Contestaţie

Referat practică neunitară

-Martie 2017 -

Contestația la executare silită

-Denumirea (denumirea)  hotărârii şi termenul de exercitare a căii de atac

I.Denumirea (tipul) hotărârii judecătoreşti prin care este soluţionată contestaţia la executare silită.

Dispoziţiile legale incidente.

Art. 712 Codd procedură civilă dispune : - Obiectul contestaţie. (1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

(2)**) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

(4) Împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării contestaţiei la executare.”

Art. 651 Cod procedură civilă dispune : ” (1) Instanţa de executare este judecătoria .... (3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe. (4) În toate cazurile instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel.”

Faţă de dispozițiile anterior enunţate se reţine că soluţiile instanţei de executare sunt încheieri „dacă prin lege nu se dispune altfel” – alineat 4 art. 651 Cod procedură civilă.

Art. 424  Cod procedură civilă statuează : ” Denumirea hotărârilor (1) Hotărârea prin care cauza este soluţionată de prima instanţă sau prin care aceasta se dezînvesteşte fără a soluţiona cauza se numeşte sentinţă.

(2) Hotărârea prin care judecătoria soluţionează căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege, se numeşte sentinţă.

(3) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului şi recursului în interesul legii, precum şi hotărârea pronunţată ca urmare a anulării în apel a hotărârii primei instanţe şi reţinerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecării cauzei în fond după casarea cu reţinere în recurs se numeşte decizie.

(4) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra contestaţiei în anulare sau asupra revizuirii se numeşte, după caz, sentinţă sau decizie.

(5) Toate celelalte hotărâri date de instanţă se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.”

Faţă de dispoziţiile art. 424 alineat 1 , 2 şi 5 Cod procedură civilă se constată că hotărârea prin care cauza este soluţionată de prima instanţă sau prin care aceasta se dezînvesteşte fără a soluţiona cauza, cea prin care judecătoria soluţionează căile de atac împotriva altor organe cu de activitate jurisdicţională se numeşte sentinţă şi toate celelalte hotărâri date de instanţă se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 712 alineat 4 Cod procedură civilă statuează : ”(4) Împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării contestaţiei la executare.”

Potrivit art. 713 Cod procedură civilă : ” (2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.”

Art. 715 alineat 4 Cod procedură civilă statuează :”(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.”

Art. 718 Cod procedură civilă  dispune :  ”(1) Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel, cu excepţia hotărârilor pronunţate în temeiul art. 712 alin. (4) şi art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condiţiile dreptului comun. (2) Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută. Dacă prin contestaţie s-a cerut lămurirea înţelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicţie, hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia va putea fi atacată numai cu apel, dispoziţiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.”

Atât în doctrină cât şi în jurisprudenţă au fost formulate 2 opinii referitoare la natura soluţiei dată în contestaţia la executare silită de prima instanţă :

Prima opinie : Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia la executare silită este încheiere şi este supusă căii de atac a apelului , termenul de exercitare a apelului fiind de 10 zile de la comunicare, în condiţiile art. 651 alineat 4 Cod procedură civilă .

Ce-a de-a doua opinie : Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia la executare silită este sentinţă şi este supusă căii de atac a apelului / recursului (art.483 alineat 2), termenul de exercitare a apelului/recursului fiind de 30 zile.

Opinez că soluţia dată de prima instanţă contestaţiei la executare silită este sentinţă , termenul căii de atac este de 30 zile , calea de atac fiind după valoarea obiectului , apel sau recurs în cazurile reglementate de art. 712 alineat 4 , 715 alineat 4 art. 718 alineat 2 Cod procedură civilă.

În susţinerea acestei opinii arăt următoarele :

1.În cuprinsul Cărţii V – Despre executarea silită legiuitorul nu foloseşte în cadrul niciunui articol sintagma „sentinţă” şi nici sintagma „decizie” şi prin urmare dispoziţia alineatului 4 a art. 651 Cod procedură civilă potrivit căreia „dacă prin lege nu se dispune altfel” devin inaplicabile în orice procedură a executării silite , în măsura în care se apreciază că legiuitorul ar fi înţeles să folosească în mod expres sintagma sentinţă pentru anumite hotărâri pronunţate în cadrul executării silite de prima instanţă.

