Obligaţia de a face

Titlu: obligaţia de a face

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G.

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 509/2016

Şedinţa publică din 01 Aprilie 2016

Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamantele C.J. G. şi C.L.F.F. A. şi intervenienţii în numele reclamantelor G.D., G.P., B.G.G., I.C.V., I.C., C.C.I., S.V., P.I., S.G., C.A., C.-O.C., C.G.M., B.I.C., D.A., G.N.N., B.D.D., M.L.M., D.I.L., S.V.A., S.G.A., M.V.G. şi B.I.I., în contradictoriu cu pârâta A.D.S.B., având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns: consilier juridic D.L. pentru reclamanta C.J. G., consilier juridic M.D.A. pentru C.L.F.F. A. şi consilier juridic Ş.O. pentru pârâta A.D.S.B. şi intervenienţii: S.A., G.P., S.M.V., P.I., S.P.G., C.A., C.-O.C.-N., G.N.N., B.D.D., M.L.M., Ş.V.A., S.G.A., B.I.C., lipsă fiind ceilalţi intervenienţi.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind cererii noi de formulat consilierului juridic D.L. pentru reclamanta C.J. G. depune la dosar concluzii scrise cu privire la cererile de intervenţie în numele reclamantelor formulate în cauza de faţă şi fondul cauzei.

Tribunalul pune în discuţie cererile de intervenţie în numele reclamantelor formulate în cauza de faţă:

Consilier juridic D.L. pentru reclamanta C.J. G. solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi obligarea pârâtei la punerea în posesie a Primăriei Comunei A.; s-a precizat că în anul 2005, s-a reconstituit dreptul de proprietate pe Izlaz, în beneficiul Comunei A., că, în fapt, terenul nu mai este al pârâtei A.D.S. având în vedere Ordinul Prefectului Judeţului G. emis în anul 2005; în anul 2015, pârâta a refuzat predarea terenului, motivat de faptul că terenurile cu plantaţii nu pot fi predate, acestea fiind defrişate, iar terenul în litigiu aparţine domeniului public al Comunei A..

Consilier juridic M.D. pentru C.L.F.F. A., a achiesat la concluziile reprezentantului reclamantei C.J. G., consilier juridic D.L., solicitând de asemenea, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

A precizat că nu se regăseşte ca fiind iniţiat un proiect de hotărâre de guvern pentru trecerea terenului în litigiu din patrimoniul pârâtei, în patrimoniul Comunei A. şi doar ulterior predării terenului între cele două instituţii, poate fi emisă o hotărâre de guvern în acest sens.

Consilier juridic Ş.O. pentru pârâta A.D.S.B., a solicitat respingerea acţiunii, precizând că instituţia pârâtă nu se opune predării terenului în litigiu, dar în drept, este ocupat cu livezi şi se află în proprietatea privată a statului, iar în privinţa faptului că terenul a fost defrişat, s-a învederat faptul că nu a fost solicitat acordul în sensul defrişării de la proprietarul investiţiei, solicitând şi respingerea cererilor de intervenţie formulate în cauză, intervenienţii neavând interes în cauză.

Intervenienţii în numele reclamantelor: S.A., G.P., S.M.V., P.I., S.P.G., C.A., C.-O.C.-N., G.N.N., B.D.D., M.L.M., Ş.V.A., S.G.A., B.I.C., având pe rând cuvântul, au arătat că susţin acţiunea reclamantelor, solicitând ca pârâta să dea reclamantelor terenurilor ce fac obiectul litigiului de faţă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin acţiunea înregistrată la 24.11.2015, pe rolul Tribunalului G. – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal sub numărul de dosar nr.  , reclamantele C.J. G. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, legal reprezentată de Preşedintele Comisiei Judeţene G., Prefect Alin-Vasile Văcaru, cu sediul de citare la Instituţia Prefectului - Judeţul G. şi C.L.F.F. A., legal reprezentată de Preşedintele Comisiei C.V.D., Primarul Comunei A., a formulat cerere de chemare în judecată împotriva A.D.S.B., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei ADS Bucureşti să procedeze la predarea către C.L.F.F. A., a suprafeţei de 37,05 ha teren situat în zona „Câmpu Mare”, tarlaua 30, pe raza Comunei A., judeţul G., teren ce în prezent are categoria de folosinţă „curţi construcţii” şi pentru care în temeiul legilor fondului funciar s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea Comunei A., prin Ordinul Prefectului nr. 578/07.12.2005, completat şi modificat de Ordinul Prefectului nr. 222/18.09.2015, din următoarele considerente:

