr. 9124/26.11.2015 a Judecătoriei S. în dosarul nr. 9322/311/2015, somaţiei de plata aferenta dosarului execuţional nr. 20/2016, necomunicata, procesului verbal de stabilire cheltuieli de executare, înştiinţare poprire, toate emise in dosarul executional nr. 20/2016 al BEJ …, urmare a executării silite la cererea creditorului ..., prin reprezentanta legal … solicitând constatarea nulităţii tuturor actelor de procedura si a  încheierii de investire cu formula executorie, anularea tuturor actelor de executare şi suspendarea executării silite pana la soluţionarea contestaţiei la executare.

În motivarea cererii, contestatorii au invocat excepţia nulităţii absolute a actelor de executare ca urmare a intervenirii prescripţiei dreptului creditorului de a solicita executarea silita, invocând dispoziţiile art. 706 alin. 1 si 2 Cod procedura civila.

Au susţinut că, în speţa de faţă, ultima plată a ratei creditului s-a făcut la finele anului 2008, iar încuviinţarea executării silite, după portalul instanţelor de judecata s-a depus la data de 25.11.2015.

Menţionează faptul ca nici unul dintre debitori nu a primit nici in fel de somaţie, notificare, luând la cunoştinţa despre executare, respectiv poprire de la banca, fiindu-i comunicat girantului … prin email, iar pentru … s-a comunicat la fostul sau angajator. Ambii contestatori nu mai locuiesc in … încă din 2013, contestatorul … schimbandu-si domiciliul in Str. … nr …, iar …. fiind plecat in ...

Pretind contestatorii că din extrasele de la bancă rezulta cu siguranţa faptul ca din 2008 nu s-a mai achitat nici rata, nici dobânda, banca trecând creditul pe cheltuieli a creanţelor – suma de 40.919,31 lei.

In aceste condiţii, pe langa faptul ca intimata creditoare avea dreptul de a solicita executarea din anul 2009, nu le-a comunicat cesiunea creantei către … si nici nu a pus in executare creanta pana in decembrie 2015, fapt pentru care solicita sa se constate prescris dreptul acestei creditoare, de a solicita executarea silita.

Pana la data incunostintarii despre poprirea efectuata asupra contului girantului …, nici unul dintre contestatori nu a semnat nici o somaţie sau alt act de executare si nici nu i-a fost adus la cunoştinţa.

Fata de debitul înscris cu titlu de cheltuiala in evidentele bancii la sfârşitul anului 2008, considera ca debitul pentru care s-a solicitat executarea silita este abuziv, necunoscand modalitatea in care s-a ajuns la aceasta suma.

Menţionează faptul ca nu a fost comunicata somaţia, încheierea de investire cu formula executorie a contractului de credit, si nici un alt act de executare.

Contestatorii au invocat dispoziţiile art. 718 (7) NCPC, 712 alin. 1, 713 alin 2, 719 si urm. Cod procedura civila.

Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată în condiţiile art. 717 alin. 1 teza finală C.pr.civ., intimata … a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca nelegala si neîntemeiata a contestaţiei la executare .

În fapt, … în calitate de cedent şi …. in calitate de cesionar, la data de 30 06.2009 au încheiat contractul de cesiune de creanţe prin care cedentul a cedat cesionarului un portofoliu de creanţe neperformante, intre care se regăseşte si cea rezultata din contractul de credit încheiat între …  şi contestatorul ….

Ulterior a intervenit recesiunea dintre  … , în calitate de cedent şi … SA în calitate de cesionar la data de 27.10.2011, precizând că în data de 25.02.2013 a avut loc schimbarea denumirii firmei din … SRL in … SRL, aceasta din urma acţionând in calitate de reprezentant legal al ….

Intimata a citat  decizia nr. 2438/2008 data de Î C C J şi a făcut consideraţii teoretice cu referire la cesiunea de creanţa, modalitate de transmitere a obligaţiilor în forma convenţională.

