Sentinţă penală 169/S din 27.09.2016

abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art.13/2 din Legea 78/2000 raportat la 297 alin.1 Cod penal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 1174/62/2015

SENTINŢA PENALĂ NR.169/S

SEDINŢA PUBLICĂ DIN 27.09.2016

PREŞEDINTE: (…) - judecător

GREFIER: (…)

Cu participarea procurorului – P. F. N. - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării cauzei penale privind pe inculpaţii:

TF trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art.13/2 din Legea 78/2000 raportat la 297 alin.1 Cod penal;

- cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.38 alin.1 Cod penal

RAN trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art.13/2 din Legea 78/2000 raportat la 297 alin.1 Cod penal;

- cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.38 alin.1 Cod penal

VMM trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art.13/2 din Legea 78/2000 raportat la 297 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 din Cod penal

NN trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art.48 Cod penal raportat la art.13/2 din Legea 78/2000 raportat la art.297 al.1 Cod penal;

- înşelăciune, faptă prev. şi ped. de art.244 alin.1 Cod penal;

- uz de fals, faptă prev. şi ped. de art.323 teza I din Cod penal (2 fapte);

- uz de fals, faptă prev. şi ped. de art.323 teza II din Cod penal (2 fapte);

- în final cu aplicarea art.38 Cod penal şi art.5 Cod penal;

BLM trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, faptă prev. şi ped. de art.244 alin.1 Cod penal;

- fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. şi pe de art.320 alin.1 Cod penal (2 fapte);

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. şi ped. de art.322 alin.1 Cod penal (2 fapte);

- în final cu aplicarea art.38 Cod penal şi art.5 Cod penal.

Dezbaterile în cauza de faţă s-au desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile art.369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv cele ale preşedintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică la pronunţare se constată lipsa părţilor.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 05.09.2016, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare şi pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 19.09.2016 şi 27.09.2016.

T R I B U N A L U L,

Deliberând,

Prin rechizitoriul DNA Structura Teritorială Braşov, cu numărul 28P/2014 din data de 13.03.2015, înregistrat la Tribunalul Braşov la data de 17.03.2015, la judecătorul de cameră preliminară sub numărul 1174/62/2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- TF, pentru infracţiunile de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 cod penal; abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la raportat 297 alin.1 Cod penal, în final cu aplicarea art. 5 din Cod penal şi art. 38 alin.1 Cod penal;

- RAN, pentru infracţiunile de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal; abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, în final cu aplicarea art. 5 din Cod penal şi art. 38 alin.1 Cod penal;

- VMM, pentru infracţiunile de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal;

- NN , pentru infracţiunile de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod Penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal; complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod Penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal; înşelăciune prev. de art. 244 alin.1 Cod penal; uz de fals prev. de art. 323 teza I din Codul penal (2 fapte); uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (2 fapte), în final cu aplicarea art. 38 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

- BLM, pentru infracţiunile de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal; complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal; înşelăciune prev. de art. 244 alin.1 Cod penal; fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 Cod penal (2 fapte); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal (2 fapte), în final cu aplicarea art. 38 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Totodată prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus:

Clasarea cauzei privind pe inculpata VN, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la raportat 297 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal (2 fapte) cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.

Disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor pentru infracţiunile de:

a. luare de mită prev. de art. 289 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000 (vizând denunţul făcut de inculpatul NN privitor la foloasele necuvenite oferite inculpatei TF);

b. abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 Cod penal (avize juridice acordate la aprobarea liniei de credit în beneficiul SC JCSRL şi prelungirea acesteia);

c. abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 Cod penal (privitor la întocmirea PFC-ului cu ocazia prelungirii liniei de credit în beneficiul SC JCSRL);

d. complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 Cod penal privitor la documentele puse al dispoziţie de SC A SRL pentru aprobarea creditului de către funcţionari bancari.

Ca stare de fapt, în esenţă au fost reţinute următoarele:

Referitor la numita TF s-a reţinut că în calitate de director şi membru în comitetul de credite al Sucursalei Braşov a CEC BANK SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii RAN, VMM (funcţionari bancari) şi NN , la data de 01.11.2010, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu, (menţionate în fişa postului) ar fi aprobat, cu încălcarea normelor bancare (nota de serviciu 11 versiunea 4 şi nota 63 versiunea 1) acordarea unui credit în beneficiul SC JCSRL Zăreşti, cunoscând că o altă persoană a solicitat creditul în numele societăţii şi documentaţia (propunerea de facilitare credit şi documentele care au stat la baza acesteia care prezentau vicii) a fost întocmită pe numelui fostului asociat BRG, precum şi faptul că sumele de bani obţinute în mod nelegal vor fi utilizate de SS (iniţial) şi NN pentru plata unor rate restante la creditele contractate la aceeaşi instituţie bancară, cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate B. R., un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei şi că ar fi obţinut foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite) cât şi pentru inculpatul NN (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la raportat 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

De asemenea, s-a mai reţinut că numita TF în calitate de director şi membru în comitetul de credite al Sucursalei Braşov a CEC BANK SA, în baza unei înţelegeri cu inculpatul NN , la data de 31.10.2011, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu (stabilite prin fişa postului) ar fi dispus, cu încălcarea normelor bancare, aprobarea prelungii liniei de credit în beneficiul SC JCSRL, cerere formulată în numele fostului administrator de inculpata BLM, deşi cunoştea faptul că societatea nu îndeplinea condiţiile legale pentru acordare (făcea parte dintr-un grup de firme, rate restante la alte credite, lipsă garanţii) cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG (prin angajarea răspunderii personale a acesteia) şi obţinerea de foloase necuvenite pentru inculpatul NN (nerambursarea liniei de credit sau neexecutarea silită). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la raportat 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

Referitor la numita RAN s-a reţinut că aceasta în calitate de şef Serviciu credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Braşov, împreună cu TF, VN şi în baza unei înţelegeri prealabile cu NN , la data de 01.11.2010, şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu (menţionate în fişa postului) avizând propunerea de facilitare credit şi aprobând cu încălcarea normelor bancare, (nota de serviciu 11 versiunea 4 şi nota 63 versiunea 1) acordarea unui credit în beneficiul SC JCSRL, „reprezentată” de fostul administrator, persoana vătămată BRG, cunoscând faptul că sumele de bani obţinute în mod ilegal vor fi utilizate iniţial de Staicu Sorin, iar ulterior de NN pentru plata unor rate restante la creditele contractate de NN la aceeaşi instituţie bancară cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BR, un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei şi ar fi obţinut foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite) cât şi pentru inculpatul NN (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

De asemenea, s-a mai reţinut că numita RAN în calitate de şef Serviciu credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Braşov, împreună cu TF, VN şi în baza unei înţelegeri prealabile cu NN la data de 31.10.2011, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu (menţionate în fişa postului) ar fi aprobat prelungea liniei de credit în beneficiul SC JC SRL, cu încălcarea normelor bancare, cerere formulată în numele fostului administrator de inculpata BLM, deşi cunoştea faptul că societatea nu îndeplinea condiţiile legale pentru acordare (făcea parte dintr-un grup de firme, rate restante la alte credite, lipsă garanţii) cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG (prin angajarea răspunderii personale a acesteia) şi ar fi obţinut foloase necuvenite pentru inculpatul NN (nerambursarea liniei de credit). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

Referitor la numita VMM s-a reţinut că în calitate de analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Braşov, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu stabilite prin fişa postului şi notele de serviciu 11 varianta 4 şi 63 varianta 1, la cererea suspectelor TF şi RAN şi în baza unei înţelegeri prealabile cu acestea, ar fi întocmit propunerea facilitate de credit (PFC) nr. 31732/01.11.2010 prin care a propus comitetului de credit al Sucursalei Braşov a CEC Bank aprobarea facilităţii de credit solicitată de NN în numele SC JCSRL în valoare de 600.000 lei, cunoscând faptul că documentaţia incompletă a fost depusă şi semnată în fals de inculpata , persoană care nu avea vreo calitate în societate, iar suma de bani obţinută în mod nelegal va fi utilizată de Staicu Sorin iniţial, iar ulterior de NN pentru plata unor rate restante la creditele contractate la aceeaşi instituţie bancară, cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG, un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei şi că ar fi obţinut foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite) cât şi pentru inculpatul NN (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal

Referitor la numitul NN s-a reţinut că în perioada octombrie-noiembrie 2010 (împreună cu fiica sa, inculpata BLM) pentru acoperirea ratele restante la creditele contractate la CEC BANK SA – Sucursala Braşov, ar fi indus-o în eroare pe persoana vătămată BRG, prezentându-i ca adevărată împrejurarea că cesionează SC JCSRL în scopul desfăşurării de activităţi comerciale, însă în realitate a folosit datele şi documentele transmise în scopul obţinerii în mod nelegal a unui credit bancar (linie de credit) în sumă de 600.000 lei în numele societăţii utilizând datele de identitate ale acesteia, credit în baza căruia instituţia bancară a procedat la executarea silită a persoanei vătămate. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin.1 din Codul penal.

De asemenea, s-a mai reţinut că numitul NN în scopul de a obţine în mod injust sume de bani necesare achitării unor rate restante la creditele contractate la CEC Bank SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatele TF, RAN şi cu ajutorul inculpatei VMM, ar fi pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri falsificate privitoare la SC JC SRL cu ocazia încheierii contractului de linie de credit nr. 1529 din 01.11.2010 şi anexelor acestuia, semnate în fals de inculpata BLM, prin imitarea semnăturii persoanei vătămate BRG, cauzând un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei, vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG şi că ar fi obţinut pentru sine foloase necuvenite constând în suma de 600.000 lei. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

De asemenea, în sarcina numitului NN , s-a mai reţinut faptul că în împrejurarea accesării unui credit bancar – contract de linie de credit la CEC Bank SA - Sucursala Braşov, în luna noiembrie 2010 ar fi utilizat înscrisuri sub semnătură privată falsificate prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate B. R. G. (cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31662/01.11.2010, declaraţia pe propria răspundere a numitei B. R. G. în calitate de administrator al S.C. J S. C. SRL, contractul de custodie din 01 noiembrie 2010) şi înscrisuri oficiale falsificate în aceeaşi manieră (contractul de credit CEC Bank nr. 1529/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară nr. 1265/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară-stocuri nr. 706/01.11.2010) în scopul producerii de consecinţe juridice, respectiv pentru obţinerea sumei de 600.000 lei. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 teza I din Codul penal (1 faptă) şi uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (1 faptă).

S-a mai reţinut în sarcina numitului NN că în scopul de a obţine în mod injust sume de bani şi de a evita executarea silită pentru nerambursarea liniei de credit contractată în anul 2010 la CEC Bank SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatele TF şi RAN ar fi pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri neconforme cu realitatea şi ar fi dispus semnarea în fals a actului adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj asupra poliţei de asigurare nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011, şi că ar fi obţinut în mod injust un folos necuvenit reprezentat de suma de bani obţinută în baza contractului de linie de credit nerambursată la scadenţă. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

De asemenea, în sarcina numitului NN , s-a mai reţinut faptul că în împrejurarea constând în prelungirea contractului de linie de credit încheiat cu CEC BANK SA – Sucursala Braşov la data de 01.10.2010, în luna octombrie 2011 ar fi folosit înscrisuri oficiale (adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj asupra poliţei de asigurare nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011) şi înscrisuri sub semnătură privată (cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011) falsificate prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG, în scopul producerii de consecinţe juridice. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 teza I din Codul penal (1 faptă) şi uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (1 faptă).

Referitor la numita BLM s-a reţinut că în luna perioada octombrie-noiembrie 2010 (împreună cu tatăl său inculpatul NN ), pentru acoperirea unor ratele restante la creditele contractate la CEC BANK SA – Sucursala Braşov, ar fi indus-o în eroare pe persoana vătămată BRG, prezentându-i ca adevărată împrejurarea că scopul cesionării SC JC SRL este acela de a desfăşura activităţi comerciale, însă în realitate a folosit datele şi documentele transmise în scopul obţinerii în mod nelegal a unui credit bancar (linie de credit) în sumă de 600.000 lei în numele societăţii, utilizând datele de identitate ale acesteia, credit în baza căruia instituţia bancară a procedat la executarea silită a persoanei vătămate. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin.1 din Codul penal.

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina numitei BLM, că în scopul de se a obţine în mod injust sume de bani necesare achitării unor rate restante la creditele contractate la CEC Bank SA de familia sa (direct sau prin persoane sau societăţi interpuse), în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatele TF, RAN şi cu ajutorul lui VMM, ar fi pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri falsificate privitoare la SC JCSRL cu ocazia încheierii contractului de linie de credit nr. 1529 din 01.11.2010 şi a celor anexe, pe care le-a semnat în fals prin imitarea semnăturii persoanei vătămate BRG, cauzând un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei, vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG şi că ar fi obţinut pentru inculpatul NN foloase necuvenite constând în suma de 600.000 lei. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina numitei BLM că în scopul obţinerii de foloase necuvenite prin accesarea unui credit bancar la CEC BANK SA – SUCURSALA Braşov în luna noiembrie 2010 ar fi falsificat prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG înscrisuri sub semnătură privată, respectiv cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31662/01.11.2010, declaraţia pe propria răspundere a numitei BRG în calitate de administrator al S.C. JCS.R.L., contractul de custodie din 01 noiembrie 2010, ordinul de plată nr. 1/01.11.2010 emis de S.C. J Soft Consult S.R.L., cererea de tragere nr. 1/01.11.2010 a S.C. JCS.R.L., înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31760/02.11.2010 şi înscrisuri oficiale, respectiv contractul de credit CEC Bank nr. 1529/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară nr. 1265/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară-stocuri nr. 706/01.11.2010). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 din Cod penal (1 faptă) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal (1 faptă).

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina numitei BLM că în scopul de a obţine în mod injust sume de bani şi de a evita executarea silită pentru nerambursarea liniei de credit contractate în numele SC JCSRL, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii NN , TF şi RAN ar fi pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri neconforme cu realitatea privitoare la activitatea SC JCSRL şi ar fi semnat în numele persoanei vătămate BRG actul adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj asupra poliţei de asigurare nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011, urmărind obţinerea în mod de foloase necuvenite (nerambursarea sumei obţinute în baza liniei de credit). S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina numitei BLM că în împrejurarea prelungirii contractului de linie de credit încheiat cu CEC BANK SA – Sucursala Braşov din data de 01.10.2010, în luna octombrie 2011 a falsificat prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG înscrisuri oficiale (adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj asupra poliţei de asigurare nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011) şi înscrisuri sub semnătură privată (cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011) în scopul producerii de consecinţe juridice. S-a apreciat de acuzare că această faptă ar constitui infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 din Cod penal (1 faptă) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal (1 faptă).

Istoricul urmăririi penale.

Acte de sesizare:

La data de 20.03.2014 s-a înregistrat la DNA – Serviciul Teritorial Braşov sub nr. 28/P/2014 plângerea penală formulată de persoana vătămată BRG împotriva inculpatelor TF director CEC Bank SA – Sucursala Braşov şi RAN, şef serviciu credite în cadrul aceleaşi instituţii bancare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13 /2 din Legea 78/2000, arătând că la data de 19.11.2013 CEC Bank SA a somat-o să achite suma de 753.723 lei, reprezentând valoarea unui credit neacoperit, iar în urma demersurilor efectuate a constat că susnumitele au aprobat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, acordarea unui credit în beneficiul SC JCSRL, contract semnat în fals de o altă persoană, în numele său. Persoana vătămată a ataşat plângerii mai multe înscrisuri privitoare la încheierea credit bancar, deschidere cont curent, date portal instanţe de judecată.