În fapt, în anul 2005, urmare solicitării Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar A., adresată Instituţiei Prefectului - Judeţul G., în baza prevederilor art. 33 şi art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicată şi actualizată, Prefectul Judeţului G. a emis Ordinul nr. 578/ 07.12.2005 privind trecerea în proprietatea privată a comunei A., a izlazului comunal în suprafaţă de 37,05 ha, suprafaţă de teren care provenea din fostul izlaz comunal existent anterior anului 1948, care urmare preluării abuzive din perioada comunistă se regăsea în anul 2005 în patrimoniul ADS Bucureşti şi în exploatarea S.C. Z. S.A. B.-P.. Ulterior constituirii dreptului de proprietate prin ordinul prefectului sus menţionat, Primăria Comunei A. şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară a judeţului G. pentru terenul de 37,05 ha situat în tarlaua 30, înfiinţându-se cartea funciară nr. 212 cu numărul cadastral 425.

Potrivit prevederilor art. 47 din H.G. nr. 890/2005, actualizată, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, suprafeţele de teren reconstituite în baza legilor fondului funciar ulterior validării dreptului de proprietate la nivelul comisiilor judeţene, se vor preda de către ADS Bucureşti, pe bază de protocol, comisiilor locale.

În speţa dată, validarea dreptului de proprietate s-a realizat în cadrul şedinţei Comisiei Judeţene G. din data de 25.11.2005. Legalitatea emiterii Ordinul Prefectului nr. 578/07.12.2005 nu a fost contestată până în prezent de persoane interesate de anularea acestuia, în condiţiile în care dreptul de proprietate al Comunei A. constituit pe cele 37,05 ha, a fost înscris în cartea funciară şi deci a devenit opozabil „erga omnes”, inclusiv Agenţiei Domeniilor Statului (CF nr. 212 Comuna A.).

Cerere de chemare în judecată a fost motivată de faptul că, deşi potrivit prevederilor legale mai sus invocate, ADS Bucureşti avea obligaţia legală de a preda cele 37,05 ha teren către Comisia Locală A., în pofida nenumăratelor demersuri efectuate până în prezent, acest fapt nu s-a concretizat.

Spre exemplificare, reclamantele au invocat ultimul demers efectuat în acest sens şi arătăm că prin adresa nr. 12280/24.09.2015, Instituţia Prefectului - Judeţul G. a solicitat ADS Bucureşti, după prealabile consultări ale factorilor de conducere de la nivelul Instituţiei Prefectului - Judeţul G. şi Primăriei A., cu factorii de conducere ai ADS, întocmirea protocolului de predare primire pentru suprafaţa în cauză, însă prin adresa nr. 79424/06.10.2015, ADS Bucureşti răspunde negativ acestei solicitări, motivând că suprafeţele ce reprezintă plantaţii de pomi ce nu pot face obiectul întocmirii unor astfel de protocoale.

De asemenea, reclamantele au solicitat a se observa că refuzul ADS de predare a suprafeţei în cauză, este nejustificat întrucât această suprafaţă nu mai reprezintă în prezent, plantaţie de pomi fructiferi, urmare autorizaţiilor de defrişare nr. 46-50, 51-64 din data de 20.01.2006 eliberate de Ministerul Agriculturii prin care s-a aprobat defrişarea plantaţiilor înfiinţate în urmă cu circa 30 ani, la acel moment, categoria de folosinţă a terenului fiind transformată în păşune, iar ulterior prin Decizia DADR nr. 18/28.06.2006, respectiva suprafaţă fiind scoasă din circuitul agricol cu scopul strămutării gospodăriilor afectate de calamităţi naturale în comunele Roşia de Amaradia şi Bustuchin, cu întocmirea PUZ - ului corespunzător, potrivit legii.

Au precizat reclamantele faptul că, în urma calamităţii naturale ce a constat în alunecările de teren survenite în primăvara anului 2006, în zona Seciuri - Ruget pe raza Comunei Roşia de Amaradia şi Bustuchin, Guvernul României a decis strămutarea unui număr de circa 300 familii şi construirea unor case de locuit cu scopul diminuării efectelor acestei calamităţi naturale, case ce au fost construite chiar pe suprafaţa de 37,05 cu acordul tuturor factorilor de decizie (Instituţia Prefectului - Judeţul G., ISU G., Primăria Comunei A., structurile deconcentrate ale Ministerului Agriculturii).