Arată că, în conformitate cu prevederile din contract, mai precis art. 10 din Condiţii Generale de Creditare - Anexa la Contractul de Credit Bancar, atât cesionarul cat si cedentul nu au încălcat nicio clauza contractuală, astfel incat cesiunea de creanţă a acoperit toate cerinţele Legii si prin acest contract de cesiune nu i-au fost încălcate drepturile clientului. Toate scrisorile emise de către intimate, in atenţia reclamantului, cuprind toate cerinţele Legii 31/1990 si in antetul scrisorilor se regăsesc toate datele de identificare ale societăţii, inclusiv denumire, adresa, CUI cat si faptul ca societatea intimata este operator de date cu caracter personal, numărul notificării prin care am fost autorizaţi sa prelucram date cu caracter personal.

A menţionat intimata care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o cesiune de creanţă şi a precizat că debitorului i s-a comunicat prin scrisoare cesiunea de creanţa intre creditorul cedent, astfel că acestuia ii este opozabila cesiunea de creanţa, mai mult aceasta fiind înregistrata si in ….

In conformitate cu contractul de mandat încheiat intre S C … si SC. … SRL (actual K R S.A.), cea din urma este imputernicita pentru a executa toate procedurile de colectare in vederea recuperării debitelor cesionate.

Înainte de demararea procedurii de executare silita, S.C. … S.R.L (actual …  S.R.L.) a incercat in nenumărate rânduri recuperarea creanţei pe cale amiabila, prin intermediul contactarii debitorului telefonic, cat si prin notificările trimise.

Pretinde ca societatea a făcut dovada calităţii de creditoare atât prin contractul de cesiune de creanţe, cât şi prin avizul de înscriere al creanţei in Arhiva Electronica, ca a îndeplinit toate condiţiile cerute de Legea 99/1999 si a făcut publicitatea cesiunii astfel cum este prevăzut de Lege, depunând la dosarul cauzei titlul executoriu contract de credit nr. … din data de … si Condiţiile Generale de Creditare - Anexa la contractul de credit bancar (copie).

Considera ca debitorii … şi … au citit si înţeles clauzele contractuale, exprimând acordul prin semnarea fiecărei pagini din contract.

Înainte de demararea procedurii executării silite, SC… SRL (actual … S.R.L.) a încercat in nenumărate rânduri recuperarea creanţei izvorâte din contractul de credit nr.2008321994 din data de 05.05.2008 pe cale amiabila, prin intermediul notificărilor si contactării telefonice a debitorilor.

Nerezolvandu-se  situaţia pe cale amiabila, acest caz a fost înregistrat pe rolul BEJ …, deschizandu-se dosarul executional nr. 20/2016.

Pe cale de excepţie, intimata a invocat excepţia netimbrarii/a insuficientei timbrări a cererii, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. 6 rap. la art. 197  NCPC şi  art. 10 alin.2 din OUG 80/2013

Invocând  şi excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, intimata a făcut trimitere la dispoziţiile art. 714 alin (1) si (2) NCPC, menţionând că între data comunicării actelor de procedura emise in de către B.E.J. … si data formularii contestaţiei la executare - exista o diferenţa notabilă, fiind depăşit termenul legal de formulare a cererii.

In conformitate cu dispoziţiile art. 715, alin. 1 NCPC, intimata a arătat termenul de 15 zile în care se poate introduce contestaţia la executare diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare, ipoteză în care termenul curge de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă, respectiv după cum este vorba de contestarea executării însăşi, ipoteză în care termenul curge fie de la data de la care debitorul a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare în cazul în care acesta nu a primit încheierea de încuviinţare a executarii şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Ca urmare a calificării contestaţiei la executare ca fiind contestaţie împotriva executării silite însăşi, în speţă devin incidente dispoziţiile art. 714 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., fiind posibilă în acest context respingerea contestaţiei la executare ca tardiv introdusă

În plus, intimata a invocat excepţia lipsei motivării in fapt si in drept a cererii de chemare in judecata, potrivit art. 194 lit. d NCPC, apreciind că prezenta cerere de chemare in judecata, nu evidenţiază o descriere detaliata a unei situaţii de fapt, ci creeaza o poveste insuficientă, iar în ceea ce priveşte motivarea in drept, trebuia motivata pe alte dispoziţii legale decât cele invocate de contestatori.