La această cauză s-a reunit dosarul penal 13802/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov cuprinzând plângerea formulată de persoana vătămată BRG împotriva numitului NN pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, înşelăciune, uz de fals şi împotriva funcţionarilor CEC Bank SA – Sucursala Braşov pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. În noua plângere s-au reluat aspectele menţionate în plângerea iniţială.

La aceeaşi cauză s-a înregistrat şi plângerea formulată de CEC Bank SA prin care se solicita efectuarea de cercetări în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate încheierea, cu încălcarea normelor bancare, a contractului de linie de credit nr. 1529 din 01.11.2010 cu SC JCSRL. Reprezentanţii CEC Bank SA au ataşat plângerii rezultatul auditului intern privitor la deficienţele constatate în cazul acordării liniei de credit în beneficiul SC JCSRL şi prelungirii acesteia.

Prin ordonanţa din data de 18.08.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi uz de fals, reţinându-se faptul că persoane din conducerea CEC Bank SA – Sucursala Braşov şi-ar fi îndeplinit necorespunzător atribuţiile de serviciu, acordând un credit bancar în beneficiul SC JCSRL, deşi societatea nu îndeplinea condiţiile prevăzute de normele bancare pentru a beneficia de un astfel de credit, iar înscrisurile utilizate în acest scop de reprezentantul societăţii, numitul NN , ar fi fost întocmite în fals, cu ştiinţa funcţionarilor bancari.

Prin ordonanţa procurorului din data de 19.01.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: TF, RAN, VN, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal (2 fapte) cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal, VMM, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal, NN , pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal (2 fapte) şi înşelăciune prev. de art. 244 alin.1 din Cod penal în final cu aplicarea art. 38 Cod penal, BLM, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 Cod penal (2 fapte) şi înşelăciune prev. de art. 244 alin.1 din Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal şi art. 38 Cod penal.

Prin ordonanţa procurorului din data de 04.02.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de NN şi BLM pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Prin ordonanţa din data de 17.02.2015 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor.

Istoricul fazei de judecată:

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară numărul 110 din data de 04.05.2015 în temeiul art. 346 alin. (2) Cod procedură penală constată legalitatea rechizitoriului cu nr. 28/P/2014 al DNA Structura Braşov prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor de mai sus şi s-a dispus începerea judecăţii pentru faptele arătate mai sus. Prin încheierea 71/CP din data de 29.06.2015 a Curţii de Apel Braşov au fost respinse contestaţiile inculpaţilor.

Ulterior cauza a suferit amânări, din diferite motive, la termenele de judecată din datele de 23.09.2015, 21.10.2015, 05.11.2015.

La termenul de judecată din data de 18.11.2015 s-a dat citire actului de sesizare.

Conform cererilor depuse la dosar şi confirmate prin susţineri verbale adresate instanţei, inculpaţii NN şi BLM au solicitat urmarea procedurii simplificate, astfel s-a procedat la ascultarea acestora.

S-a apreciat că această ascultare nu este în contradictoriu, ea fiind plasată înainte de debutul cercetării judecătoreşti. Cu ocazia ascultării, ambii inculpaţi au arătat că recunosc starea de fapt din rechizitoriu. Ambii au arătat că au discutat cu Badea Raluca cu privire la contractarea creditului pe firmă şi că nu au indus-o în eroare.

Instanţa a respins urmarea procedurii simplificate având în vedere legătura directă dintre fapta autorului şi cea a complicelui, urmând ca în cazul celor doi inculpaţi să fie aplicate dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în sensul că deşi s-a respins cererea de urmare a procedurii simplificate dacă instanţa reţine aceeaşi stare de fapt ca cea recunoscută de inculpat, în caz de condamnare, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime.

La acelaşi termen s-a început cercetarea judecătorească, părţile propunând probe.

La termenele ulterioare au fost audiate numitele TF, RAN şi VMM. Numiţii NN şi BLM nu au dorit să furnizeze declaraţii, invocând dreptul la tăcere. A fost audiată partea civilă BRG. De asemenea, au fost audiaţi martorii din lucrări şi martorii propuşi de părţi, respectiv: VN, AL, RC, NT, PL, RC, TA, TA, SG, CA, CH, PD, RMR, TRG, LLI.

La termenul de judecată din data de 05.09.2016 procurorul de şedinţă a depus note scrise cu privire la punctul de vedere al Ministerului Public faţă de decizia 405/2016 a Curţii Constituţionale. S-a dat posibilitate părţilor să studieze acest punct de vedere înainte de a se dezbate cauza.

Deşi inculpaţii prin apărătorii lor s-au apus depunerii acestui înscris considerând că acesta ar fi o precizare la actul de sesizare aspect ce le încalcă dreptul la apărare, se constată că precizările depuse nu au caracterul unor completări, fiind vorba doar de exprimarea unui punct de vedere cu privire la actele normative care se consideră că ar fi fost încălcate în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.

În fapt,

Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) – S.A., cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei, nr. x, sector x, a fost reorganizată ca societate bancară pe acţiuni prin Legea nr. 66/1996, având ca acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.

Conform datelor publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României, CEC S.A. a fost înregistrată ca instituţie de credit în Registrul Bancar la data de 17.09.1999 (sub numărul ….), iar în data de 07.05.2008 şi-a schimbat denumirea în CEC Bank S.A.

CEC Bank S.A. – Sucursala Braşov este o unitate operaţională a băncii fără personalitate juridică, cu sediul în Braşov, str. H., nr. x şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov sub nr. B1406145 din data de 13 mai 2008.

Activitatea CEC Bank S.A. – Sucursala Braşov se desfăşoară în limitele statutului CEC (aprobat prin Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 425/2008), în baza regulamentului de funcţionare, a normelor interne ale băncii, a actelor normative emise de B.N.R.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea privatizării adoptată în temeiul în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României s-a stabilit că C.E.C. - S.A., persoană juridică română de drept privat, este organizată şi funcţionează ca bancă în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, fiindu-i aplicabilă legislaţia în domeniul bancar, cu excepţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.602 din 18 decembrie 2002 a fost aprobat Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A.

Conform statutului, C.E.C. - S.A. este persoană juridică română, organizată în forma juridică a unei societăţi pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea ca bancă, în conformitate cu prevederile legislaţiei aplicabile, ale prezentului statut şi ale regulamentului propriu de funcţionare adoptat de Bancă (Regulamentul de funcţionare) şi ale reglementărilor interne emise în condiţiile legii (Reglementările interne).

Ordonanţă de Urgenţă nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului stabileşte în art. 24 că fiecare instituţie de credit trebuie să dispună de un cadru formal de administrare a activităţii riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi coerente, procese eficace de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă, mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative şi contabile riguroase şi politici şi practici de remunerare care să promoveze şi să fie în concordanţă cu o administrare sănătoasă şi eficace a riscurilor. Cadrul de administrare, procesele şi mecanismele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie cuprinzătoare şi adaptate la natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri şi activităţilor desfăşurate de instituţia de credit. Principiile, criteriile tehnice şi alte cerinţe care trebuie avute în vedere se stabilesc prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. Mecanismele de control intern trebuie să asigure cel puţin organizarea funcţiilor de administrare a riscurilor, de asigurare a conformităţii şi de audit intern.

Astfel sunt avute în vedere riscuri precum: riscul de credit şi al contrapartidei, riscul rezidual, riscul de concentrare, riscul de securitizare, riscul de piaţă, riscul de rată a dobânzii din activităţi în afara portofoliului de tranzacţionare, riscul operaţional, riscul de lichiditate şi riscul efectului de levier excesiv.

Conform aceluiaşi act normativ mai sus indicat, în activitatea lor, instituţiile de credit se supun reglementărilor şi măsurilor adoptate de Banca Naţională a României în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă şi a Regulamentului (UE) nr. 575/2013.

BNR emite reglementări în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă şi a Regulamentului (UE) nr. 575/2013, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României. În scopul unei aplicări unitare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, a Regulamentului (UE) nr. 575/2013, precum şi a reglementărilor emise în baza acestora, Banca Naţională a României poate emite instrucţiuni şi precizări, care se comunică tuturor instituţiilor de credit şi se publică pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României.

La elaborarea reglementărilor, instrucţiunilor şi precizărilor, Banca Naţională a României asigură transpunerea legislaţiei relevante adoptate la nivelul Uniunii Europene şi urmăreşte implementarea celor mai bune practici internaţionale în domeniul supravegherii prudenţiale.

Instituţiile de credit au în vedere respectarea ghidurilor şi recomandărilor emise de Autoritatea Bancară Europeană, potrivit reglementărilor, instrucţiunilor şi/sau precizărilor pe care le emite, după caz, Banca Naţională a României.

Acordare şi utilizare a creditelor au la bază „prudenţa bancară”, ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a instituţiilor bancare.

În aceste condiţii, activitatea de creditare trebuie să se bazeze în primul rând pe capacitatea clientului de a genera lichidităţi, ca principala sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii.

În ceea ce priveşte condiţiile de acordare a unei linii de credit acestea erau menţionate la nivelul anilor 2010-2011 în normele de serviciu nota de serviciu nr.11 versiunea 4 din 18.09.2010 şi nota de serviciu 63 versiunea 1 din 26.06.2009.

În perioada faptelor cercetate în prezenta cauză (2010- 2011) TF a îndeplinit funcţia de director al Sucursalei Braşov – CEC Bank SA, având ca atribuţii de serviciu, printre altele, conducerea, coordonarea şi controlul sucursalei, asigurarea cunoaşterii şi corectei aplicări de către sine şi salariaţii subordonaţi a reglementărilor interne ale Băncii, formularea de propuneri cu privire la promovare/sancţionarea/premierea salariaţilor din subordine (vol. II, f. 46-48).

În aceeaşi perioadă, inculpata RAN a îndeplinit funcţia de şef Serviciu credite în cadrul aceleaşi unităţi, având ca atribuţii de serviciu, organizarea şi coordonarea activităţii salariaţilor din subordine, repartizează, verifică şi avizează, conform reglementărilor interne, documentaţia întocmită, poartă răspunderea pentru verificarea şi conservarea garanţiilor la credite etc. (vol. II, f.64-66).

Inculpata VMM îndeplinea, la data faptelor, funcţia de analist credite, fiind în subordinea directă a inculpatei RAN şi avea ca atribuţii de serviciu (printre altele) verificarea documentelor şi informaţiilor necesare pentru întocmirea propunerilor de facilitare credit, verificarea existenţei scriptice şi faptice a garanţiilor propuse, întocmirea contractele de credite şi asigurarea semnării acestora (vol. II, f. 97-100).

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul NN s-a stabilit că acesta este beneficiarul a 38 de credite acordate de CEC BANK SA – Sucursala Braşov, scopul unora dintre aceste credite fiind doar acela de a plăti ratele restante.

I.În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin.1 din Codul penal:

La data de 22.09.2006 s-a înregistrat la ORC de pe lângă Tribunalul Braşov SC JCSRL, CUI 19042554, având ca asociat unic şi administrator pe Badea (fostă Roşca) Raluca-Georgiana şi obiect de activitate consultanţă şi furnizare produse software, modificat ulterior în comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate.

Din declaraţia persoanei vătămate BRG (vol. I, f. 280-283) coroborată cu declaraţiile martorilor VC şi AL, dar şi cu înscrisurile (situaţiile financiare) existente la dosar, a rezultat că în anul 2010 activitatea comercială era redusă, astfel că persoana vătămată a luat hotărârea de a cesiona societatea. La începutul lunii octombrie 2010, în urma discuţiilor purtate cu martora VC, persoana vătămată a fost de acord să-i permită acesteia să continue activitatea SC JCSRL, numind-o administrator prin actul adiţional din data de 05.10.2010. Ulterior, martora a aflat că societatea are o linie de credit deschisă la BCR, care nu putea fi închisă la acel moment, astfel că nu a mai preluat activitatea firmei.

În acelaşi timp, inculpatul NN care în aceeaşi perioadă se confrunta cu rate restante la mai multe dintre cele 11 credite contractate direct sau prin interpuşi la CEC BANK – Sucursala Braşov, era interesat de obţinerea unui nou credit de la aceeaşi instituţie bancară.

În aceste împrejurări, pentru ca CEC Bank SA să nu procedeze la executarea silită, conform sfaturilor primite de la TF, NN a căutat să cesioneze o nouă societate care nu are istoric la bancă pentru contractarea unui nou credit bancar, cu care să rezolve pentru moment problema restanţelor.

Potrivit normelor de creditare a persoanelor juridice, prin sintagma un singur debitor se înţelege orice persoană sau grup de persoana fizice sau/şi juridice faţă de care banca are o expunere şi care sunt legate economic între ele, în sensul că una dintre persoane exercită controlul asupra celorlalte, direct sau indirect. În aceste condiţii dacă ar fi formulat o nouă cerere de credit pe numele său sau pe vreo firmă al cărei asociat este ar fi format un grup alături de celelalte societăţi care deţineau credite şi astfel pe de o parte riscul contractului ar fi fost privit altfel, iar pe de altă parte plafonul creditului ar fi fost mai mic.

La sfârşitul lunii octombrie 2010, fiica lui NN , BLM efectua un stagiu de practică la SC A. C. SRL, administrată de AL, societate care ţinea contabilitatea SC JCSRL. Martorul AL, cunoscând atât intenţia persoanei vătămate B. R. de a cesiona firma, cât şi pe cea a inculpatului N., de a prelua o societate cu istoric, a mediat cesionarea SC JCSRL.

Cercetările efectuate au stabilit că NN împreună cu fiica sa B. (N.) L.-M. au solicitat documente persoanei vătămate, cu scopul declarat de a cunoaşte situaţia juridică a firmei, deşi li s-a comunicat faptul că societatea a înregistrat datorii la bugetul de stat şi are în derulare o linie de credit la BCR.

Documentele contabile au fost preluate de la societatea de contabilitate, iar la data de 01.11.2010 se încheie actul adiţional şi contractul de cesiune de părţi sociale deţinute de BRG în SC JCSRL.

Atâta vreme cât în aceeaşi zi, o parte din documentele necesare accesării unui credit au fost depuse de BL la CEC BANK SUCURSALA Braşov, inclusiv copii de pe actele de identitate ale persoanei vătămată, rezultă presupunerea rezonabilă că preluarea societăţii comerciale de către NN şi BLM s-a efectuat numai în scopul accesării creditului, de la bun început existând intenţia ca accesarea creditul în numele societăţii să fie efectuată pe numele BRG persoană care nu poseda un istoric negativ în cadrul instituţiei bancare.

Deşi inculpaţii BLM şi NN au susţinut că au avut acordul persoanei vătămate în accesarea acestei linii de credit în numele SC JCSRL, partea civilă a negat în permanenţă existenţa unui asemenea acord.

Faptul că martorul AL anterior, în baza relaţiei pe care a avut-o cu NN a acceptat ca anterior cesionării părţilor sociale ale firmei sale către NN , să acceseze un credit în numele firmei, situaţie inedită, rară şi de natură a-l spune la riscuri patrimoniale, nu înseamnă că şi numita B. a cunoscut şi acceptat un asemenea lucru.

De altfel chiar şi declaraţiile celor doi inculpaţi sunt contradictorii. Inculpatul NN a menţionat mai întâi că a aflat de la fiica sa că s-a aprobat creditul şi i-a cerut acesteia să o contacteze pe persoana vătămată BRG în scopul de a semna actele. Întrucât aceasta nu s-a putut deplasa la bancă, cei doi au discutat ca BLM să semneze în locul numitei BRG. Ulterior, inculpatul a revenit asupra declaraţiei menţionând că după ce a aflat că acel credit a fost aprobat şi că banii au fost viraţi lui S.S., s-a deplasat la firma de contabilitate unde a discutat cu persoana vătămată să antedateze cesiunea pentru a nu fi în aceeaşi zi cu creditul.