2.În cuprinsul Cărţii V – Despre executarea silită legiuitorul foloseşte în mod distinct atât sintagma  „încheiere” cât şi sintagma „hotărâre” atunci când face trimitere la soluţiile ce pot fi date de prima instanţă în cadrul executării silite şi prin urmare această diferenţiere devine lipsită de aplicabilitate prin inexistenţa unui text de lege care să folosească expres sintagma „sentinţă” sau „decizie” , urmând ca toate soluţiile date de prima instanţă în executarea silită să fie denumite „încheieri”.

3.Prin contestaţia la executare silită prima instanţă soluţionează cauza sau se dezînvesteşte fără a o soluţiona, aşa încât soluţionarea contestaţiei prin „încheiere” vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 424 alineat 1 şi 5 Cod procedură civilă, potrivit căruia soluţiile prin care prima instanţa se pronunţa în cauză sau se dezînvesteşte fără a o soluţiona , se numesc sentinţe.

4.Prin interpretarea potrivit căreia în cadrul executării silite , în primă instanţă, soluţia dată partajului bunurilor comune precum şi contestaţiei la titlu, unde sunt analizate apărările de fond ce privesc titlul executoriu,  este încheiere, vine în contradicţie cu următoarele :

4.1În cuprinsul Titlului V , Cartea VI – Procedura partajului judiciar  nu se prevede expres faptul că în cadrul contestaţiei la executare silită partajul se soluţionează prin încheiere. Cerinţa unei prevederi exprese (şi nu dedusă prin interpretare) este reglementată de alineatul 5 al art. 424 Cod procedură civilă potrivit căruia : „toate celelalte hotărâri date de instanţă se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.”

4.2În cadrul contestaţiei la titlu apărările de fond (fondul dreptului) sunt soluţionate prin încheiere contrar dispoziţiilor art. 424 alineat 1 şi 5 Cod procedură civilă.

4.3În măsura în care în cadrul executării silite obiectul contestaţiei îl constituie  partajul bunurilor sau valorificare drept de proprietate , se ajunge la situaţia în care se consfințește cu efect retroactiv sau chiar se valorifica un drept rea/de proprietate şi se pune în discuţie „fondul dreptului” prin încheiere susceptibilă astfel de a fi supusă înscrierii în cartea funciară în condițiile art. 29 şi 35 din Legea nr.7/1996.

Conform art. 29 din Legea nr.7/1996 : „(5)Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă ce poartă menţiunea "conform cu originalul" se comunică de îndată, din oficiu, biroului teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului, în vederea efectuării înscrierilor dispuse privitoare la drepturile reale tabulare, actele şi faptele juridice, precum şi la oricare raporturi juridice supuse publicităţii, referitoare la imobilele înscrise în cartea funciară.”

Conform art. 35 alineat 5 din acelaşi act normativ : „(5)Instanţa judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul.”

5.Articolele în cadrul cărora legiutorul a înteles să folosească în mod distinct sintagma  „încheiere” sau sintagma „hotărâre” sunt următoarele :

5.1Sintagma „încheiere” este folosită în următoarele texte din cadrul executării silite pentru soluţiile primei instanţe : art. 628 alineat 4 - 5 , art. 651 alineat 4, art.653 alineat 2 , art.654 alineat 2, art.666 alineat 2 -8, art.680 alineat 2 , art.684 alineat 2, art. 692 alineat 3-6, art.698 alineat 1 , art. 702 , art.719 alineat 6 şi 7, art.733 alineat 2, art.758 alineat 9, art.774 alineat 2 , art.794 alineat 1 , art.803 alineat 5 , art.824 alineat 2 , art.833 alineat 2 , art.904 , art.906 alineat 2 , art.913 alineat 2.

5.2Sintagma „hotărâre” este folosită în următoarele texte din cadrul executării silite pentru soluţiile primei instanţe :  art.710 alineat 2 ,  art.718 , art. 720 alineat 4 , art. art.721 alineat 4 , art.724 alineat 2 şi 3 , art.726, art.790 alineat 2 şi 8 , art.791, art.792, art.857 alineat 7 , art.877, art.892 alineat 1.