O altă excepţie invocată de intimata a fost  excepţia inadmisibilitatii cererii privind capătul de cerere referitor la prescripţia extinctivă, considerând că prescripţia poate fi opusă pe cale de excepţie, de apărare, formulată de cel în folosul căruia curge prescripţia, iar excepţia de prescripţie constituie o excepţie de drept material substanţial, iar nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv civil (dreptul material la acţiune) şi nu un drept procedural născut în timpul procesului.

A arătat că art. 713 alin. (2) NCPC, sub titulatura "condiţii de admisibilitate" stabileşte motive de inadmisibilitate a contestaţiei la executare si fixează limite procedurale in utilizarea acestei proceduri, apreciind că, referitor la invocarea prescripţiei prin intermediul unei contestaţii la executare, trebuie sa aibă in vedere art. 2513 NCC şi art. 205 NCPC.

Intimata a concluzionat că prescripţia extinctiva nu poate fi invocată prin interemediul unei contestaţii la executare deoarece natura juridica a unei contestaţii este aceea a unei veritabile cereri de chemare in judecata si contravine aplicării art. 2513 NCC., susţinând că debitorii au la dispoziţie in acest scop o alta posibilitate, respectiv acţiunea in constatare.

În fine , intimata a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant, potrivit art. 83 alin. 1 teza 1 NCPC,  corob. cu art. 85 alin. 3 NCPC,  susţinând că în prezenta nu i s-a comunicat dovada calităţii de reprezentant a reclamantei in persoana avocatului care reprezintă contestatorii, respectiv împuternicirea avocaţiala.

Pe fondul cauzei, intimata a apreciat că modul de calcul al cursului prescripţiei este diferit raportat la cele invocate de către debitor în cuprinsul contestaţiei formulate.

Considera ca debitorul contestator doreşte sa se sustragă de la plata datoriei

izvorate din contractul de credit nr. …din data de … încheiat cu …, intrucat înainte de demararea procedurii executării silite, … SA a încercat in nenumărate randuri recuperarea creanţei pe cale amiabila, prin intermediul si contactării telefonice a debitorului, sens în care intimata a invocat art. 2532 alin. (6)din Codul Civil

Astfel, nedorindu-se rezolvarea situaţiei pe cale amiabila, a fost înregistrata pe rolul BEJ ...

Chiar daca contestatorul nu a înţeles sa isi citească corespondenta, acestuia ii este opozabila cesiunea de creanţa, societatea intimată notificând acest lucru, trimiţând mai multe scrisori către debitorprin care informa asupra noului creditor, precum si a sumelor pe care le datorează, debitorul nedorind soluţionarea conflictului pe cale amiabila.

Intimata a citat dispoziţiile art. 708 Noul cod de procedura civila şi a susţinut că debitorul a fost pus in intarziere prin nenumăratele notificari transmise acestuia începând cu data cesiunii si pana la data cererii de executare, astfel fiind aplicabile art. 2537 alin. 4 Cod Civil si art. 2540 Cod Civil.

În raport de aceste considerente, în opinia sa termenul de prescriptie a fost întrerupt printr-un act începător de executare, respectiv cesiunea de creanţe intervenita între creditor si intimată, iar creditorului nu i se poate imputa rămânerea in pasivitate, întrucât prin cesiunea de creanţe a inteles sa inceapa executarea in vederea recuperării debitului restant datorat de către contestatori.