Martorul AL, persoană care a mediat această cesiune, a menţionat în declaraţia dată că inculpatul NN a prezentat accesarea unui credit în numele SC JC SRL ca şi perspectivă, împrejurare în care i s-a explicat faptul că mai întâi trebuie să se realizeze cesiunea şi apoi să se ia creditul. Ulterior în faţa instanţei a arătat că s-a discutat despre certitudinea accesării imediate a unui credit în favoarea SC JCSRL. Pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune în modalitatea în care a fost reţinută în cauză nu are relevanţă momentul la care ar fi urmat accesarea unui credit pe numele societăţii.

NN a afirmat în permanenţă că nu a intenţionat să o inducă în eroare pe BRG, deoarece creditul chiar dacă a fost făcut în numele societăţii folosindu-se de numele ei, în realitate creditul a fost asumat de el şi el a avut reprezentarea că el va plăti creditul, ca atare nu a intenţionat să o înşele. Acest punct de vedere este contrazis de dinamica evenimentelor. Mai înainte ca cesionarea părţilor sociale să fie înregistrată la ORC se depune documentaţia pentru accesarea creditului, creditul este acordat SC JC SRL care figura sub numele BRG, pentru documentaţia creditului actele sunt semnate cu numele BRG, contul este deschis pe acest nume, întreaga activitate bancară specifică acordării unui credit este făcută pe numele BRG în beneficiul şi pentru nevoile lui NN şi BLM. Prelungirea linei de credit, în mod similar parcurge aceleaşi etape, toată documentaţia este efectuată pe numele BRG, cum banii sunt încasaţi în aceeaşi manieră.

Se observă că este vorba de două fapte diferite, situate în timp la momente diferite, cu două rezoluţii infracţionale diferite. Nu se poate considera că NN şi BLM au luat o singură rezoluţie infracţională, la momentul primului credit, pentru care nu există latura subiectivă, respectiv intenţia de a înşela, de a accesa un credit şi apoi de a-l prelungi.

Intenţia de a accesa creditul pe numele SC JC SRL sub numele BRG a existat de la început, acest aspect reieşind şi din convorbirea purtată de persoana vătămată cu inculpatul NN redată în procesul verbal in 18.11.2014, vol. II, f. 253-263, NN : Îmi trebuia firma atuncia să iau un credit…cum aveam pe numele meu trebuia pe altă persoană…Chiar dacă era vorba de o altă entitate juridică faptul că aceasta figura pe numele lui înlătura vocaţia acestuia de a accesa un nou credit.

Prin urmare, astfel cum rezultă din materialul probator de la dosar inculpaţii NN şi BLM au realizat inducerea în eroare a persoanei vătămate prezentându-i ca adevărată împrejurarea că cesionează societatea pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, deşi cu excepţia creditului nu au desfăşurat vreo activitate. Preluarea societăţii comerciale s-a efectuat pentru accesarea unui credit în numele societăţii pe numele fostului asociat.

Nu pot fi reţinute apărările celor doi inculpaţi că persoana vătămată a acceptat să contracteze un credit pentru inculpaţi şi le-a permis să semneze în numele său, având în vedere că semnătura acestea a fost falsificată, o parte din documentele societăţii prezentate la bancă nu sunt semnate, iar la prelungirea creditului persoana vătămată a devenit fideiusor.

Nu are relevanţă faptul că după ce a efectuat cesiunea părţilor sociale, BRG a efectuat în numele SC JC SRL plata creditului pe care această societate îl avea la o altă instituţie bancară. Părţile s-au înţeles de comun acord pentru aceasta.

Nu este exclusă vinovăţia celor doi inculpaţi nici pentru faptul că în anul 2012 s-a încheiat un act adiţional la contractul de linie de credit în care s-a menţionat adevăratul administrator al SC JCSRL (NN ) iar acesta a devenit fideiusor, nici faptul că după intrarea în insolvenţă a societăţii, NN a convenit cu o altă persoană să propună reprezentanţilor CEC cesionarea creanţei pe care o au împotriva SC JCSRL.

În final actul adiţional 4/01.11.2010 a fost depus la ORC la data de 02.02.2011, iar schimbarea acţionariatului a fost notificată oficial instituţiei bancare la data de 23.08.2012. în toată această perioadă actele au fost semnate în numele fostului asociat BRG.

În cauză elementul material al laturii obiective, inducerea în eroare a fost comisă cu forma de vinovăţie a intenţiei calificată prin scop, în concret, obţinerea pentru sine a unui folos material injust.

II.Cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin.1 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin.1 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 din Cod penal şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal, uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (contractare linie de credit).

După obţinerea actelor de la persoana vătămată BRG, inculpata BLM s-a deplasat la CEC Bank SA Sucursala Braşov în vederea depunerii documentaţiei pentru obţinerea creditului, conform înţelegerii dintre inculpatul NN cu inculpatele TF şi RAN.

Inculpata BLM a profitat de faptul că era cunoscută de către angajaţii băncii şi se bucura de încrederea acestora, întrucât efectua frecvent operaţiuni pe conturile altor societăţi controlate de tatăl său. Date fiind aceste împrejurări, martora PLD, ofiţer de cont, a preluat documentaţia şi a procedat la deschiderea contului curent, acceptând ca inculpata să aibă drept de semnătură pe cont, deşi nu a prezentat vreo procură/împuternicire din partea administratorului societăţii şi nici nu deţinea vreo calitate în societate care să-i dea dreptul să facă operaţiuni pe conturile acesteia.

Aceste aspecte reliefează faptul că funcţionarii bancari cunoşteau adevăratul beneficiar al creditului, (NN ) precum şi faptul că acesta nu era reprezentantul societăţii.

Nu este vorba de o neatenţie sau de o eroare în procesarea datelor. De altfel, în condiţiile în care NN a avut zeci de credite la CEC Bank, este cert că acesta era cunoscut, monitorizat şi ca atare era greu ca el sau BLM să tracă neobservaţi în condiţiile în care aplicau în numele altei persoane.

Din declaraţiile angajaţilor în cadrul instituţiei bancare, ca procedură de lucru în cadrul băncii pentru acordarea unui credit către un debitor persoană juridică, se proceda în felul următor: solicitantul se deplasa la bancă şi se interesa de acordarea creditului la serviciul relaţii cu clienţii unde i se comunica ce documente trebuie să depună.

Persoana juridică prin reprezentantul ei (administratorul, asociatul sau mandatarul cu procură) formula o cerere către bancă pentru acordarea unui credit, această cerere trebuia să fie însoţită de o serie de documente după cum urmează: actul constitutiv al societăţii, certificat ORC, o hotărâre a AGA sau decizie acţionar cu privire la contractarea creditului, documente financiare (bilanţ pe anul anterior celui în care se solicita creditului, ultimul bilanţ încheiat, ultima balanţă de verificare, o listă cu clienţii cu care existau relaţii comerciale în curs, o listă cu stocurile de materii prime, mărfuri, etc., un flux de lichidităţi, certificat de atestare fiscală, declaraţie pe proprie răspunde de apartenenţă la un grup economic. De asemenea era o depusă o evidenţă a garanţiei care urma să stea la baza creditului ce se va acorda. În cazul în caz era vorba de bunuri mobile, se depunea factura, dacă era auto, se depunea copie de pe cartea de identitate a autoturismului care era propus în garanţie, dacă garanţia consta într-un stoc de materiale deja existent în patrimoniul debitorului, această garanţie se vedea din lista de stocului de marfă, document deja depus, dacă era vorba de uns toc de materiale care aparţinea unui terţ, trebuia depus înscrisul care dovedea achiziţia acelui stoc şi o declaraţie prin care terţul îşi manifesta acordul de instituire al garanţiei.

Solicitantul depunea aceste documente la Serviciul de clienţi, personalul angajat verifica documentele, dacă sunt complete, înscrisurile fiind verificate şi asupra conţinutului.

Persoana care depunea documentele era legitimată şi trebuia să se verifice dacă aceasta are legătură cu persoana juridică debitoare care contracta creditul.

După depunerea tuturor documentelor pentru acordarea creditului, solicitantul răspundea unor întrebări prestabilite referitoare la concentrarea clientelei, calitatea acţionariatului, dacă efectua sau nu operaţiuni în valută şi mărimea cifrei de afaceri.

Analistul de credit efectua o pre analiză a documentelor depuse pentru a stabili dacă solicitantul este eligibil pentru a accesa un credit sau o linie de credit.

Raportul de evaluare al bunului adus în garanţie era întocmit fie de evaluatorul angajat al băncii, fie de un evaluator extern pe baza unei expertize.

Ca principiu fiecare garanţie trebuia sa fie verificată de ofiţerul de credit, analistul de credit sau administratorul de credit. În urma deplasării al faţa locului, funcţionatul întocmea un raport pe care îl depunea alături de celelalte documente necesare acordarea creditului.

De asemenea stocul care reprezenta garanţia trebuia verificat din trei in trei luni de administratorul creditului prin deplasarea la faţa locului si prin întocmirea unui raport. Dacă stocul era dinamic şi era folosit în cadrul activităţii societăţii, trebuia să fie înlocuit cu bunuri de aceeaşi valoare. Administratorul de credit avea atribuţii de verificare a stocului de garanţie, ulterior acordării creditului.

Anterior acordării creditului stocul care prezenta garanţia era evaluat de angajatul evaluator al băncii şi supus contra expertizării de către un funcţionar similar din cadrul centralei, iar dacă evaluarea era făcută de un terţ, aceasta supraevaluare era făcuta de un angajat al băncii.

În situaţia în care solicitantul nu depunea toate documentele necesare, cererea de credit si celelalte documente erau primite, se comunica solicitantului ceea ce lipseşte şi se stabilea un termen de depunere. Dosarul rămânea în nelucrare pana la depunerea documentelor. A fost o cutumă care s-a aplicat în sensul că se acorda număr cererii de credit numai atunci când documentaţia acordării creditului era completă.

În situaţia în care erau prezentate toate documentele, acestea erau predat serviciului de credit pentru analiză, o parte erau predate şi consilierului juridic.

Consilierul juridic trebuia să emită un aviz de legalitate în care să se pronunţe cu privire la legalitatea documentelor prezentate de solicitant şi analiza documentele de proprietate, de provenienţă a mărfurilor.

Serviciul credite efectua în paralel cu consilierul juridic analiza financiară.

Pe un dosar lucra un singur funcţionar pentru analiza financiară şi întocmea o propunere de facilitate de credit (PFC), dacă considera că este oportună acordarea de credite. Era posibil ca în cadrul analizei, funcţionarul să fi realizat că mai sunt necesare şi alte date financiare, date care erau solicitate solicitantului prin intermediul serviciului de relaţii cu clienţi.

Documentele de mai sus formau un dosar. Propunerea de facilitate de credit care era o sinteză a situaţiei economico financiare a debitorului, o analiză a factorilor cantitativ şi calitativ care conduceau la clasa de performanţă a debitorului, analiza condiţiilor de eligibilitate, descrierea proiectului, descrierea garanţiilor, precum şi analiza clară a datelor financiare prezentate de debitor care se făceau în dinamică prin comparaţie. Acest înscris era prezentat membrilor anterior şedinţei comitetului de credit, de regulă prin e-mail. De asemenea PFC-ul se trimitea şefului serviciului de credit şi secretarului comitetului de credit. Şeful serviciului de credit emitea un aviz prin semnarea materialului prezentat, iar propunerea de facilitate de credit era analizată în Comitetul de credit în şedinţa acestuia. Şedinţele erau programate ori de câte ori era necesar, uneori asemenea şedinţe erau zilnice. Convocare Comitetului de credit se făcea de preşedinte prin intermediul secretarei.

Şeful serviciului de credit putea să emită un aviz negativ, caz în care propunerea nu mai era discutată în şedinţa comitetului de credit.

Analistul de credit putea de asemenea să constate că nu este oportună acordarea creditului şi acest fapt conducea la neprezentarea documentelor către comitetul de credit.

Comitetul de credit hotăra prin unanimitate, acordarea sau respingerea cererii de credit. Comitetul de credit putea de asemenea să impună condiţii suplimentare cu privire la cuantumul rulajului pe care trebuia să îl desfăşoare societatea respectivă, cu privire la suplimentarea garanţiilor, la constituirea unui depozit care prezenta garantare.

Comitetul era format din directorului sucursalei, seful serviciului de credite şi analistul de risc. Fiecare dintre aceştia putea sa aibă înlocuitor. Înlocuirea era prin decizia directorului de sucursală, ca urmare a unor dispoziţii date de centrală.

În ceea ce priveşte analistul de risc, care făcea parte din comitetul de credit, acesta lectura propunerea şi dacă identifica riscuri (care deja erau menţionate în propunere) sau dacă constata exista unor noi riscuri, trebuia să le consemneze pentru a fi puse în discuţia comitetului.

În cauză, nici ofiţerul de cont nici analistul de credite nu s-au preocupat de verificarea documentelor depuse de inculpata BLM care prezentau vicii de formă, respectiv: actul adiţional nr. 4/01.11.2010 prin care BRG a hotărât revocarea din funcţia de administrator al SC JCSRL a numitei VC şi numirea sa ca administrator, nu este semnat de asociatul unic BRG (vol. III, f.324) s-au depus copii de pe două cărţi de identitate, respectiv copie CI … s-au prezentat actele de identitate în original (contrar prevederilor NS 61, V2 din 14.12.2009), iar certificatul constatator a fost emis de ORC la ora 13,39 deşi contul a fost deschis la ora 13,17.

După deschiderea contului curent, inculpata BLM a completat şi semnat în fals cererea de solicitare credit în numele SC JC SRL înregistrată la CEC Bank SA – Sucursala Braşov sub nr. 31662 din 01.11.2010 (vol. III, f. 26), declaraţia pe propria răspundere dată în numele BRG cu privire la faptul că SC JC SRL nu face parte dintr-un grup de firme (vol. III, f. 410) şi pe care le-a pus la dispoziţia analistului de credite, inculpata VM, împreună documentaţia privitoare la societate şi situaţiile financiare.

Aceasta din urmă a întocmit propunerea de facilitate credit (PFC) nr. 31732/01.11.2010 (vol. III, f. 377-398) prin care a propus comitetului de credit al Sucursalei Braşov a CEC Bank aprobarea facilităţii de credit solicitată de SC JCSRL în valoare de 600.000 lei.

S-a apreciat că au fost încălcate astfel prevederile notei de serviciu nr. 11 versiunea 4/28.09.2010, anexa 7 secţiunea 5 – deoarece data înregistrării PFC-ului nu putea fi anterioară sau similară cu data depunerii documentaţiei complete a clientului. Referitor la aceasta, inculpatele angajate ale băncii au argumentat în sensul că aceasta era practica băncii, nu numai a celui din Braşov, ci din toată ţara ca data înregistrării cererii de credit şi a actelor aferente să fie aceeaşi cu data constatării îndeplinite a condiţiilor pentru acordarea creditului.

Din verificarea înscrisurilor existente la dosarul de credit a rezultat că documentaţia depusă de BLM, din dispoziţia lui NN era incompletă şi prezenta vicii, în sensul că revocarea/numirea administratorului SC JCSRL conform act adiţional şi contract de cesiune nr. 04/01.11.2010 nu a fost dovedită cu certificat constatator eliberat de ORC Braşov, pentru data de 01.11.2010, aceasta în condiţiile în care în certificatul constatator nr. 59131/04.10.2011 se menţiona faptul că administrator al SC JCSRL este VC şi nu BRG, (vol. III, f. 192), la dosarul de credit există două acte adiţionale nr. 04/01.11.2010 cu privire la revocarea administratorului VC, dar cu conţinut diferit, o formă a actului este nesemnată, data depunerii cererii de credit şi a documentaţiei de către SC JCSRL, a înregistrării PFC precum şi data aprobării şi utilizării creditului este aceeaşi, 01.11.2010, semnăturile asociatului unic BRG erau diferite pe actele depuse.