Astfel, prin implementarea prevederilor HG 810/2006 pentru aprobarea programului de reconstrucţie a caselor de locuit afectate de calamităţile naturale, Guvernul României a reconstruit pe terenul de 37,05 ha un număr de 286 case, locuinţe ce au fost transmise în proprietate cetăţenilor afectaţi de alunecările de teren, terenul aferent acestora fiind inventariat în domeniul public al Comunei A., prin H.C.L. nr.22/2006, dezmembrat în loturi prin H.C.L. nr. 41/29.09.2013 şi atribuit în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor proprietarilor caselor construite de Guvern prin HCL nr. 18/2012 modificat şi completat de H.C.L. nr. 50/2013. Măsurile anterior arătate, luate de autorităţile publice centrale şi locale au fost justificate de caracterul de urgenţă impus de alunecările de teren, cu scopul înlăturării de îndată a efectelor acestora.

Pentru suprafaţa de teren aferentă acestor construcţii, după aprobarea legală a defrişării plantaţiilor ieşite din uz şi scoaterea din circuitul agricol, Consiliul Local A. prin H.C.L.  nr. 24/24.05.2006 a aprobat PUZ-ul localităţii, act administrativ prin intermediul căruia categoria de folosinţă a terenului de 37,05 ha păşune a fost schimbată în categoria de folosinţă, curţi construcţii.

Cu toate că terenul aparţine indiscutabil domeniului public al Comunei A., dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară, că plantaţiile existente anterior reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea Comunei A. au fost legal desfiinţate şi terenul este scos din circuitul agricol, cu ocazia inventarierii terenurilor potrivit Legii nr. 165/2013, ADS Bucureşti a transmis comisiei de inventariere documente prin care a ridicat pretenţii asupra acestui teren, fapt ce a condus la inventarierea acestuia ca aparţinând încă, în administrare ADS.

În această situaţie au fost reluate demersurile de încheiere a protocolului de predare-primire între ADS şi Primăria Comunei A., iniţial primind recomandări din partea reprezentanţilor ADS de a întocmi un proces verbal de delimitare a respectivei suprafeţe de teren potrivit categoriilor de folosinţă existente anterior reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea Comunei A., motivat de faptul că doar în acest mod pot efectua predarea suprafeţei în cauză, fapt concretizat în întocmirea procesului verbal de delimitare nr. 4574/18.08.2015, care a fost aprobat în şedinţa comisiei judeţene din data de 18.09.2015 şi validat prin Ordinul Prefectului nr. 222/18.09.2015, însă datorită birocraţiei, reticenţei funcţionarilor care lucrează în ADS Bucureşti şi instabilităţii politice care influenţează la modul general conducerea ministerelor şi a celorlalte agenţii şi organisme guvernamentale, total nejustificat în opinia noastră s-a refuzat încheierea acestui protocol, motivat eronat faţă de situaţia dată, de faptul că plantaţiile de pomi fructiferi nu pot face obiectul unor astfel de protocoale de predare primire, aşa cum rezultă din adresa ADS nr. 79424/06.10.2015.

În concluzie, în raport de prevederile art. 1, alin. 1-2 din Legea nr. 554/2004 care dispune că „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.

Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Coroborate cu dispoziţiile art. 8, teza II-a din acelaşi act normativ, care prevede că „De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.

Reclamantele au arătat că au adresat solicitarea că prin sentinţa ce se va pronunţa să dispuneţi obligarea pârâtei să procedeze la predarea către C.L.F.F. A., a suprafeţei de 37,05 ha teren curţi construcţii, situat în zona „Câmpu Mare”, tarlaua 30, pe raza Comunei A., judeţul G., pentru care în temeiul legilor fondului funciar s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea Comunei A., judeţul G..