De asemenea solicită sa se constate faptul ca termenul de prescripţie de 3 ani nu s-a împlinit,  sens în care a citat art. 405, alin. (2) din Vechiul Cod de Procedura Civila,  apreciind că au fost îndeplinite dispoziţiile legale cu privire la procedura executării silite, exista un titlu executoriu valabil, exista un contract de cesiune încheiat conform dispoziţiilor legale in vigoare la data incheierii si ca numitul contestator …., cu rea credinţa, sa se sustragă îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

Cu privire la intervenirea presupusei prescripţii, în opinia intimatei debitorul se afla intr-o absoluta eroare cu privire la termenul de la care incepe sa curgă aceasta prescripţie.

Fata de susţinerea debitorului prin care afirma faptul ca „dreptul de a obţine executarea silita s-a prescris”, în temeiul art. 249 NCPC  arată ca debitorul contestator are obligaţia sa probeze prin ataşarea unui document, deoarece instanţa nu poate aprecia in funcţie de simpla afirmaţie a contestatorului, intimata făcând trimitere la art. 22 şi  art. 254 alin. (5) NCPC şi ample consideraţii teoretice referitoare la sarcina probei.

În continuare, intimata s-a referit în mod general la cesiunea de creanţă, la lipsa notificării sau a acceptării cesiunii de creanţa de către debitorul cedat, care în opinia sa, nu are nicio influenta asupra validităţii acestei operaţiuni juridice, precum şi la opozabilitatea cesiunii, la faptul că respectivele cesiunile drepturilor de creanţa îndeplinesc condiţia de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanţie în …., menţionând că în cauză a fost realizata aceasta formalitate.

Referitor la susţinerile debitorului contestator cu privire la caracterul creanţei, în arată că, în speţă, creanţa deţinuta impotriva debitorului … provine din nerespectarea obligaţiilor asumate prin încheierea contractului de credit nr. 2008321994 data de 05.05.2008 cu … prin care i s-a acordat un credit.

Perioada contractuala stabilita prin contractul de credit nr. 2008321994 din data de 05.05.2008, cat si rambursarea in rate a creditului era valabila numai cu condiţia ca graficul de rambursare - anexa la contractul de credit, sa fie respectat de către debitor,  astfel cum s-a obligat in momentul semnării contractului de credit.

În conformitate cu contractul de credit nr. 2008321994 data de 05.05.2008, semnat de către debitorul … cu … SA, banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata a creditului la apariţia oricărui caz de culpa precum si pentru încălcarea oricăror alte obligaţii contractuale. Astfel, având in vedere faptul ca debitorul a întârziat cu plata ratelor, contractul de credit a devenit scadent anticipat rezultând o creanţa certa, lichida si exigibila.

Pentru acest contract încheiat cu banca, au fost înregistrate întârzieri la plată a ratelor lunare, iar în condiţiile existentei unor întârzieri de sute de zile înregistrate cu privire la plata ratelor lunare de credit, Banca … S.A. a făcut aplicarea dispoziţiilor cuprinse la art. 4.13. din Condiţiile Generale de Creditare, anexe ale contractelor încheiate cu debitorii in cauza.

În opinia sa, caracterul cert, lichid, si exigibil al creanţei datorate societăţii a fost deja analizat de instanţa de executare, respectiv de Judecătoria C. a investit cu a executorie in baza titlului executoriu menţionat, intrucat:

- creanţa este certa deoarece rezulta cu claritate din contractului de credit încheiat in data de 05.05.2008, fiind respectate astfel dispozitiile art. 663 alin. (2) din NCPC

- Creanţa este lichida, exprimata in bani, cuantumul creanţei fiind clar determinat prin contractului de credit încheiat in data de 05.05.2008, graficul de rambursare - anexa la contract, fiind respectate astfel dispoziţiile art. 663 alin. (2) din NCPC

- Creanţa este exigibila, întrucât aceasta a ajuns la scadenta in conformitate cu prevederile contractului de credit încheiat in data de 05.05.2008, in condiţiile generale la art. 4.1.1, şi cu respectarea dispoziţiile art. 663 alin. 4 NCPC

In ceea ce priveşte solicitarea de a se anula toate actele de executare intocmite de executorul judecătoresc BEJ …. in dosarul executional 20/2016, arată instanţei faptul ca toate documentele intocmite in cadrul procedurii de executare silita au fost transmise la adresa menţionata in Contractul de credit nr. 2008321994, acesta fiind domiciliul declarat de către contestator.