Deşi creditul trebuie să constituie, din perspectiva băncii, un plasament cu un risc cunoscut şi asumat în vederea obţinerii unui profit sens în care debitorul scriptic – în cazul de faţă nu s-au avut în vedere măsura în care solicitantul dispune de posibilităţi concrete să-şi achite obligaţiile în viitor.

Atât TF cât şi RAN au invocat în apărare culpa altor angajaţi ai CEC BANK. S-a apreciat că alte persoane sunt vinovate de faptul că actele depuse pentru acordarea creditului şi ulterior pentru prelungirea lui privesc o altă persoană decât cea care s-a prezentat efectiv pentru accesarea creditului. S-a considerat că dacă angajatele băncii ar fi fost mai vigilente ar fi realizat frauda.

Aceste apărări nu pot fi reţinute. Pe de o parte inculpata TF a exercitat cu multă autoritate funcţia de director, aceasta a controlat totul în permanenţă şi a comandat angajatelor liniile directoare pe care trebuiau să le urmeze. Aceasta a controlat creditele acordate solicitanţilor stabilind de multe ori adevăratul beneficiar al banilor împrumutaţi.

Credite acordate au fost la limita maximă de 600.000 lei pentru a se evita solicitarea de aprobare de la centru.

Deşi normele bancare stabilesc ca întâlnirea iniţială cu clienţii băncii să fie atributul consilierului de credite, în băncii, în mod regulat discuţiile prealabile cu persoanele interesate în obţinerea de credite erau purtate în biroul inculpatei TF.

Inclusiv acest aspect - evident contrar normelor bancare - relevă atât intenţia inculpatei TF de a controla întreaga activitate a Sucursalei Braşov a CEC Bank S.A, chiar dincolo de atribuţiile concrete ale fiecărei persoane în cadrul unei instituţii, dar şi atitudinea sa autoritară în raport cu angajaţii băncii, fapt ce reiese neechivoc din coroborarea susţinerile martorilor

Se constată că nu este vorba nu numai de un management defectuos al activităţii în general, şedinţe ale comitetului de credit erau organizate zilnic fără o ordine de zi, acestea erau organizate în timpul programului de lucru sau cel mai probabil după programul de lucru, seara, întreruperea nejustificată a acestor şedinţe, discutarea formală a actelor ce trebuiau analizate, depunerea unui număr mare de PFC-uri ce se analizau într-o şedinţă, depunerea unor PFC-uri chiar în timpul şedinţei, inexistenţa unor proceduri de lucru sau norme interne care să reglementeze această parte importantă a activităţii instituţiei bancare care să conducă la criterii de performanţă pe termen mediu şi lung nu numai pe termen scurt, lipsa unor garanţii efective care să stea la baza contractelor de credit acordate, reflectat în numărul de credite acordate, dar şi o încălcare efectivă a dispoziţiilor legale atâta vreme cât s-a acordat o linie de credit la o dată şi la o altă dată aceasta a fost prelungită unei alte persoane decât titularul dreptului.

TF cu sprijinul coinculpatei R.A.N. în cadrul politicii băncii de expansiune, exercitând controlul activităţii bancare din cadrul sucursalei în ce priveşte aprobarea, acordarea şi monitorizarea creditelor, a profitat în mandatul său de director, a folosit funcţia afectând grav interesele instituţiei bancare şi astfel au fost acordate o serie de credite neperformante.

Prin întreaga activitate desfăşurată inculpatele TF, RAN şi VMM au urmărit obţinerea unui folos necuvenit de către NN fără vreo preocupare pentru respectarea vreunui regulament sau vreunei note de serviciu.

În mod evident inculpatele au cunoscut adevăratul beneficiar al creditului şi că acesta a fost acordat unei persoane care, potrivit documentelor prezentate nu reprezenta în mod legal societatea. Acest fapt rezultă atât din declaraţiile inculpaţilor NN şi BLM, din înscrisurile existente la dosar dar şi din acţiunile inculpatelor ulterioare aprobării creditului.

NN în declaraţia furnizată la urmărire penală a arătat că a fost consiliat de TF. Aceasta este cea care i-a sugerat un credit pe numele unei societăţi comerciale care nu avea istoric negativ. Nu a fost singurul credit accesat pentru acoperirea altor credite mai vechi. La acel moment NN prin persoana sa sau prin firmele pe care le avea, derula în cadrul CEC Bank 11 credite de diferite valori, ca atare accesarea unor credite doar pentru a plăti altele mai vechi, ar fi trebuit să reprezinte pentru o persoană cu experienţă în activitatea bancară, un risc extrem de ridicat.

NN a arătat în declaraţia furnizată la urmărire penală că în realitate creditul bancar a fost aprobat mai înainte de cesiunea părţilor sociale. După admiterea creditului au fost efectuate actele de cesiune antedatate ca să corespundă cu data acordării creditului. Banii obţinuţi de NN prin SC JCSRL au fost viraţi din iniţiativa inculpatei TF unui alt client al băncii care avea nevoie de lichidităţi urgente şi care trebuia să restituie banii în câteva zile.

Or toate acestea converg către cunoaşterea de către TF a realităţii actelor, a faptului că s-a acordat un credit altei persoane decât titularul, toate acestea fiind întreprinse pentru satisfacerea intereselor clienţilor băncii, dar şi în interesul băncii care a încasat în contul creditelor restante şi care totodată a avut o activitate prolifică, acordând credite într-un număr ridicat. Numărul mare de credite acordate numitului NN , lui sau pe firmele sale sau controlate de el, pentru plata ratelor restante ale creditelor sale sau ale altor clienţi ai băncii prieteni cu inculpata TF, denotă un modus operandi şi pe lângă un management defectuos o cunoaştere efectivă a tuturor creditelor şi a împrejurărilor în care au fost făcute, interesul inculpatei TF fiind acela de acordare a creditelor pentru plata ratelor restante.

VMM este cea care a preluat actele de la NN pentru acordarea creditului, iar ulterior BLM i-a trimis acesteia pe email actele necesare pentru credit. NN a susţinut că VMM este cea care i-a spus fiicei sale BLM ca să evite îndeplinirea condiţiei de grup de firme, creditul să fie făcut pe numele BRG.

Astfel, „neobservarea” viciilor înscrisurilor care au stat la baza aprobării creditului s-a datorat faptului că inculpata VMM a primit dispoziţie de la inculpata TF pentru întocmirea propunerii de facilitare credit, căreia i s-a conformat, rolul acesteia fiind acela de a da aparenţa de conformitate cu normele bancare.

Preocuparea sa a fost ca PFC-ul întocmit să corespundă, în aparenţă, notelor de serviciu aplicabile, deşi nu avea suport faptic, întrucât o parte dintre înscrisurile necesare au fost preconstituite sau post-constituite. În plus actele se refereau la o altă persoană decât beneficiarul real al creditului.

În acest sens avem în vedere corespondenţa electronică purtată de inculpata VMM cu BLM, pusă la dispoziţie de avocatul acesteia, (vol. II, f.300-336) şi din care rezultă faptul că acestea au comunicat pe parcursul aprobării creditului dar şi ulterior, ceea ce denotă faptul că şi analistul de credite a cunoscut adevăratul beneficiar al acestuia, NN .

Astfel, într-un email din data de 02.11.2010 (după aprobare liniei de credit) inculpata VMM îi solicită inculpatei BLM să completeze şi să semneze „decizia nr.5 a asociatului a SC JCSRL” de contractare a creditului, document necesar pentru acordarea avizului de legalitate de către consilierul juridic Miertoiu Maria (vol. II, f.300-301). Această „decizie” a fost ataşată la dosarul de credit a SC JSOFT SRL, pentru a da aparenţa de legalitate propunerii formulate (vol. III, f. 419). Ulterior, în data de 15.11.2010 inculpata BLM primeşte un email prin care inculpata VMM îi solicită documente privitoare la SC JCSRL, înscrisuri care practic trebuiau să existe la dosarul care a stat la baza propunerii de facilitare credit (listă furnizori, prezentare societate, listă stocuri, etc.) (vol. II, f. 328).

În ceea ce priveşte „stocul de mărfuri” cu care s-a garantat creditul s-a stabilit că acesta a existat doar pe hârtie, astfel că analistul de credite, inculpata VMM nu l-a verificat, contrar prevederilor notei de serviciu nr. 11 varianta 4/28.09.2010, anexa 7 secţiunea 3 pct. 1(1) –„ Efectuează vizita la client şi vizionează bunurile propuse a fi aduse în garanţie”. Nu s-au verificat din 3 în 3 luni existenţa şi starea garanţiei constând în stoc de cherestea, astfel cum este prevăzut în Procedura nr. 30 varianta 4/09.05.2011, Cap. I Secţiunea A2.2 pct. 5, 6 7 şi 13, Cap. II Secţiunea A 2.3 pct. 3(23).

În privinţa acestei garanţii, pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că, din dispoziţia numitului S. S. persoană care controlează SC A SRL, martora RC a emis factura nr. 947 din 01.11.2010 din care rezulta că SC JCSRL a achiziţionat cantitatea de 411mc cherestea fag la preţul total 1.402.743 lei, respectiv 3413 lei/mc, (vol. II, f. 346) ceea ce însemna un preţ de aproximativ 3 ori mai mare faţă de preţul pieţei cu care de altfel A a vândut altor clienţi mărfuri similare, cum rezultă din facturile de la dosar (vol. II, f. 399).

La aceeaşi dată s-a încheiat şi un contract de vânzare–cumpărare nesemnat de vreun reprezentat SC JC SRL, precum şi un contract de custodie semnat în fals în numele persoanei vătămate de inculpata BLM, din care rezulta faptul că vânzătoarea primeşte în custodie cantitatea de cherestea achiziţionată de SC JCSRL.

Tranzacţia a fost fictivă, special creată pentru garantarea liniei de credit, astfel că pentru a nu influenţa obligaţiile fiscale ale SC A SRL, prin factura 1656 din 30.11.2010, operaţiunea a fost stornată. La baza stornării s-a aflat actul adiţional la contractul de vânzare-cumpărare, ridicat de la SC A, nesemnat de vreun reprezentat al SC JCSRL, potrivit căruia în urma inspectării mărfurilor de către reprezentantul SC JSOFT s-a stabilit că acestea nu corespund calitativ şi cantitativ (vol. II, f. 349-350).

Suma achitată (virată în urma creditului obţinut) a fost restituită parţial în contul SC CONSTRUCT NC SRL, societate cu care vânzătorul nu avea vreo relaţie comercială. În acest sens este şi declaraţia martorei RC, administrator SC A SRL (arăt că din dispoziţia d-nul Staicu Sorin în data de 30.11.2010 am stornat factura emisă către SC JSOFT SRL, deşi chiar din data de 02.11.2010 am restituit din cei 600.000 lei viraţi de SC JC SRL, dar nu în contul acesteia, ci în contul CONSTRUCT NC. Această firmă este tot a lui NN şi în afara viramentelor efectuate în 2010 şi a plăţilor în numerar efectuate în 2013 nu am desfăşurat relaţii comerciale. La momentul restituirii banilor nu am justificat operaţiunea).

Tot în scopul de da aparenţa de legalitate aprobării liniei de credit, s-a solicitat martorului NT, agent de asigurări, să întocmească o poliţă de asigurare mărfuri. Deşi nu s-a stabilit din dispoziţia cui s-a întocmit poliţa nr. I 1180034 (vol. III, f. 289) aceasta este în mod evident preconstituită având în vedere că a fost emisă în data de 29.10.2010, deşi face vorbire de o factură emisă în 01.11.2011. Poliţa a fost semnată din partea SC JC SRL de BLM şi, deşi face vorbire de inspecţia de risc aceasta nu s-a realizat efectiv. La dosar martorul N. T. depus un email trimis de un angajat SC A, care are ataşate mai multe fotografii ale „mărfurilor” asigurate (vol. II, f. 221/1).

Inculpatul NN a arătat că după acordarea creditului a aflat că de fapt cheresteaua nu există iar S. S. ar fi stornat factura. Banii i se restituiau prin firmele lui S. S, pe societăţile sale Construct NC sau P deşi acestea nu avea relaţii comerciale cu SA A SRL. Când intrau banii în conturile firmelor sale era sunat de la bancă de doamna directoare care îi spunea ce rate restante trebuie să plătească. În plus, atunci când nu avea posibilitatea să plătească, obişnuia să împrumute de la soţul doamnei TF sume de bani. Astfel NN a arătat că a împrumutat de la domnul Crăciun în 2010 sau 2011 suma de 60.000 lei din care mai trebuie să îi restituie 20.000 lei. În plus, inculpatul NN a susţinut că a oferit numite TF suma de 20.000 lei pentru ajutorul pe care aceasta i l-a dat cu SC JCSRL. Banii au fost oferiţi la ea în birou, fără să mai fie de faţă şi alte persoane.

O altă dovadă a exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către inculpate şi implicit a relei-credinţe cu care au acţionat rezultă şi din modul de calcul a cifrei de afaceri care avea influenţă directă asupra limitei liniei de credit. În cazul SC JC SRL s-a aprobat suma maximă pentru care Sucursala Braşov avea autorizare (600.000 lei). Ulterior s-a constatat că cifra de afaceri rezultată din documentele existente la dosarul de credit a fost în mod voit greşit calculată, contrar prevederilor notei de serviciu nr. 63 varianta 1/26.06.2009 Cap. I, pct. 5 (1): valoarea liniei de credit nu trebuie să depăşească 30% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni analizate, în situaţia în care clientul are în derulare şi alte linii de la alte bănci.

Astfel, potrivit situaţiilor financiare depuse de inculpata BLM pentru SC JCSRL cifra de afaceri pe ultimele 12 luni analizate la momentul acordării creditului era potrivit contului de profit şi pierdere de 433.872 lei la data de 31.12.2008, 551.499 lei la 31.12.2009 şi 79.509 lei la 30.06.2010.

Având în vedere că SC JCSRL mai avea o linie de credit în sumă de 80.000 lei la BCR, valoarea maximă a liniei de credit acordate putea ajunge la 30% din cifra de afaceri pe 12 luni analizate, nivelul aprobat nu trebuia să depăşească valoarea de aproximativ 300.000 lei şi nu nivelul maxim de 600.000 lei.

Cu toate acestea inculpata VMM menţionat în PFC (vol. III, f.308) o cifră de afaceri la 30.09.2010 în suma de 2.019.022 lei, potrivit unei balanţe create special în acest scop şi care nu reflecta realitatea. În acest sens avem în vedere că atât din declaraţia persoanei vătămate dar şi din cea a martorului AL a rezultat că societatea nu mai desfăşura activitate, iar ultima balanţă întocmită pentru SC JSOFT SRL a fost cea din 31.08.2010 (vol. II, f. 286-291) care corespunde cu cea de la dosarul de credit (vol. III, f. 242-244), iar în procesul-verbal din data de 21.10.2011 prin care martora RC, ofiţer de cont a predat inculpatei VM dosarul juridic al SC JCSRL se face vorbire despre bilanţuri şi balanţa la 30.06.2010.

Mai mult, printre înscrisurile depuse de apărătorul inculpatei BL la dosar se regăseşte şi un email din data de 13 ianuarie 2011 trimis de inculpata VMM intitulat „bal” care cuprinde tocmai balanţa de verificare a SC JSOFT SRL la 30.09.2010, care a stat la baza aprobării sumei de 600.000 lei (vol. II, f. 329). Nu în ultimul rând se observă din analiza acestei balanţe că a fost creată cu un program informatic diferit de cel utilizat de firma care ţinea contabilitatea SC JSOFT SRL.