6. Art. 665 Cod procedură civilă dispune : ” De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare. (2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanţa de executare.

Art. 720 Cod procedură civilă statuează : ” Efectele soluţionării contestaţiei statuează  : (1) Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, ţinând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu. (7) În cazul în care constată refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua orice altă măsură prevăzută de lege, instanţa de executare va putea obliga executorul, prin aceeaşi hotărâre, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum şi, la cererea părţii interesate, la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată.

(8) În situaţia prevăzută la alin. (7), instanţa va solicita încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) sau, după caz, actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege.

Art. 56 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești statuează : ”(1)Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. b)-i) se motivează, dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. (2)În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc. (2)În cazul refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la alin. (1), partea interesată poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc (3)Judecarea plângerii se face cu citarea părţilor. În cazul admiterii plângerii instanţa indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul. (3)Judecarea plângerii se face cu citarea părţilor. (4)Hotărârea judecătoriei este supusă recursului. (4)Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.(5)Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase irevocabile. (5)Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.”

Coroborând dispoziţiile art. 720 alineat 7 şi 8 Cod procedură civilă cu dispoziţiile art. 651 alineat 4 Cod procedură civilă se poate concluziona , potrivit primei opinii , faptul că hotărârea prin care instanţa soluţionează plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc este o încheiere ce poate fi apelată în termen de 10 zile de la comunicare , această plângere fiind în toate cazurile şi situaţiile obiectul contestaţiei la executare silită.

Or , pe de o parte executorul judecătoresc este organ cu activitate jurisdicțională iar art. 56 din Legea nr.188/2000 prevede sintagma de hotărâre pentru soluţia pe care judecătoria o pronunţa , ca primă instanţă , în sancționarea refuzului executorului judecătoresc.

Executorul judecătoresc este organ cu activitate jurisdicţională conform art. 1 - 11 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti (art. 11 din lege : ”Conflictele de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti situate în aceeaşi circumscripţie a unei curţi de apel se soluţionează de acea curte de apel, la sesizarea părţii interesate. (2)Când conflictul intervine între birouri de executori judecătoreşti situate în circumscripţii diferite, competenţa aparţine curţii de apel în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. (3)Conflictele de competenţă se soluţionează de urgenţă şi cu precădere. (4)Instanţa se pronunţa în toate cazurile, motivat, prin încheiere definitivă. ).

Pe de altă parte , dispoziţiile art. 424 alineat 2 Cod procedură civilă statuează faptul că (2) Hotărârea prin care judecătoria soluţionează căile de atac împotriva .... altor organe cu astfel de activitate jurisdicțională , în cazurile prevăzute de lege, se numeşte sentinţă.”

În ceea ce priveşte dispoziţiile alineatului 2 al art. 424 Cod procedură civilă , se constată că nici codul de procedură civilă nu instituie vreo excepţie şi nici Legea nr.188/2000 nu instituie o excepţie sau vreo trimitere la art. 651 alineat 4 Cod procedură civilă.

Astfel , conform primei opinii , plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc se soluționează prin încheiere şi nu prin sentinţă , această plângere făcând obiectul contestaţiei la executare silită deşi alineatul 2 al art. 424 nu prevede nicio excepţie (nici direct , nici indirect) şi nici dispoziţiile generale din materia executării silite nu prevăd vreo excepţie în materia plângerii împotriva refuzului executorului judecătoresc.

Principiul incident în cauză este cel potrivit căruia ”Excepțiile trebuie expres prevăzute neputând fi deduse prin interpretare.”

7.Arăt şi faptul că ori de câte ori în cadrul executării silite se face trimitere la soluţia dată contestaţiei la executare silită legiuitorul foloseşte sintagma de  ”hotărâre”.

8.Ca regulă generală prin încheieri sunt puse în discuţie chestiuni litigioase prealabile cercetării „fondului dreptului” care fie sunt de natură a face inutilă cercetarea fondului ori conduc la dezlegarea acestuia , fie sunt chestiuni litigioase ulterioare tranșării  fondului dreptului , prin care se pune în discuţie valorificarea efectivă a dreptului deja statuat într-un titlul executoriu.

II.Calea de atac împotriva soluţiei dată contestaţiei la executare silită şi durata termenului de exercitare.