 Executarea silita insesi, cat si toate actele de executare ce au fost intocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispoziţiile Codului de procedura civila, motiv pentru care anularea acestora este lipsita de temei legal.

Concluzionând asupra tuturor celor precizate prin prezenta întâmpinare, solicita a se constata nelegalitatea si netemeinicia contestatiei la executare si pe cale de consecinţa sa se respingă acţiunea ce face obiectul acestui dosar.

În temeiul art. 223 alin. (1) din Noul Cod de procedura civila solicita judecarea prezentei cauze si în lipsa.

În drept, intimata a  invocat dispoz. art. 149 si 150, art. 205 si 206, art. 711 si urm., art. 714, art. 662 şi art. 719 alin. (3) NCPC.

La rândul lor, contestatorii au depus răspuns la întâmpinare.

În ceea ce priveşte excepţia netimbrării/a insuficientei timbrări, contestatorii au citat art 31 alin 1 din OUG 80/2013, art 33 alin 2 din OUG 80/2013şi, faţă de aceste dispoziţii legale, coroborat cu faptul ce instanţa nu a stabilit si nu a comunicat contestatorilor valoarea taxei judiciare de timbru, au solicitat respingerea excepţiei invocate ca fiind neîntemeiate.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării contestatiei, contestatorii au susţinut că un prim aspect il priveşte repunerea in termen cu privire la formularea contestaţiei, in sensul ca somaţia si celelalte acte au fost transmise la adresa din …, unde nici unul dinte contestatori nu mai locuiau.

Solicita ca aceasta excepţie sa fie unita cu fondul, având in vedere probatoriul necesar a fi administrat in cauza, in sensul ca cei doi contestatori nu au primit nici un document privind executarea, nu au primit notificare din partea băncii creditoare, …. SA, privind declararea ca fiind scadent anticipat creditul, in conformitate cu disp. art. 1079 vechiul Cod civil. De altfel, debitorul si girantul nu au primit cesiunea dintre banca creditoare si ….. si nici dintre aceasta din urma si … SA, despre care se face vorbire in intampinare, în acest sens, solicitând ca intimata sa facă dovada contrară.

Menţionează ca faţă de data la care au luat la cunoştinta cei doi contestatori despre executare, respectiv poprire de la banca, fiind-i comunica girantului … prin email, iar pentru …. s-a comunicat la fostul sau angajator, contestaţia la executare a fost formulata in termen legal.

În ceea ce priveşte lipsa motivării in fapt si in drept a cererii de chemare in judecata, au precizat contestatorii că din lecturarea cererii de chemare in judecata rezulta fara echivoc faptul ca aceasta întruneşte elementele obligatorii prevăzute de art. 194 Cod procedura civila, astfel, solicita respingerea excepţiei invocate.

Referitor la inadmisibilitatea cererii privind capătul de cerere referitor la

prescripţia extinctive, fata de modalitatea de stabilire a datei la care incepe sa curgă termenul de prescripţie, contestatorii au apreciat ca sunt necesare a fi administrate probe suplimentare fata de ceea ce exista la momentul acesta, motiv pentru care solicita unirea excepţiei cu fondul cauzei, urmând ca pentru aceasta concluzie sa pună concluzii la momentul încheierii dezbaterilor.

In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii de reprezentant,  contestatorii solicita sa fie respinsa, motivat de faptul ca împuternicirea avocaţiala privind asistenta/reprezentarea juridica a contestatorilor exista la dosarul cauzei, nefiind necesara comunicarea acesteia si intimatei

Pe fondul cauzei, contestatorii au completat acţiunea introductivă, invocând excepţia lipsei calităţii de reprezentant a intimatei şi excepţia lipsei titlului executoriu detinut de intimată.