În mod evident propunerea de facilitare credit nu a primit avizul de legalitate anterior aprobării, având în vedere că după aprobarea creditului şi utilizarea banilor s-a purtat corespondenţă cu consilierul juridic MM privitoare la documentele necesare pentru avizare, astfel cum s-a menţionat mai sus.

În aceeaşi zi în care s-a depus cererea şi s-a întocmit PFC-ul, 01.11.2010, comitetul de credit constituit din TF, RAN şi VN a aprobat linia de credit în sumă de 600.000 lei, pe termen de 12 luni, garantată cu gaj fără deposedare asupra stocului de bunuri fungibile şi nefungibile proprietatea SC JC SRL, garanţie reală mobiliară (gaj) fără deposedare asupra soldurilor deschise la CEC BANK, două bilete la ordin în alb.

Aprobarea acestui credit cu încălcarea normelor bancare s-a făcut în baza unei înţelegeri prealabile a inculpaţilor TF şi RAN cu NN , funcţionarii bancari cunoscând faptul că o altă persoană a solicitat acest credit, respectiv NN , care cesionând această societate şi fiind asociat în altele nu avea dreptul la un asemenea credit (firma făcând parte dintr-un grup), urmărind obţinerea de foloase necuvenite, respectiv neexecutarea pentru neplata unor rate restante obţinerea de sume de bani de către Staicu Sorin.

La aceeaşi dată, se încheie contractul de linie de credit nr. 1529 între CEC BANK SA prin Sucursala Braşov reprezentantă de TF (director) şi RAN (şef serviciu credite) şi SC JCSRL reprezentată de „BRG”, în calitate de împrumutat şi garant real (vol. III, f. 31-47).

Potrivit declaraţiei inculpatei BLM dar şi raportului de constatare criminalistică grafică nr. 460817 din 15.01.2015 atât contractul de credit cât şi contractul de garanţie reală mobiliară nr. 1265/01.11.2010 (vol. III, f. 48-51) şi contractul de garanţie reală mobiliară-stocuri nr. 706/01.11.2010, (vol. III, f. 52-55) au fost semnate de către BLM prin imitarea semnăturii persoanei vătămate BRG. Toate aceste înscrisuri falsificate de inculpata BLM din dispoziţia inculpatului NN au fost utilizate de acesta din urmă în scopul obţinerii în mod nelegal a sumei de 600.000 lei.

Cu aceeaşi ocazie inculpata BLM a completat şi semnat în fals ordinul de plată nr. 1/01.11.2010 emis de S.C. JCS.R.L. şi cererea de tragere nr. 1/01.11.2010 a S.C. JCSRL, înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31760/02.11.2010 prin care întreaga sumă a fost virată către SC A SRL, cu justificarea achitare contravaloare marfă.

Virarea sumei obţinute de SC JCSRL în baza contractului de linie de credit, a fost dispusă de TF, în baza unei înţelegeri cu S. S şi NN , astfel cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor BLM şi NN dar şi din cea a martorei RC.

Dovadă în acest sens fac şi extrasele de cont aparţinând SC ALABASRU SRL şi din care reiese faptul că din suma virată s-a restituit suma de 100.000 lei a doua zi (02.11.2010) în contul SC CONSTRUCT NC SRL, (societate deţinută de NN ) cu justificarea „contravaloare marfă”, deşi între cele două societăţi nu au existat relaţii comerciale, iar ulterior s-au restituit şi alte sume prin viramente bancare, însă către SC JCSRL s-au restituit sume doar numerar în baza unor chitanţe ataşate în copie la dosar (vol. II, f. 362-367).

Din banii viraţi în contul SC A SRL o parte au fost încasaţi de Staicu Sorin cu justificarea „restituire împrumut firmă”.

Concluzionând, inculpatele TF, RAN şi VMM, cu ştiinţă, au aprobat un credit în beneficiul unei persoane care potrivit documentelor existente la dosarul juridic nu reprezenta SC JCSRL, utilizând o documentaţie care prezenta vicii şi era incompletă, urmărind obţinerea de foloase necuvenite de către NN , constând în sume de bani necesare pentru plata altor rate restante dar şi de către Staicu Sorin, apropiat al inculpatelor.

Materialul probator existent la dosarul penal face dovada deplină că atât inculpatele TF şi RAN, dar şi inculpata VMM au cunoscut atât adevăratul beneficiar al liniei de credit cât şi scopul contractării acesteia, acţionând pentru obţinerea acestor beneficii, fără vreo preocupare pentru respectarea reglementărilor interne. Susţinerea inculpatelor TF şi RAN că normele bancare (notele de serviciu) trebuiau respectate de personalul din subordine, iar în comitetul de credite nu s-a încălcat vreo normă bancară nu are susţinere faptică. Dispunând întocmirea documentaţiei pentru acordarea liniei de credit în beneficiul SC JCSRL, inculpatele au încălcat, la rândul lor, notele de serviciu care reglementează acest domeniu.

De asemenea, cunoscând situaţia financiară precară a lui NN , precum şi implicaţiile acesteia în ceea ce priveşte activitatea Sucursalei Braşov a CEC BANK SA, inculpatele au acţionat în scopul ascunderii adevăratei situaţii a multiplelor credite contractate de susnumit şi evitării unor controale sau creării de provizioane.

Din declaraţia inculpatului NN coroborată cu declaraţia martorei Malaga Alina Mariana dată în dosarul 53/P/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Braşov a rezultat faptul că inculpata TF avea o relaţie apropiată cu familia Neagoe, situaţie în care, în repetate rânduri, împreună cu concubinul său Crăciun Ion s-a deplasat la Complexul Castel 2000 deţinut de inculpatul NN unde au luat masa fără a plăti, iar la plecare au primit pachete cu alimente. De asemenea, NN a pretins că după acordarea acestui credit şi restituirea unei părţi din bani, a retras din contul SC JSOFT SRL suma de aproximativ 20.000 lei pe care i-a înmânat-o inculpatei TF, în biroul său, drept mulţumire pentru ajutorul dat şi cu privire la alte credite acordate a procedat în mod similar.

Cu privire la aceste aspecte s-a dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor.

III.Cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 din Cod penal şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal, uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (prelungire linie de credit).

După obţinerea şi utilizarea liniei de credit în condiţiile menţionate mai sus, inculpatul NN a contractat şi alte credite la aceeaşi unitate bancară în scopul achitării altor rate restante, în numele unor societăţi noi înfiinţate (SC SIM ME SRL, LAN LBN C, SC L SRL, SC B P F SRL) astfel cum rezultă din denunţul depus de acest), iar linia de credit acordată pentru SC JSOFT SRL nu a fost închisă, achitându-se doar dobânda. De asemenea, inculpatul nu a desfăşurat operaţiuni pe conturile SC JCSRL (deşi potrivit pct. 8.1.4 din contract trebuia să ruleze cel puţin 50% din rulajul total pe conturi) şi nu a desfăşurat vreo activitate pe firmă cu excepţia achitării ratelor.

În aceste împrejurări, în luna septembrie 2011, unul dintre funcţionarii din cadrul CEC Bank SA – Sucursala Braşov a contactat-o pe inculpata BLM solicitându-i să se prezinte la bancă cu documentele pentru prelungire linie de credit (având în vedere potrivit pct. 3.2 din contract facilitarea de credit trebuia rambursată integral la expirarea termenului acesteia). Contactarea numitei BLM evidenţiază că era de notorietate în cadrul CEC Bank – Sucursala Braşov faptul că SC JCSRL era deţinută de NN . Aceleaşi aspecte rezultă şi din declaraţia inculpatei BLM: Nu-mi amintesc pentru prelungire care dintre funcţionarii bancari m-au contactat dar voi pune la dispoziţie email-ul transmis. În bancă se ştia că este creditul tatălui meu şi eu eram contactată.

Întrucât societatea nu a desfăşurat activitate, cei doi inculpaţi, NN şi BLM au prezentat aceleaşi liste de furnizori, clienţi şi s-a garantat cu acelaşi stoc de mărfuri inexistent. Inculpata BLM a menţionat că a depus documentele la bancă la sfârşitul lunii septembrie 2011, fapt care rezultă şi din declaraţia dată în numele BRG cu privire la apartenenţa la un grup de firme a SC JCSRL, însă la data de 21.10.2011 s-a înregistrat la CEC BANK SA – Sucursala Braşov cererea nr. 37257 de prelungire a liniei de credit în sumă de 600.000 lei acordată către SC JCSRL, semnată de BLM, la solicitarea lui NN, prin imitarea semnăturii persoanei vătămate.

La cerere s-au anexat declaraţii ale administratorului firmei, B. R.G. că SC JCSRL nu face parte dintr-un grup de firme, completate pe 30.09.2011, formularul informaţii generale privind clientul - persoană juridică SC JC SRL completat pe data de 06.10.2011, certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 749/21.01.2011, declaraţie privind calificarea şi continuitatea în cadrul firmei pentru echipa managerială, calitatea acţionariatului, concentrarea clienţilor, experienţa în administrarea fondurilor împrumutate, din data de 04.10.2011, contul de profit şi pierderi la data de 31.08.2011, fără semnătură şi ştampilă, lista furnizori, lista clienţi, acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare nr. 37259, 37260/21.10.2011.

Şi în cazul cererii de prelungire linie credit documentele depuse prezentau vicii de formă, respectiv fişa client persoane juridice, întocmită de un angajat al CEC Bank – Sucursala Braşov în data de 27.10.2011, nu este semnată de reprezentatul SC JCSRL, certificatul constatator nr. 59131/04.10.2011 emis de ORC Braşov pentru SC JC SRL menţionează că asociat unic este BRG, iar administrator al firmei este VC.

Inculpata BLM a menţionat că a intenţionat să completeze cerea de credit şi declaraţia privind apartenenţa la un grup de firme pe numele tatălui său, însă inculpata TF nu a fost de acord. De altfel, printr-o simplă analiza a declaraţiei administratorul SC JCSRL privind apartenenţa la grup de firme se observă că numele NN a fost acoperit cu pastă corectoare, menţionându-se numele BRG.

Urmare a acestei cereri s-a întocmit propunerea de modificare facilitate credit (PMFC) nr. 38256/31.10.2011 care nu a fost semnată de analistul credite VMM, dar este avizată de şef serviciu credite RAN. Pentru prelungirea liniei de credit s-a emis avizul de legalitate de către consilierul juridic Filip Adriana în data de 27.10.2011, în care se face vorbire de alte înscrisuri/documente privitoare la situaţia juridică a SC JSFT C SRL decât cele utilizate ulterior pentru prelungire linie de credit. Neconcordanţele dintre înscrisurile puse la dispoziţia consilierului juridic (de exemplu pe certificatul constatator 59131 din 04.10.2011 administrator este menţionată martora VC, deşi potrivit actului adiţional nr. 4 din 01.11.2010 aceasta este revocată din funcţie de către asociatul unic) nu a împiedicat-o pe aceasta să acorde avizul juridic, ceea ce evidenţiază faptul că activitatea s-a desfăşurat formal, fără vreo preocupare pentru analiza înscrisurilor depuse.

Comitetul de credit al CEC Bank – Sucursala Braşov, constituit din: FT, ANR şi NV, a aprobat prelungirea liniei de credit acordată SC JCSRL în sumă de 600.000 lei pe termen de 12 luni, cu garanţie constituită din: ipotecă mobiliară asupra stocului de bunuri fungibile şi nefungibile proprietatea SC JCSRL, ipoteca pe conturile firmei deschise la CEC Bank – Sucursala Braşov, două bilete la ordin, în alb, contract de fideiusiune BRG.

Pentru stocul de marfă de 411 mc cherestea fag, în valoare de 1.402.743 lei, SC JC SRL, s-a încheiat cu Groupama Asigurări poliţa de incendiu şi alte calamităţi nr. …, fără a se verifica stocul de mărfuri, avându-se în vedere aceeaşi factură emisă de SC A SRL utilizată şi pentru acordarea liniei de credit în anul 2010.

De asemenea, pentru prelungirea liniei de credit s-a depus o altă variantă a actului adiţional şi contract de cesiune SC JCSRL nr. 04/01.11.2010 prin care BRG se retrage din societate şi cedează cele 6.000 părţi sociale lui NN, care devine asociat unic la SC JCSRL şi hotărăşte revocarea din funcţia de administrator a d-nei VC şi numirea lui NN în funcţia de administrator, care a fost înregistrat la ORC la data de 06.10.2011 (vol. III, f. 157-164).

La data de 21.10.2011, când a fost depusă cererea pentru prelungirea liniei de credit de 600.000 lei nr. 37257, BRG nu mai avea calitatea de asociat unic şi administrator la SC JCSRL, fapt cunoscut de funcţionarii bancari.

Şi în cazul prelungirii liniei de credit NN a utilizat înscrisurile semnate în fals de inculpata BLM din dispoziţia sa, respectiv actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011.

Având în vedere aspectele menţionate mai sus, se constată că funcţionarii bancari şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu prelungind linia de credit acordată la data de 01.11.2010 în beneficiul SC JC SRL, urmărind în acest mod acoperirea abuzului comis cu ocazia acordării liniei de credit, dar şi obţinerea de foloase necuvenite de către NN , care trebuia să achite întreaga linie de credit la expirarea contractului. De această dată, ştiind faptul că stocul de mărfuri nu există s-a încheiat contractul de fideiusiune nr. 382 din 31.10.2011 prin care, fără ştiinţa sa, BRG s-a obligat să garanteze creanţa băncii faţă de debitoarea SC JCSRL.

Datorită problemelor financiare ale lui NN, CEC Bank SA a procedat la executarea silită a persoanei vătămate BRG, pentru recuperarea creditului restant, acţiune care a făcut obiectul dosarului civil 14. 538/197/2014 al Judecătoriei Braşov.

Apărările inculpaţilor:

Inculpaţii NN şi BLM au recunoscut parţial faptele reţinute în sarcina acestora. Aceştia au arătat că nu au indus-o în eroare pe persoana vătămată BRG cu ocazia încheierii contractului de cesiune, iar contractul de linie de credit s-a făcut cu ştiinţa sa. În schimb inculpaţii au recunoscut semnarea în fals în numele persoanei vătămate a înscrisurilor necesare pentru acordarea liniei de credit şi prelungirea acesteia. Inculpaţii au mai arătat că, deşi au desfăşurat întreaga activitate infracţională cu ştiinţă, au fost constrânşi de situaţia financiară precară precum şi de inculpata TF care îi ameninţa cu executarea.

Au mai arătat că infracţiunea de înşelăciune este o infracţiune de rezultat or partea civilă BRG nu a suferit nici un prejudiciu, ca atare au solicitat achitarea lor conform art. 16 litera b Cod procedură penală.

Astfel cum s-a arătat mai sus, partea civilă a negat cunoaşterea situaţiei şi ca atare a arătat că nu a manifestat nici un acord pentru accesarea creditului ori pentru prelungirea acestuia.

Este mult mai probabilă poziţia părţii civile determinată nu numai de poziţia ulterioară a acesteia. Şocul resimţit de partea civilă, perioada dificilă prin care a trecut sunt aspecte care conduc la concluzia că aceasta nu a avut nicio înţelegere cu privire la liniile de credit accesate. De altfel, în condiţiile în care BLM şi BRG se cunoşteau din vedere anterior, este puţin probabil ca un străin să accepte accesarea unui credit cu o valoare atât de mare, prelungirea ulterioară a linei de credit, fără a se implica în cunoaşterea exactă a situaţiei datelor de plată, dacă angajamentele de plată au fost respectate, etc., aceasta faţă de riscul major la care îşi supune patrimoniul.

BRG a fost indusă în eroare prin aceea că cesiunea a fost formală, NN nu intenţiona de la bun început înregistrarea actului de cesiune la ORC, deşi intenţional s-a creat convingerea persoanei vătămate că au fost cesionate părţile sociale, în documente aceasta a continuat să figureze tocmai pentru a se putea accesa un credit în numele societăţii al cărei asociat era BRG şi nu NN .