Dispoziţii legale incidente.

Potrivit dispoziţiilor art.718 Cod procedură civilă  Căi de atac : 

(1) Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel, cu excepţia hotărârilor pronunţate în temeiul art. 712 alin. (4) şi art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condiţiile dreptului comun.

(2) Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută. Dacă prin contestaţie s-a cerut lămurirea înţelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicţie, hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia va putea fi atacată numai cu apel, dispoziţiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.

Faţă de dispoziţiile anterior enunțate concluzionez ca apelul este calea de atac de drept drept comun afară de excepţiile expres prevăzute : art. 712 alineat 4 , art. 715 alineat 4 şi contestaţia la titlul – alineat 2 art. 718 Cod procedură civilă.

Astfel , legiutorul a înţeles să instituie calea de atac ca fiind apelul indiferent de valoarea obiectului contestaţiei , în ceea ce priveşte contestaţia la executare propriu zisă.

În cazul acstei varietăţi de  contestaţie la executare silită calea de atac, indiferent de valoarea obiectului, este apelul.

Cum termenul de drept comun al apelului este de 30 zile nefiind expres prevăzută vreo derogarea de la durata acestuia , opinez ca soluția dată sentinței pronunțată în contestația la executare propriu zisă este apelul cu un termen de 30 zile de la comunicare.

Cât priveşte contestaţia reglementată de art. art. 712 alineat 4 , art. 715 alineat 4 Cod procedură civilă calea de atac poate fi , după valoarea obiectului,  apelul sau recursul.

Potrivit dispozițiilor art. 712 alineat 4 Cod procedură civilă : ” Împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării contestaţiei la executare.”

Potrivit dispozițiilor art. 714 alineat 4 Cod procedură civilă : ” Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.”

Pentru procedura specială a contestației la executare silită dreptul comun în materia căii de atac îl constituie dispozițiile art. 466 alineat 1 Cod procedură civilă şi dispozițiile art. 483 alineat 1 şi 3 Cod procedură civilă.

Art. 466  Cod procedură civilă : ”Apelul principal. Obiectul (1) Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.”

Art. 483 Cod procedură civilă  - Obiectul şi scopul recursului.

(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

(2)*) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.”

Faţă de dispoziţiile anterior enunţate opinez că , raportat la valoarea obiectului în condiţiile contestaţiei la executare silită reglementată de art. 712 alineat 4 şi 714 alineat 4 Cod procedură civilă (partaj , drept real) ,  calea de atac „potrivit dreptul comun” este după caz apelul sau recursul.

În cazul contestaţiei la execitare silită reglementată de art. art. 718 alineat 2 Cod procedură civilă  ”Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută. Dacă prin contestaţie s-a cerut lămurirea înţelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicţie, hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia va putea fi atacată numai cu apel, dispoziţiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.”

Prin urmare şi cazul acestei contestaţii la executare silită putem avea în discuție , fie calea de atac - apelul („supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută.”) fie calea de atac a recursului „dispoziţiile alineatului 1 aplicându-se în mod corespunzător.” ( de ex. partaj bunuri procedură notarială putând fi după caz recurs).

Anexez prezentului referat : Decizia nr.45/19.01.2017 pronunţată în cauza nr.9270/215/2016 de completul C2A în care s-a opinat faptul că soluţia dată contestaţiei la executare silită este încheiere , termenul de apel fiind de 10 zile , încheirea de şedinţă din data de 26.10.2015 pronunţată în cauza nr.41141/215/2014 de completul C5A, încheierea de şedinţă din data de 26.10.2015 nr.12217/225/2013  în care s-a opinat în care s-a opinat faptul că soluţia dată contestaţiei la executare silită este sentinţă , termenul de apel fiind de 30 zile, opinia exprimată în cadrul seminarului INM din data de 04-05.112014 de Curtea de Apel Cluj – opinia exprimată fiind sentinţă , precum şi extras din Noul Cod de procedura civilă , comentat şi adnotat  autori Ciobanu Viorel si Marian Nicolae , Drept procesual civil  - Gabriel Boroi şi Mirela Stancu.

Data Judecător ,

06.03.2017 Manuela Alina Baciu

Domenii speta

Spete similare