În susţinerea priomei excepţii, în condiţiile art 84 alin I Cod Procedura civila, coroborat cu Hotărârea nr 9/ 04.04.2016 a ÎCCJ, au menţionat contestatorii că persoana juridica nu poate fi reprezentanta in fata instanţelor de judecata de o alta persoana juridica, nici de consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma, în speţă … SA., numita creditoare in dosarul de executare, intimata in prezenta cauza, este reprezentata de … S.R.L., persoana juridica romana.

Privitor la excepţia lipsei titlului executoriu detinut de intimată, contestatorii au susţinut că legiuitorul nu a conferit contractului de cesiune de creanţă caracter de titlu executoriu, astfel că a acest contract nu se bucură de beneficiul recunoscut de lege contractelor de credit, în acest sens invocând şi prev. art. 3 şi art. 102 din Legea nr. 71/2011, respectiv art. 117 alin 1 din Legea nr. 71/2011.

În opinia lor, creanţa dobândită de intimata în urma cesiunii nu îşi mai păstrează caracterul de creanţă bancară constatată printr-un titlu executoriu, citând considerentele din încheierea civilă din 06.01.2014 din dosar număr 15427/211/2013 dată de Tribunalul Specializat C.

Au concluzionat că executarea silită demarată în lipsa unui titlu executoriu este nulă absolut, potrivit Codului de procedură civilă.

Susţin contestatorii că prin Incheiere nr 9124/2015 a Judecătoriei S.in dosar nr 9322/311/2015 faptul ca instanţa in mod gresit a admis cererea … SA , prin repr. conv. C A, privind investirea cu formula executorie a contractului de credit nr 2008321994/05.05.2008, intrucat aceasta nu este parte in acel contract, nu poate avea calitatea de reprezentant al creditoarei BCR SA.

Aceeaşi situaţie de nelegalitate a actelor de executare se regăseşte si in incheierea executorului judecătoresc din 12.01.2016, prin care a fost admisa cererea creditoarei … SA prin reprezentant …. S.R.L. – astfel solicită sa se constate ca nici … nici ... nu deţin titlul de creanţa executoriu, asa cum este prevăzut de Codul de procedura civila contractul de credit este titlul executoriu pentru părţile contractante, respectiv …., debitorul … si … , coplatitor.

Referitor la excepţia invocata de contestatori, respectiv intervenirea prescripţiei dreptului creditorului de a solicita executarea silita, având in vedre faptul ca intimata a menţionat in întâmpinare ca intre creditoarea …. SA şi ... a intervenit contractul de cesiune in data de 30.06.2009, prin analogie contestatorii pot  înţelege faptul ca banca, creditor al titlului executoriu contract de credit nr 2008321994/05.05.2008 a declarat scadent anticipat acest credit si a inceput sa curgă termenul de prescripţie privind dreptul acesteia de a solicita executarea silita, ca fiind 30.06.2009. Întrucât, la data de 25.11.2015, intimata din prezenta cauza a solicitat instanţei investirea cu formula executorie a titlului executoriu contract de credit nr. 2008321994/05.05.2008, iar la data de 12.01.2016, aceasta a depus cerere la executorul judecătoresc privind urmărirea silita sub toate formele prevăzute de lege împotriva contestatorilor, este clar faptul ca fata de contractul de credit nr 2008321994/05,05.2008, titlu executoriu, a intervenit prescripţia dreptului de a solicita executarea silita.

In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind depus dosarul execuţional nr. 20/2016 al BEJ …..

Analizând cu prioritate şi în ordinea stabilită de instanţă, potrivit art. 248 C.pr.civ., excepţiile invocate de intimat, prin întâmpinare, prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa constată şi reţine următoarele:

Faţă de excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a apărătorilor contestatorilor, instanţa reţine că potrivit art 83 alin. 1 C.pr.civ., " In fata primei instanţe, precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau mandatar.", iar conform  art. 85 alin. 3 C.pr.civ. " împuternicirea de a reprezenta o persoana fizica data unui avocat se dovedeşte prin înscris potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei."