Partea civilă a suferit un real prejudiciu patrimonial prin aceea că figurând în documente ca persoana care a angajat SC JCSRL în contractarea unei linii de credit ce ulterior a fost prelungită, pentru contravaloarea creditului şi ulterior putând fi angajată şi răspunderea sa personală patrimonială, patrimoniul ei a fost expus spre devalorizare cel puţin cu valoarea creditului contractat în numele ei de terţe persoane.

Executarea silită pentru creditul restant a fost pornită împotriva părţii civile. Faptul că executarea silită este suspendată se datorează cauzei penale pendinte. Faptul că în cadrul cauzei penale actele false pot fi lipsite de efecte juridice echivalează cu restabilirea situaţiei anterioare, adică cu înlăturarea prejudiciului patrimonial la care era expusă partea civilă reprezentând cuantumul creditului plus dobânzi şi penalităţi.

Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu în forma complicităţii, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice deoarece s-a apreciat că a existat o rezoluţie unică. De asemenea şi pentru această sau aceste infracţiuni s-a solicitat achitarea conform art. 16 litera b Cod procedură penală. Sunt invocate dispoziţiile deciziei 405/2016 a Curţii Constituţionale în sensul că nu au fost încălcate atribuţii reglementate de dispoziţiile legale.

Referitor la existenţa unei rezoluţii unice, având în vedere durata de timp în care s-au materializat acţiunile infracţionale, inexistenţa vreunor date la momentul accesării linei de credit că va exista şi o prelungire a acestei linii de credit în aceleaşi condiţii ilegale existente la acordare, conduce la concluzia că nu a existat u rezoluţie unică pentru comiterea celor două infracţiuni de abuz în serviciu în forma complicităţii. Rezoluţia unică existentă referitoare la găsirea soluţiilor pentru a face rost de bani pentru acoperirea creditelor restante este mult prea generală.

Având în vedere starea de fapt reţinută de instanţa de fond, în cazul inculpaţilor NN şi BLM nu pot fi reţinute dispoziţiile art.397 alin. 10 Cod procedură penală.

Referitor la decizia 405/2016, având în vedere că a fost invocată şi de ceilalţi inculpaţi, urmează a se face un comentariu unic.

Inculpatele TF şi RAN au avut poziţii similare nerecunoscând faptele imputate, arătând că şi-au îndeplinit activitatea de serviciu exemplar, fără încălcarea vreunei norme bancare sau a regulamentului CEC.

Au fost invocate dispoziţiile deciziei 405/2016. S-a solicitat achitarea conform art. 16 litera b teza I Cod procedură penală. În subsidiar s-a solicitat achitarea conform art. 16 litera c Cod procedură penală deoarece nu există probe din care să rezulte că ar fi comis vreo infracţiune.

Acestea au mai arătat că niciuna dintre normele bancare stabilite de specialistul DNA sau auditul cec nu le vizau. Au arătat că aşa zisa înţelegere dintre angajatele băncii şi beneficiarii creditului NN şi BLM a fost probată doar prin declaraţiilor celor din urmă, furnizate la parchet şi din denunţurile pe care le-au efectuat cei doi. A fost criticată maniera de audiere la parchet a celor doi în lipsa celorlalţi avocaţi şi fără a se înregistra declaraţia.

Audierea celor doi inculpaţi NN şi BLM în cursul urmăririi penale s-a efectuat în condiţii procedurale. Avocaţii celorlalţi inculpaţi ar fi putut participa la audiere dacă ar fi dorit. Faptul că nu au fost înregistrate declaraţiile nu produce nicio vătămare deoarece nu au existat mijloacele necesare înregistrării. De altfel nu s-a făcut dovada vreunor presiuni exercitate asupra celor doi. Având în vedere circumstanţele reale ale faptei, modul ocult al unor asemenea înţelegeri, în mod clar numai cei doi implicaţi direct au putut furniza informaţii despre dinamica celor două credite. Cele trei inculpate angajate ale băncii au negat faptele, ceilalţi angajaţi au evitat expunerea la consecinţe penale sau disciplinare.

În cursul judecăţii, cei doi inculpaţi NN şi BLM în cadrul procedurii simplificate au fost ascultaţi fără a se permite punerea de întrebări, iar după respingerea cererii de judecată potrivit acestei proceduri, inculpaţii NN şi BLM au invocat dreptul la tăcere.

Ca atare în mod corect se va oferi valoare probantă declaraţiilor inculpaţilor NN şi BLM furnizate în cursul urmăririi penale.

Declaraţiile celor doi prin care se arată că angajatele băncii cunoşteau situaţia reală a SC JC SRL rezultă nu numai din întreaga dinamică a faptelor (consilierea lui NN de către TF în sensul de a accesa un credit de pe o firmă care nu este pe numele său pentru a nu deveni grup de interes, acceptarea creditului înainte de cesiunea părţilor sociale ale JC, caracterul incomplet al actelor la momentul analizei acordării creditului, completarea ulterioară a acestora, interpretarea în favoare a noţiunii privind cifra de afaceri ale solicitantului, îndeplinirea formală a unor criterii şi condiţii pentru acordarea creditului, distribuirea banilor unul alt beneficiar pentru plata unor rate restante, numărul mare de credite pe care le-a accesat NN , pe numele său sau în numele său pentru plata unor rate restante ale creditelor sale sau ale creditelor altor cunoscuţi clienţi ai băncii, modul în care se repartizau banii pentru ratele restante, uşurinţa cu care BLM semnează documentele în locul persoanei vătămate BRG, uşurinţa cu care are loc prelungirea liniei de credit cu aceleaşi documente nereale care au stat la baza acordării iniţiale a linei de credit, inexistenţa unor garanţii efective pentru plata creditului, dar şi numărul mare de persoane care au fost ajutate pentru a lua credite) conduce la concluzia că inculpatele erau perfect ancorate în realitate cunoscând şi controlând modul în care se formulau cereri de credit, modul în care se acordau creditele şi modul în care acestea erau stinse.

Inculpata VMM a menţionat că şi-a făcut îndeplinit exemplar atribuţiile de serviciu, iar eventualele „scăpări” s-au datorat volumului mare de muncă.

Apărările inculpatei VMM nu sunt în măsură să justifice acţiunile acesteia. Astfel cum s-a arătat mai sus, probele analizate o plasează pe aceasta în comitetul de credit care a aprobat un credit ce avea la bază acte false.

Materialul probator existent la dosarul penal face dovada deplină că atât inculpatele TF şi RAN, cât şi inculpata VMM, au cunoscut adevăratul beneficiar al liniei de credit şi scopul contractării acesteia, acţionând pentru obţinerea acestor beneficii, fără vreo preocupare pentru respectarea reglementărilor interne ale băncii. Susţinerea inculpatelor TF şi RAN că normele bancare (notele de serviciu) trebuiau respectate de personalul din subordine, iar în comitetul de credite nu s-a încălcat vreo normă bancară nu are susţinere faptică. Dispunând întocmirea documentaţiei pentru acordarea liniei de credit în beneficiul SC JC SRL, cunoscând că în realitate actele sunt întocmite pe numele unui beneficiar fals, creându-se cadrul comiterii unor infracţiuni în daune unor terţe persoane, inculpata VMM a comis infracţiunea de abuz în serviciu.

De asemenea, cunoscând situaţia financiară precară a lui NN , precum şi implicaţiile acesteia în ceea ce priveşte activitatea Sucursalei Braşov a CEC BANK SA, cele trei angajate ale băncii au acţionat în scopul ascunderii adevăratei situaţii a creditelor contractate de susnumit şi evitării unor controale sau chiar pentru evitarea descoperirii unor infracţiuni.

În mod cert inculpatele au cunoscut faptul că BRG nu a solicitat vreun credit în numele SC JCSRL, având în vedere înscrisurile şi declaraţiile existe la dosarul penal, precum şi acţiunile ulterioare ale inculpatelor. Angajaţii băncii executau ordinele fără să comenteze. Chiar dacă sucursala a avut în acea perioadă numeroase credite acordate, pentru un anumit număr de solicitanţi, creditele acordate acestora au fost controlate şi monitorizate de TF şi RAN, iar numita VMM a executat ordinele celor două. Chiar NN arăta în declaraţia sa, că nu avea curajul să o întrebe pe TF cum să facă cu vreun credit, aceasta era cea care dirija întreaga activitate.

Numita VN a menţionat că TF şi RAN, conduceau şi controlau întreaga activitate a Sucursalei, iar în cadrul comitetului de credite RAN era tot timpul de acord cu TF. Deşi a avut numeroase dispute cu TF cu privire la acordarea creditelor, faptul că solicitanţii se încadrau la limita maximă a sumelor, nu a reuşit să ajungă la un acord cu aceasta. La fel ca restul funcţionarilor CEC Bank SA şi numita VN a precizat că TF făcea presiuni asupra angajaţilor pentru a avea rezultatul dorit şi nu accepta argumente.

Atunci când băncile acordă credite trebuie să acorde mare atenţie solicitanţilor acestora în sensul că aceştia trebuie să aibă credibilitate şi să fie solvabili pentru a fi în măsură să ramburseze la scadenţă creditele luate. Din această cauză băncile solicită garanţi. În speţă, deşi s-a acordat un credit pentru achiziţia unor bunuri mobile, achiziţie care era evident fictivă, deoarece bunul nu a ieşit niciodată din patrimoniul vânzătorului, contractul de garanţie făcut de asigurator poartă o dată eronată, iar la scurt timp după acordarea creditului marfa a fost stornată. La prelungirea liniei de credit se foloseşte acelaşi înscris privind achiziţia aceluiaşi bun. Marfa care reprezenta garanţia nu a fost verificată niciodată de bancă, evident nici de asigurator.

Din declaraţia inculpatului NN , coroborată cu declaraţia martorei M. A.M., dată în dosarul 53/P/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Braşov, a rezultat faptul că inculpata TF avea o relaţie apropiată cu familia CI , s-a deplasat la Complexul Castel 2000 deţinut de inculpatul NN, unde au luat masa fără a plăti, iar la plecare au primit pachete cu alimente. De asemenea, NN a pretins că după acordarea acestui credit şi restituirea unei părţi din bani, a retras din contul SC JC SRL suma de aproximativ 20.000 lei pe care i-a înmânat-o inculpatei TF, în biroul său, drept mulţumire pentru ajutorul dat. Cu privire la aceste aspecte s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

Toate cele trei au arătat că nu au avut reprezentarea faptului că sunt funcţionar. Nu li s-a adus la cunoştinţă faptul că sunt funcţionari.

Calitatea de funcţionari a inculpatelor TF, VMM şi RAN este evidentă. Chiar ele se intitulau funcţionar bancar.

Practica instanţelor a fost covârşitoare în această materie.

Au existat o serie de decizii publicate pe această temă. A existat chiar şi o cauză la CEDO pe această temă (Dragotonoiu si Militaru Pidhordi vs. România). În aceste condiţii nu poate fi invocată necunoaşterea legii. CEC Bank era şi este o bancă de stat, are acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. În aceste condiţii a nu crede că angajatul băncii este funcţionar public în sensul legii penale este doar o chestiune care ţine de ignoranţă deoarece statutul unui asemenea angajat este extrem de clar.

În aceste condiţii cu o diligenţă minimă şi fără ajutorul vreunui specialist inculpatele puteau să realizeze calitatea de funcţionar publici pe care au avut-o. Obligaţiei angajatorului de a-şi instrui angajaţii i se adaugă obligaţia permanentă de autoinstruire a angajatului.

În ceea ce priveşte dispoziţiile deciziei CCR 405/2016 prin care s-a stabilit că dispoziţiile art.246 alin.1 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin. 1 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii, aplicabilitatea acestor dispoziţii în cauză este determinată de aceea că în cazul inculpatelor VMM, TF şi RAN au încălcat dispoziţiile legale permiţând cu ştiinţă ca în accesarea unei linii de credit şi în cadrul prelungirii acestei linii de credit inculpaţii NN şi BL să comită infracţiuni, respectiv infracţiunea de înşelăciune asupra numitei BRG şi infracţiunile de fals cu privire la documentele ce au fost semnate cu numele BRG pentru SC JCSRL.

Infracţiunea de abuz în serviciu tinde la apărarea relaţiilor sociale a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare presupune, cu necesitate, asigurarea bunului mers al activităţii instituţiilor şi apărarea intereselor persoanelor de orice abuzuri ale funcţionarilor sau ale altor salariaţi. Elementul material al acestei infracţiuni este reprezentat de neîndeplinirea, îndeplinirea defectuoasă a unui act din sfera atribuţiilor de serviciu (în alt mod decât ar fi trebuit). Rezultă, aşadar, că cerinţa esenţială a laturii obiective a infracţiunii constă în aceea că actul îndeplinit defectuos ori neîndeplinit trebuie să constituie pentru subiectul activ o atribuţie de serviciu.

Potrivit art. 57 din Constituţia României cetăţenii români trebuie să îşi exercite drepturile şi libertăţile cu bună credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

Potrivit art. 1 aliniatul 5 din Constituţie, respectarea acesteia, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Art. 15 prevede că cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

Astfel este instituită o obligaţie generală de respectarea legilor dar şi a drepturilor reglementate de aceste legi în favoarea terţilor, în sensul că nu pot fi exercitate drepturi încălcând libertăţile altora.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului prevede în art. 101 că în activitatea lor, instituţiile de credit se supun reglementărilor şi măsurilor adoptate de Banca Naţională a României în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă şi a Regulamentului (UE) nr. 575/2013.

Art. 420 alin. 1, 2 din aceeaşi ordonanţă prevăd că Banca Naţională a României emite reglementări în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă şi a Regulamentului (UE) nr. 575/2013, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României. Banca Naţională a României poate emite instrucţiuni şi precizări, care se comunică tuturor instituţiilor de credit şi se publică pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României. În aliniatul 3 se arată că la elaborarea reglementărilor, instrucţiunilor şi precizărilor, Banca Naţională a României asigură transpunerea legislaţiei relevante adoptate la nivelul Uniunii Europene şi urmăreşte implementarea celor mai bune practici internaţionale în domeniul supravegherii prudenţiale.

Aliniatul 5 al aceluiaşi articol arată că instituţiile de credit au în vedere respectarea ghidurilor şi recomandărilor emise de Autoritatea Bancară Europeană, potrivit reglementărilor, instrucţiunilor şi/sau precizărilor pe care le emite, după caz, Banca Naţională a României.

În aceste condiţii se constată existenţa nu numai a unui cadru general prin care orice individ este obligat să respecte constituţia şi legile ţării, dar şi a unui cadru legislativ specializat pe domeniul bancar care reglementează activitatea bancară, modul în care se exercită această activitate de creditare.

Restul normelor bancare cu privire la care s-au constatat încălcări vin să completeze un şir lung de proceduri defectuoase care se derulau în cadrul instituţiei bancare (modul de analiză a documentelor depuse de clienţi, modul de redactare şi de analiză a PFC-urilor care se făceau de îndată, fără timp de analiză şi în lipsa unor documente necesare şi fără verificarea garanţiilor care ar fi trebuit să stea la baza acordării creditului) totul pentru ca sucursala să fie pe primul loc în acordarea unor credite a căror eficienţă pe termen mediu şi lung este discutabilă.

În cazul în care ne-am fi aflat doar în prezenţa unor credite neperformante acordate cu sau fără îndeplinirea cerinţelor prevăzute de normele bancare, fără să existe şi o implicare activă a celor trei angajate ale băncii în modul în care s-a acordat creditul în favoarea SC JC SRL, atunci ar fi putut exista o discuţie pe marginea infracţiunii de delapidare.