Ori, în speţă, la fila 114 se găseşte, în original, împuternicirea avocaţială seria … nr. …, prin care contestatorii au dat mandat apărătorului lor, pentru a-i reprezenta în instanţă, motiv pentru care instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocată de intimata …, prin întâmpinare.

Analizând excepţia de netimbrare a cererii, invocată prin întâmpinare, instanţa constată că potrivit art. 1 din OUG 80/2013 „acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă”, iar conform art. 10 alin. 2, în cazul contestaţiei la executare, taxa de timbru se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite,  în speţă fiind vorba de suma de 1.000 lei, calculată potrivit art. 3, prin raportare la valoarea debitului urmărit.

Este adevărat că în conformitate cu art. 32 din OUG 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar art. 197 C.pr.civ. dispune că dovada de plată a taxei judiciare de timbru se ataşează cererii introductive în instanţă, însă în speţă, dat fiind obiectul acţiunii, sunt incidente şi dispoziţiile art. 717 alin. 1 teza finală C.pr.civ.,  potrivit cu care contestatţia la executare se judecă cu procedura prevăzută în prezentul cod, dispoziţiile art. 200 nefiind aplicabile în acest caz.

Prin urmare, contestatorilor li s-a comunicat prin citaţia emisă pentru primul termen de judecată, din data de  19.05.2016, obligaţia de a achita taxa de timbru în cuantum de 1.000 lei, potrivit art. 10 alin. 2 din OUG 80/2013, partea conformându-se acestei obligaţii de plată, fapt ce rezultă din dovada aflată la fila 115 dosar.

Faţă de considerentele expuse, constatând că prezenta acţiune a fost legal timbrată, instanţa va respinge ca neîntemeiată şi excepţia de netimbrare a cererii, invocată prin întâmpinarea de la dosar.

Analizând excepţia de tardivitate a contestaţiei la executare, invocată prin întâmpinare de intimata … SA, instanţa constată că, la data de 18.04.2016, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, contestatorii au formulat cerere de repunere în termenul de formulare a acţiunii, cerere reiterată de apărătorul lor la termenul de astăzi.

Faţă de această solicitare a contestatorilor, impropriu juridic apreciată de aceştia ca fiind o excepţie, instanţa reţine că potrivit art. 185 alin. 1 C.proc.civ., „când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.”.

Conform art. 186 alin. 1 şi 2 C.proc.civ., „partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.”

Din textul citat rezultă că decăderea nu operează în cazul în care partea dovedeşte că a fost împiedicată de motive temeinic justificate să efectueze actul de procedură, dacă acest act se îndeplineşte în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.

Deci, pentru admiterea cererii de repunere în termen trebuie îndeplinite cumulativ cerinţele ca partea să nu-şi fi exercitat dreptul procedural în termenul legal peremtoriu dintr-un motiv care exclude culpa sa, împrejurarea, ce a împiedicat partea să acţioneze, să se fi produs înăuntrul termenului legal în care trebuia exercitat dreptul procedural şi, în fine, în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării, partea interesată să formuleze atât cererea de repunere în termen cât şi să îndeplinească actul de procedură.

Aceste condiţii nu sunt îndeplinite cumulativ în speţă.

În legătură cu respectarea termenului de formulare a cererii de repunere în termen, instanţa constată că debitori contestatori au promovat prezenta contestaţie la data de 15.02.2016, când au transmis prin fax, judecătoriei, acţiunea lor.

Ulterior, la data 18.04.2016, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, contestatorii au formulat cerere de repunere în termenul de formulare a contestaţiei, susţinând că executarea silită a fost comunicată debitorului … prin email, iar debitorului  … această comunicare s-a făcut la fostul său angajator, respective la data de 03.02.2016, când societatea „P” a primit adresa de poprire.