Dar atâta timp cât inculpatele au permis în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu comiterea unor infracţiuni de către solicitantul creditului, credit ce a fost acordat de bancă şi ulterior prelungit, ne află în prezenţa unei veritabile infracţiuni de abuz în serviciu care poate absorbi, cel puţin la nivel teoretic modul neperformant în care au fost acordate creditele.

Legea penală aplicabilă.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată în baza Cod penal actual cu reţinerea art. 5 Cod penal considerându-se legea penală nouă ca fiind mai favorabilă.

Faţă de dispoziţiile art. 146 Cod penal 1969 raportate la dispoziţiile art. 515 alin. 5 Cod penal şi ale art. 148 indice 1 Cod penal 1969 legea penală nouă este mai favorabilă.

Sub ambele dispoziţii penale, inculpatele TF, RAN şi VMM îndeplineau condiţia de funcţionar public.

Calitatea de funcţionar public

Conform art. 147 alin. 1 Cod penal 1969 prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercita permanent său temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuita sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (acest din urmă articol arata că prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public).

Funcţionarul public în înţelesul normei prevăzute la art.175 alin.1 lit. c din Codul penal semnifică persoana care exercită în cadrul unei regii autonome, a altui operator economic ori a unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Noţiunea de operator economic trebuie privită prin raportare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 care defineşte noţiunea de operator economic ca fiind oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică sau juridică de drept public sau privat ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau executare de lucrări.

Altfel spus, operatorul economic este acea persoană juridică cu capital integral sau majoritar de stat care realizează acte de comerţ, iar orice angajat al unui astfel de operator economic are calitatea de funcţionar public. Persoana juridică cu capital integral sau majoritar de stat este acea persoană juridică la care statul român deţine mai mult de jumătate sau întregul capital social subscris şi vărsat. Includerea acestei categorii de persoane în sfera funcţionarilor publici s-a făcut cu intenţia de a incrimina anumite fapte comise în afara instituţiilor publice, dar în legătură cu folosirea, gestionarea, administrarea bunurilor statului.

Astfel funcţionarul care nu îndeplineşte ori îndeplineşte eronat o atribuţie de serviciu acţionează, nu în interes propriu, ci pentru instituţia în cadrul căreia funcţionează. Obiectul ocrotirii penale - specific acestor infracţiuni şi care prevalează este constituit de bună desfăşurare a activităţii diferitelor instituţii şi, corelativ, ocrotirea persoanelor de activităţi nelegale ale funcţionarilor.

Având în vedere cele de mai sus, constatându-se întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, urmează a se dispune condamnarea acestora.

ÎN DREPT,

INCULPATA TF:

1.Fapta inculpatei TF, care în calitate de director şi membru în comitetul de credite al Sucursalei Braşov a CEC BANK SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii RAN, VMM (funcţionari bancari) şi NN , la data de 01.11.2010, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu a aprobat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, acordarea unui credit în beneficiul SC JCSRL Zărneşti cunoscând că o altă persoană a solicitat creditul în numele societăţii şi documentaţia (propunerea de facilitare credit şi documentele care au stat la baza acesteia) a fost întocmită pe numelui fostului asociat BRG, precum şi faptul că sumele de bani obţinute în mod nelegal vor fi utilizate de Staicu Sorin (iniţial) şi NN pentru plata unor rate restante la creditele contractate la aceeaşi instituţie bancară, cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG, un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei şi obţinând foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite) cât şi pentru inculpatul NN (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

2. Fapta inculpatei TF, care în calitate de director şi membru în comitetul de credite al Sucursalei Braşov a CEC BANK SA, în baza unei înţelegeri cu inculpatul NN , la data de 31.10.2011, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a normelor bancare, aprobarea prelungii liniei de credit în beneficiul SC JCSRL, cerere formulată în fals în numele fostului administrator de inculpata BLM, deşi cunoştea faptul că societatea nu îndeplinea condiţiile legale pentru acordare (făcea parte dintr-un grup de firme, rate restante la alte credite, lipsă garanţii) cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG (prin angajarea răspunderii personale a acesteia) şi obţinerea de foloase necuvenite pentru inculpatul NN (nerambursarea liniei de credit sau neexecutarea silită) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

INCULPATA RAN:

1. Fapta inculpatei RAN care în calitate de şef Serviciu credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Braşov, împreună cu TF şi în baza unei înţelegeri prealabile cu NN, la data de 01.11.2010, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, prin aprobarea, cu încălcarea legii şi a normelor bancare, acordarea unui credit în beneficiul SC JCSRL, pe numele administratorului BRG, persoana vătămată, cunoscând faptul că partea vătămată cesionase părţile sociale ale societăţii şi că sumele de bani obţinute în mod ilegal vor fi utilizate iniţial de SS, iar ulterior de NN pentru plata unor rate restante la creditele contractate de NN la aceeaşi instituţie bancară, cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate Badea Raluca şi un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei şi obţinând foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite) cât şi pentru inculpatul NN (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

2. Fapta inculpatei RAN care în calitate de şef Serviciu credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Braşov, împreună cu TF şi în baza unei înţelegeri prealabile cu NN la data de 31.10.2011, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu (menţionate în fişa postului) a aprobat prelungea liniei de credit în beneficiul SC JCSRL, cu încălcarea legii şi a normelor bancare, cerere formulată în numele fostului administrator de inculpata BLM, deşi cunoştea faptul că societatea nu îndeplinea condiţiile legale pentru acordare (făcea parte dintr-un grup de firme, rate restante la alte credite, lipsă garanţii) cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG (prin angajarea răspunderii personale a acesteia) şi obţinerea de foloase necuvenite pentru inculpatul NN (nerambursarea liniei de credit) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod Penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

INCULPATA VMM:

Fapta inculpatei VMM, care în calitate de analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Braşov, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu, la cererea inculpatelor TF şi RAN şi în baza unei înţelegeri prealabile cu acestea, a întocmit propunerea facilitate de credit (PFC) nr. 31732/01.11.2010 prin care a propus comitetului de credit al Sucursalei Braşov a CEC Bank aprobarea facilităţii de credit solicitată de NN în numele SC JCSRL în valoare de 600.000 lei, cunoscând faptul că documentaţia incompletă a fost depusă şi semnată în fals de inculpata BLM, persoană care nu avea vreo calitate în societate, iar suma de bani obţinută în mod nelegal va fi utilizată de S.S. iniţial, iar ulterior de NN pentru plata unor rate restante la creditele contractate la aceeaşi instituţie bancară, cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG, un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei şi obţinând foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite) cât şi pentru inculpatul NN (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 din Cod penal.

INCULPATUL NN :

1. Fapta inculpatului NN care în perioada octombrie-noiembrie 2010 (împreună cu fiica sa, inculpata BLM), pentru acoperirea ratele restante la creditele contractate la CEC BANK SA – Sucursala Braşov, a indus-o în eroare pe persoana vătămată Badea Raluca Georgiana, prezentându-i ca adevărată împrejurarea că cesionează SC JCSRL în scopul desfăşurării de activităţi comerciale, însă în realitate a folosit datele şi documentele transmise în scopul obţinerii în mod nelegal a unui credit bancar (linie de credit) în sumă de 600.000 lei în numele societăţii utilizând datele de identitate ale acesteia, credit în baza căruia instituţia bancară a procedat la executarea silită a persoanei vătămate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin.1 din Codul penal.

2. Fapta inculpatului NN care în scopul de a obţine în mod injust sume de bani necesare achitării unor rate restante la creditele contractate la CEC Bank SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatele TF, RAN şi cu ajutorul inculpatei VMM, a pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri falsificate privitoare la SC JCSRL cu ocazia încheierii contractului de linie de credit nr. 1529 din 01.11.2010 şi anexelor acestuia, semnate în fals de inculpata BLM, prin imitarea semnăturii persoanei vătămate BRG, cauzând un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei, vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG şi obţinând pentru sine foloase necuvenite constând în suma de 600.000 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

3. Fapta inculpatului NN care cu ocazia accesării unui credit bancar – contract de linie de credit la CEC Bank SA - Sucursala Braşov, în luna noiembrie 2010 a utilizat înscrisuri sub semnătură privată falsificate prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG (cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31662/01.11.2010, declaraţia pe propria răspundere a numitei BRG în calitate de administrator al S.C. JCS.R.L. contractul de custodie din 01 noiembrie 2010) şi înscrisuri oficiale falsificate în aceeaşi manieră (contractul de credit CEC Bank nr. 1529/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară nr. 1265/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară-stocuri nr. 706/01.11.2010) în scopul producerii de consecinţe juridice, respectiv pentru obţinerea sumei de 600.000 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de uz de fals prev. de art. 323 teza I din Codul penal (1 faptă) şi uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (1 faptă).

4. Fapta inculpatului NN care în scopul de a obţine în mod injust sume de bani şi de a evita executarea silită pentru nerambursarea liniei de credit contractată în anul 2010 la CEC Bank SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatele TF şi RAN a pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri neconforme cu realitatea şi a dispus semnarea în fals a actului adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011, obţinând în mod injust un folos necuvenit reprezentat de suma de bani obţinută în baza contractului de linie de credit nerambursată la scadenţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

5. Fapta inculpatului NN care cu ocazia prelungirii contractului de linie de credit încheiat cu CEC BANK SA – Sucursala Braşov la data de 01.10.2010, în luna octombrie 2011 a folos înscrisuri oficiale (adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011) şi înscrisuri sub semnătură privată (cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011) falsificate prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG, în scopul producerii de consecinţe juridice întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de uz de fals prev. de art. 323 teza I din Codul penal (1 faptă) şi uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a Cod penal (1 faptă).

INCULPATA BLM:

1. Fapta inculpatei BLM care în perioada octombrie-noiembrie 2010 (împreună cu tatăl său inculpatul NN), pentru acoperirea unor ratele restante la creditele contractate la CEC BANK SA – Sucursala Braşov, a indus-o în eroare pe persoana vătămată B. R. G., prezentându-i ca adevărată împrejurarea că scopul cesionării SC JC SRL este acela de a desfăşura activităţi comerciale, însă în realitate a folosit datele şi documentele transmise în scopul obţinerii în mod nelegal a unui credit bancar (linie de credit) în sumă de 600.000 lei în numele societăţii, utilizând datele de identitate ale acesteia, credit în baza căruia instituţia bancară a procedat la executarea silită a persoanei vătămate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin.1 din Codul penal.

2. Fapta inculpatei BLM care în scopul de se a obţine în mod injust sume de bani necesare achitării unor rate restante la creditele contractate la CEC Bank SA de familia sa (direct sau prin persoane sau societăţi interpuse), în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatele TF, RAN şi cu ajutorul lui VMM, a pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri falsificate privitoare la SC JCSRL cu ocazia încheierii contractului de linie de credit nr. 1529 din 01.11.2010 şi a celor anexe, pe care le-a semnat în fals prin imitarea semnăturii persoanei vătămate BRG, cauzând un prejudiciu în paguba părţii civile CEC BANK SA în sumă 836.777,03 lei, vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate BRG şi obţinând pentru inculpatul NN foloase necuvenite constând în suma de 600.000 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

3. Fapta inculpatei BLM care în scopul obţinerii de foloase necuvenite prin accesarea unui credit bancar la CEC BANK SA – SUCURSALA Braşov în luna noiembrie 2010 a falsificat prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG înscrisuri sub semnătură privată, respectiv cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31662/01.11.2010, declaraţia pe propria răspundere a numitei BRG în calitate de administrator al S.C. J Soft Consult S.R.L., contractul de custodie din 01 noiembrie 2010, ordinul de plată nr. 1/01.11.2010 emis de S.C. J Soft Consult S.R.L., cererea de tragere nr. 1/01.11.2010 a S.C. JC S.R.L., înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31760/02.11.2010 şi înscrisuri oficiale, respectiv contractul de credit CEC Bank nr. 1529/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară nr. 1265/01.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară-stocuri nr. 706/01.11.2010) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 din Cod penal (1 faptă) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal (1 faptă).

4. Fapta inculpatei BLM, descrisă la punctul III din expunerea stării de fapt, care în scopul de a obţine în mod injust sume de bani şi de a evita executarea silită pentru nerambursarea liniei de credit contractate în numele SC JCSRL, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii NN, TF şi RAN a pus la dispoziţia funcţionarilor bancari înscrisuri neconforme cu realitatea privitoare la activitatea SC JCSRL şi a semnat în numele persoanei vătămate BRG actul adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011, urmărind obţinerea în mod de foloase necuvenite (nerambursarea sumei obţinute în baza liniei de credit) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal.

5. Fapta inculpatei BLM, care, cu ocazia prelungirii contractului de linie de credit încheiat cu CEC BANK SA – Sucursala Braşov din data de 01.10.2010, în luna octombrie 2011 a falsificat prin contrafacerea semnăturii persoanei vătămate BRG înscrisuri oficiale (adiţional la actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011) şi înscrisuri sub semnătură privată (cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011) în scopul producerii de consecinţe juridice întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin.1 din Cod penal (1 faptă) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.1 Cod penal (1 faptă).

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor instanţa va avea în vedere circumstanţele reale ale faptelor şi circumstanţele personale ale acuzaţilor.

În cazul tuturor inculpaţilor instanţa se va orienta în stabilirea pedepselor la cuantumul minim prevăzut de lege pentru infracţiunile comise, aceasta faţă de lipsa antecedentelor penale.

Nu au fost descoperite circumstanţe atenuante care să poată să fie reţinute în cauză.

Niciunul dintre inculpaţi nu şi-a manifestat acordul de a presta muncă în folosul comunităţii.

Având în vedere cele de mai sus, urmează:

1. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, să se dispună condamnarea inculpatei TF la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

2. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatei TF la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod penal se vor contopi pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 10 luni şi 20 de zile (o treime din 2 ani şi 8 luni) inculpata va executa în final pedeapsa de 3 ani, 6 luni şi 20 zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/funcţionar bancar în sistemul de stat, pe o perioadă de 5 ani.

Ca urmare a executării pedepsei în regim de detenţie, în baza art. 65 Cod penal se aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal.

II.

1. În baza art. 297 alin.1 cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatei RAN la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de şef serviciu credite/funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

2. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatei RAN la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de şef serviciu credite/funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 10 luni şi 20 de zile (o treime din 2 ani şi 8 luni) inculpata va executa în final pedeapsa de 3 ani, 6 luni şi 20 zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii public, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/funcţionar bancar în sistemul de stat, pe o perioadă de 5 ani.

Ca urmare a executării pedepsei în regim de detenţie, în baza art. 65 Cod penal se aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal.

III.

1. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatei VMM la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod penal.

IV.

1. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatului NN la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

2. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatului NN la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

3. În baza art. 244 alin. 1 Cod penal se va dispune condamnarea inculpatului NN la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

4. În baza art. 323 teza I din Codul penal se va dispune condamnarea inculpatului NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

5. În baza art. 323 teza I din Codul penal se va dispune condamnarea inculpatului NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

6. În baza art. 323 teza II-a din Codul penal condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

7. În baza art. 323 teza II-a din Codul penal se va dispune condamnarea inculpatului NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 1 an, 4 luni şi 20 de zile (o treime din totalul pedepselor 2 ani şi 8 luni, 6 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni) inculpatul va executa pedeapsa finală de 4 ani şi 20 de zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante nu sunt îndeplinite condiţiile suspendării executării pedepsei. În cauză nu au fost identificate circumstanţe atenuante.

Ca urmare a executării pedepsei în regim de detenţie, în baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal.

1. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

2. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

3. În baza art. 244 alin. 1 Cod penal se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

4. În baza art. 320 alin.1 Cod penal se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

5. În baza art. 320 alin.1 Cod penal se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

6. În baza art. art. 322 alin.1 Cod penal se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

7. În baza art. art. 322 alin.1 Cod penal se va dispune condamnarea inculpatei BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod penal se vor contopi pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 1 an, 8 luni şi 20 de zile (o treime din totalul pedepselor de 2 ani şi 8 luni, 6 luni, 6 luni, 6 luni, 6 luni, 6 luni), inculpata execută pedeapsa finală de 4 ani, 4 luni şi 20 de zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante nu sunt îndeplinite condiţiile suspendării executării pedepsei. În cauză nu au fost identificate circumstanţe atenuante.

Ca urmare a executării pedepsei în regim de detenţie, în baza art. 65 Cod penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b Cod penal.

Latură civilă:

CEC BANK SA prin reprezentant legal s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 836.777,03 lei (vol. I, f. 319). Ulterior a solicitat obligarea inculpaţilor la plata în solidar a dobânzilor şi penalităţilor stabilite potrivit contractului de linie de credit şi a contractului de prelungire a linei de credit.

Pretenţiile solicitate sunt întemeiate în ceea ce priveşte suma de 836.777,03 lei, reprezentând 600.000 lei linia de credit, restul fiind dobânzi şi penalităţi de întârziere. Între acţiunile inculpaţilor şi prejudiciu există o legătură de cauzalitate directă, acesta fiind cauzat prin acţiunile inculpaţilor, acţiunile lor conjugate determină obligarea inculpaţilor în solidar la acoperirea prejudiciului. În ceea ce priveşte calculul dobânzilor şi al penalităţilor în continuare până la recuperarea integrală a debitului, conform contractului de credit, această cerere nu este posibilă ca urmare a constatării actului fraudulos şi al anulării acestuia. Ca atare se va putea acorda doar dobânda legală, de la data pronunţării prezentelor dispoziţii şi până la plata integrală a debitului.

Fiind îndeplinite cerinţele răspunderii civile delictuale, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre acesta şi acţiunile inculpaţilor precum şi vinovăţia acestora, conform art. 998, 999 Cod civil inculpaţii vor fi obligaţi în solidar la plata sumei solicitate la care se va calcula dobânda legală conform celor de mai sus.

Partea civilă BRG s-a constituit parte civilă în cauză cu diferite sume.

Astfel aceasta a solicitat suma de 836.777,03 lei pentru care este executată silit, sumă ce nu se impune a fi acordată, deoarece urmând a se restabili situaţia anterioară, anularea actelor false va lipsi de fundament juridic executarea silită pornită împotriva ei.

Cheltuielile pe care aceasta le-a efectuat în procesele civile referitoare la onorariul avocaţial sau taxa de timbru plătită nu este o despăgubire civilă ce poate fi acordată în prezenta cauză penală, aceste sume de bani urmând a fi solicitate în cauzele civile unde au fost efectuate.

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate, partea civilă a solicitat suma de 100.000 lei pentru acoperirea prejudiciului suferit reprezentând suferinţa cauzată de temerea că îşi va pierde casa în care locuieşte ca urmare a executării silite a creditului.

Daunele morale solicitate sunt aferente infracţiunii de înşelăciune reţinută în sarcina inculpaţilor NN şi BLM.

Din acest punct de vedere CEC BANK nu poate avea calitate de parte responsabilă civilmente pentru că între cei doi şi bancă nu există nici un raport de subordonare.

În măsura în care partea civilă consideră că există o culpă a băncii pentru prejudiciul suferit are deschisă calea acţiunii civile delictuale la instanţa civilă.

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate se impune a preciza că o infracţiune contra patrimoniului nu exclude de plano acordarea de daune morale. O infracţiune contra patrimoniului poate cauza un prejudiciu material ca urmare a inducerii în eroare. De asemenea, o asemenea infracţiune poate genera şi suferinţe care să impună acordarea de daune morale, dacă prin modul în care a fost concepută, comisă şi faţă de urmările acesteia, a produs şi suferinţe psihice.

Astfel cum a reieşit din declaraţia părţii civile şi a martorilor audiaţi pe latura civilă T.R.G. şi L.L.I ca urmare a angrenării părţii civile în procesul privind executarea silită, stresul pe care l-a resimţit datorită temerii că va rămâne fără imobil, împrejurări care i-au afectat sănătatea şi modul firesc de trai, se impune acordarea de daune morale, deoarece între acţiunile inculpaţilor şi acest rezultat există o legătură de cauzalitate.

Pe de altă parte prin restabilirea situaţiei anterioare şi deci prin anularea înscrisurilor falsificate, partea civilă va fi la adăpost de orice consecinţă juridică ce ar rezulta din acţiunile inculpaţilor cercetaţi în prezenta cauză.

Ca atare pentru a compensa suferinţa cauzată, instanţa va acorda părţii civile suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale, restul pretenţiilor urmând a fi respinse.

În baza art. 25 Cod procedură penală urmează a obliga inculpaţii TF, RAN, VMM, NN şi BLM în solidar să plătească părţii civile CEC BANK SA prin reprezentant legal suma de 836.777,03 lei sumă la care se calculează dobânda legală de la data pronunţării prezentelor dispoziţii şi până la plata integrală a prejudiciului. Se va respinge cererea părţii civile constând în calculul dobânzilor şi penalităţilor conform contractului de credit

În baza art. 25 Cod procedură penală urmează a obliga obligă inculpaţii NN şi BLM, în solidar, să plătească părţii civile BRG suma de 5.000 lei daune morale. Se vor respinge restul pretenţiilor. Respinge cererea privind obligarea în solidar a CEC BANK în calitate de parte responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile acordate.

Măsuri asiguratorii:

Conform art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală:

Se va menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatei TF, prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la BRD Groupe Societe Generale SA, CEC BANK, Banca Transilvania până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Se va menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatului NN , prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la Bank Leumi România SA, Banca Comercială Română SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank, Banca Transilvania, Banc Post, Alpha Bank România SA până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Se va menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatei RAN, prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la BRD Groupe Societe Generale SA, CEC BANK, Banca Comercială Română SA, VOLKSBANK România SA, până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Se va menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatei VMM, prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la CEC BANK, Banca Transilvania, până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Pentru suma de 1269,00 lei s-a depus recipisa de consemnare la CEC nr. 972726/1 din data de 04.05.2016 pe numele inculpatei VMM, copia se află depusă la dosarul instanţei fila 95, vol. I, iar originalul se află depus la Registrul de valori al instanţei sub numărul 347/2015.

Pentru suma de 553,00 lei s-a depus recipisa de consemnare la CEC nr. 978749/1 din data de 30.06.2015 pe numele inculpatei VMM, copia se află depusă la dosarul instanţei fila 116, vol. I, iar originalul se află depus la Registrul de valori al instanţei sub numărul 361/2015.

Măsurile asiguratorii au fost instituite şi menţinute pentru a garanta acoperirea prejudiciului.

Restabilirea situaţiei anterioare:

În baza art. 25 alin.3 Cod procedură penală se va dispune desfiinţarea înscrisurilor falsificate de care s-au folosit inculpaţii în activitatea infracţională, respectiv:

-cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31662/01.11.2010, filele 26, 27 vol. III;

-declaraţia pe propria răspundere a numitei BRG în calitate de administrator al S.C. J Soft Consult S.R.L. fila 28 vol. III;

-ordinul de plată nr. 1/01.11.2010 emis de S.C. J Soft Consult S.R.L. fila 70 vol. III;

-cererea de tragere nr. 1/01.11.2010 a S.C. JCS.R.L., înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31760/02.11.2010, fila 60, vol. III;

-contractul de custodie din 01 noiembrie 2010, fila 59 vol. III;

-contractul de credit CEC Bank nr. 1529/01.11.2010, filele 31-47 vol. III;

-contractul de garanţie reală imobiliară Nr. 1265/01.11.2010, filele 48-51 vol. III;

-contractul de garanţie reală imobiliară-stocuri, Nr. 706/01.11.2010, filele 52-55 vol. III;

-actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, filele 61-63 vol. III;

-contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, filele 64-66 vol. III;

-contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, filele 67-69 vol. III;

-cererea de credit înregistrată la CEC BANK – Sucursala Braşov cu nr. 37257/21.10.2011 filele 29, 30 vol. III.

Mijloace materiale de probă:

Constituie mijloc material de probă care rămâne ataşat cauzei un suport optic, CD, marca VERBATIM (DNA-ST BV/381-MS/CD/2015, duplicat depus de partea civilă B. R.G..

Urmează a obliga pe fiecare inculpat să plătească statului câte 2.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

1. În baza art. 297 alin.1 cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata TF (…) la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/ funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

2. În baza art. 297 alin.1 cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata TF la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/ funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 10 luni şi 20 de zile, inculpata execută în final pedeapsa de 3 ani, 6 luni şi 20 zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/funcţionar bancar în sistemul de stat, pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod Penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal.

II.

1. În baza art. 297 alin.1 cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata RAN (…) la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de şef serviciu credite/funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

2. În baza art. 297 alin.1 cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata RAN la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de şef serviciu credite/funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 10 luni şi 20 de zile, inculpata execută în final pedeapsa de 3 ani, 6 luni şi 20 zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii public, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de director de bancă în sistemul de stat/funcţionar bancar în sistemul de stat, pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod Penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal.

III.

1. În baza art. 297 alin.1 cod penal raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata VM (…) la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, sau de a exercita profesia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, respectiv aceea de funcţionar bancar în sistemul de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În baza art. 65 Cod Penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b şi g Cod Penal.

IV.

1. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod Penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod Penal, condamnă pe inculpatul NN (…) la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

2. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod Penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod Penal, condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

3. În baza art. 244 alin. 1 Cod Penal condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

4. În baza art. 323 teza I din Codul penal condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

5. În baza art. 323 teza I din Codul penal condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

6. În baza art. 323 teza II-a din Codul penal condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

7. În baza art. 323 teza II-a din Codul penal condamnă pe inculpatul NN la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 1 an, 4 luni şi 20 de zile, inculpatul execută pedeapsa finală de 4 ani şi 20 de zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal.

1. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod Penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod Penal, condamnă pe inculpata BLM (…) la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

2. În baza art. 297 alin.1 Cod penal raportat la art. 48 Cod Penal, raportat la art. de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod Penal, condamnă pe inculpata BLM la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma complicităţii.

3. În baza art. 244 alin. 1 Cod Penal condamnă pe inculpata BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

4. În baza art. 320 alin.1 Cod penal condamnă pe inculpata BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

5. În baza art. 320 alin.1 Cod penal condamnă pe inculpata BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

6. În baza art. art. 322 alin.1 Cod penal condamnă pe inculpata BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

7. În baza art. art. 322 alin.1 Cod penal condamnă pe inculpata BLM la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Conform art. 38, 39, 45 alin. 2 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei aceasta execută pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 1 an, 8 luni şi 20 de zile, inculpata execută pedeapsa finală de 4 ani, 4 luni şi 20 de zile şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod Penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 literele a, b Cod Penal.

Respinge cererile inculpaţilor NN şi Buliga Luminişa privind schimbarea încadrării juridice.

Latură civilă

În baza art. 25 Cod Procedură Penală obligă inculpaţii TF, RAN, VM, N. N. şi BL în solidar să plătească părţii civile CEC BANK SA prin reprezentant legal suma de 836.777,03 lei sumă la care se calculează dobânda legală de la data pronunţării prezentelor dispoziţii şi până la plata integrală a prejudiciului. Respinge cererea părţii civile constând în calculul dobânzilor şi penalităţilor conform contractului de credit

În baza art. 25 Cod Procedură Penală obligă inculpaţii N. N. şi BL, în solidar, să plătească părţii civile B. R. G. suma de 5.000 lei daune morale. Respinge restul pretenţiilor. Respinge cererea privind obligarea în solidar a CEC BANK în calitate de parte responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile acordate.

Măsuri asiguratorii

Conform art. 404 alin. 4 lit. c Cod Procedură Penală:

Menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatei TF, prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la BRD Groupe Societe Generale SA, CEC BANK, Banca Transilvania până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatului NN , prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la Bank Leumi România SA, Banca Comercială Română SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank, Banca Transilvania, Banc Post, Alpha Bank România SA până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatei R. N. A., prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la BRD Groupe Societe Generale SA, CEC BANK, Banca Comercială Română SA, VOLKSBANK România SA, până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Menţine măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare ale inculpatei VM, prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2015 asupra conturilor bancare deschise la CEC BANK, Banca Transilvania, până la concurenţa sumei de 836.777.03 lei.

Pentru suma de 1269,00 lei s-a depus recipisa de consemnare la CEC nr. 972726/1 din data de 04.05.2016 pe numele inculpatei VM, copia se află depusă la dosarul instanţei fila 95, vol. I, iar originalul se află depus la Registrul de valori al instanţei sub numărul 347/2015.

Pentru suma de 553,00 lei s-a depus recipisa de consemnare la CEC nr. 978749/1 din data de 30.06.2015 pe numele inculpatei VM, copia se află depusă la dosarul instanţei fila 116, vol. I, iar originalul se află depus la Registrul de valori al instanţei sub numărul 361/2015.

Măsura de asiguratorie a fost instituită şi menţinută pentru a garanta acoperirea prejudiciului.

Restabilirea situaţiei anterioare

În baza art. 25 alin.3 Cod procedură penală dispune desfiinţarea înscrisurilor falsificate de care s-au folosit inculpaţii în activitatea infracţională, respectiv:

-cererea de credit înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31662/01.11.2010, filele 26, 27 vol. III

-declaraţia pe propria răspundere a numitei Badea Raluca Georgiana în calitate de administrator al S.C. J Soft Consult S.R.L. fila 28 vol. III

-ordinul de plată nr. 1/01.11.2010 emis de S.C. J Soft Consult S.R.L. fila 70 vol. III

-cererea de tragere nr. 1/01.11.2010 a S.C. JCS.R.L., înregistrată la CEC BANK - Sucursala Braşov cu nr. 31760/02.11.2010, fila 60, vol. III.

-contractul de custodie din 01 noiembrie 2010, fila 59 vol. III

-contractul de credit CEC Bank nr. 1529/01.11.2010, filele 31-47 vol. III

-contractul de garanţie reală imobiliară Nr. 1265/01.11.2010, filele 48-51 vol. III

-contractul de garanţie reală imobiliară-stocuri, Nr. 706/01.11.2010, filele 52-55 vol. III.

-actul adiţional nr. 1/31.10.2011 la contractul de credit nr. 1529 din 01.11.2010, modificat prin actele adiţionale ulterioare, filele 61-63 vol. III

-contractul de gaj - asupra poliţei de asigurare - nr. 1245 din 01.11.2011, filele 64-66 vol. III

-contractul de fideiusiune (garanţie personală) nr. 382 din 31.10.2011, filele 67-69 vol. III

-cererea de credit înregistrată la CEC BANK - SucursalaBraşov cu nr. 37257/21.10.2011 filele 29, 30 vol. III.

Mijloace materiale de probă:

Constituie mijloc material de probă care rămâne ataşat cauzei un suport optic, CD, marca VERBATIM (DNA-ST BV/381-MS/CD/2015, duplicat depus de partea civilă B. R. G..

Obligă pe fiecare inculpat să plătească statului câte 2.000 lei fiecare cu titlu e cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi data de 27.09.2016.

PREŞEDINTE GREFIER

…..

Domenii speta

Abuzuri

Evaziune fiscală

Abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art.13/2 din Legea 78/2000 raportat la 297 alin.1 Cod penal

Domenii speta

Spete similare

Sentinţă civilă - 07.06.2019

Hotărâre - 26.02.2009

Decizie - 14.07.2009

Decizie - 13.03.2009

Decizie - 29.09.2015