Rezultă aşadar că debitorii contestatori, deşi au beneficiat de asistenţă de specialitate, nu au formulat cererea de repunere în termen cu respectarea dispoziţiilor imperative ale art. 186 alin. 2 C.pr.civ., în condiţiile în care deşi au pretins că au luat la cunoştinţă de executarea silită îndeplinită împotriva lor la data de 03.02.2016, în timp ce au înţeles să solicite repunerea în termenul de formulare a contestaţiei la executare abia la data de 18.04.2016.

 În plus, în ceea ce priveşte motivul împiedicării exerciţiului dreptului procedural, se constată că debitorilor contestatori li s-au comunicat actele de executare silită la adresa de domiciliu indicată în contractul de credit nr…. din data de …, pe care l-au încheiat cu ….

Cu privire la schimbarea ulterioară a domiciliului contestatorilor, în lipsa unor reglementări speciale, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor generale, cuprinse în art. 172 C.pr.civ., reţinând că era în sarcina contestatorilor de a aduce la cunoştinţă cocontractantului modificările intervenite cu privire la adresa lor de domiciliu, obligaţie pe care cei doi însă nu au îndeplint-o.

Prin urmare, a invoca necomunicarea actelor de executare la o altă adresă decât cea menţionată în  contractul de credit ce reprezintă titlu executoriu în prezenta, deşi se constată neîndeplinite cerinţele art. 172 C.proc.civ., în condiţiile în contestaorii însăşi nu şi-au indicat anterior o schimbare a domiciliului nu demonstrează buna-credinţă în exerciţiul drepturilor procesuale.

Faţă de cele de mai sus, instanţa constată că, nu sunt îndeplinite cerinţele legale pentru repunerea în termenul prevăzut de art. 715 C.proc.civ., primirea argumentelor contestatorilor echivalând cu înfrângerea regulii de drept nemo auditur propriam turpitudinem allegans, motiv pentru care cererea formulată în acest sens va fi respinsă.

Analizând excepţia de de tardivitate a contestaţiei la executare, invocată prin întâmpinare de intimate, instanţa reţine că la data de 14.01.2016 executorul judecătoresc a comunicat contestatorilor actele de executare îndeplinite împotriva lor, în dosarul execuţional nr. 20/2016, în timp ce contestatorii au formulat prezenta acţiune la data de 15.02.2016.

Instanţa reţine că potrivit art. 712  alin 1 C.pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc  precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Cu privire la termenul în care poate fi formulată  contestaţia la executare, art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ. dispune „contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestată executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării silite sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare,  în cazul în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării silite şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

Prin urmare, raportând data promovării prezentei contestaţii la executare la momentul comunicării somaţiei de executare, se constată că în speţă nu a fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de lege, calculat potrivit art. 714 alin. 1 C.pr.civ.,  intervenind sancţiunea decăderii în conformitate cu art. 185 C.proc.civ.

Instanţa constată  în plus că în cauză cererea de repunere în termen nu este întemeiată şi nici nu s-au invocat şi probat împrejurări care să determine întreruperea sau suspendarea termenului în condiţiile art. 184 C.proc.civ

Mai mult, se reţine, în acest context, că obligaţia părţilor de a-si exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre consecinţele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului sau în mod echitabil si într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6 paragraf 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Mai mult, prin decizia civila nr. 235/2003, pronunţată de C C R, publicată în M O nr. 350 din 31.07.2003, s-a stabilit ca instituirea unor termene procesuale serveşte atât unei mai bune administrări a justiţiei, cât si necesităţii aplicării si respectării drepturilor si garanţiilor procesuale ale părţilor.

În raport de aceste considerente, în temeiul art. 248 rap. la art. 715 alin.1 pct.3 C.pr.civ., instanţa va admite excepţia tardivităţii formulării cererii, invocata prin întâmpinare de intimat si va respinge prezenta contestaţie la executare ca tardiv formulată.

Având în vedere soluţionarea prezentei contestaţii la executare la termenul de astăzi, instanţa va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite, formulată de contestatori.

Domenii speta

Spete similare