În drept, reclamantele şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ şi pe dispoziţiile art. 903 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

În baza art. 583, raportat la art. 223, alin. 3, Cod de procedură civilă, reclamantele  au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire, reclamantele  au depus la dosar în fotocopie următoarele documente: Ordinul Prefectului nr. 578/07.12.2005, anexa 14 şi actele ce au stat la baza emiterii acestuia; Referatul nr. 12280/14.09.2015, aprobat în şedinţa Comisiei judeţene din data de 18.09.2015; Ordinul Prefectului nr. 222/18.09.2015; procesul-verbal de delimitare din data de 18.08.2015 şi planul cadastral vizat de O.C.P.I. G.; corespondenţa comisiei locale cu ADS anterior primirii refuzului de încheiere a protocolului de predare primire; adresa Instituţiei Prefectului - Judeţul G. nr. 12280/24.09.2015 prin care se înainta la ADS documentaţia necesară încheierii protocolului de predare primire al suprafeţei de 37,05 ha şi adresa ADS nr. 79424/06.10.2015, prin care s-a refuzat nejustificat predarea pe motivul nereal că plantaţiile nu pot fi predate; Decizia nr. 18/28.06.2006 a DADR G., de scoatere din circuitul agricol al suprafeţei în cauză, fundamentată pe avizul prealabil al Ministerului de resort nr. 5408/08.06.2006; acte administrative (H.C.L.-uri) adoptate de Consiliul local A., în exercitarea atribuţiilor legale în calitate de gestionar al patrimoniului Comunei A.; Extras CF 212 pentru terenul de 37,05 ha proprietatea Comunei A..

Pârâta A.D.S., înfiinţată în baza Legii nr. 268/2001, reprezentată legal prin Preşedinte I.D.H.M., în conformitate cu prevederile art. 205 şi urm. din Noul Cod. proc. civ., a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de C.J. G. şi C.L.F.F. A., solicitând respingeţi ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată ce constituie obiectul prezentei cauze dedusă judecăţii, reclamantele au solicitat obligarea ADS la predarea către CLFF A. a suprafeţei de 37,05 ha teren situat în zona Câmpu Mare, tarlaua 30, pe raza comunei A., jud. G..

Reclamantele şi-au motivat cererea pe considerentul că în baza Legii nr. 18/1991, Prefectul judeţului G. a emis Ordinul nr. 578/07.12.2005 privind trecerea în proprietatea privată a comunei A. a izlazului comunal în suprafaţă de 37,05 ha suprafaţă de teren care provenea din fostul izlaz comunal, teren ce se află în patrimoniul ADS şi în exploatarea SC Z. SA. Bumbeşti Pitic.

Reclamantele au mai susţinut că ADS a refuzat predarea terenului în litigiu motivat de faptul că suprafeţele ce reprezintă plantaţii de pomi nu pot face obiectul unor astfel de protocoale.

Că, cererea reclamantelor este neîntemeiată, Subscrisa neopunându-se predării de teren, însă, urmărind că predarea să se efectueze cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În legile de fond funciar, legiuitorul chiar a stabilit în sarcina ADS obligaţia de a verifica legalitatea documentaţiei de retrocedare, precum şi sesizarea organelor în drept în cazul în care se constată nereguli.

Conform prevederilor art. 7, alin. (7) din Legea nr. 268/2001 coroborat cu prevederile art. 9 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, A.D.S. predă prin protocol de predare - preluare, comisiilor locale terenurile cu destinaţie agricolă care fac obiectul retrocedării, în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, în baza unei documentaţii înaintată de Comisia judeţeană de fond funciar.

Conform evidentei de fond funciar, ADS deţine în administrare conform inventarierii efectuate in baza Ordinului comun MAP/MAAP nr. 150/106/2002, suprafaţa de 37,05 ha situată pe raza localităţii A., judeţul G. identificată astfel: 34,53 ha livada - domeniul privat; 0,59 ha păşune - domeniul privat; 0,86 ha ape bălti - domeniul privat şi 1,07 ha drumuri - domeniul privat.

Demersurile efectuate de către administraţia locală în privinţa modificării destinaţiei terenului, precum şi a categoriei de folosinţă a acestor suprafeţe de teren, nu au fost aduse la cunoştinţă A.D.S., cu toate că pentru întocmirea fiecărui document prin care au fost efectuate modificări, se impunea solicitarea acordului administratorului de drept.

Odată cu efectuarea inventarierii în baza Legii nr. 165/2013 s-a constatat ca terenul administrat de ADS este afectat de construcţii tip locuinţa edificate în baza prevederilor legale a H.G. nr. 810/2006 pentru aprobarea programului de reconstrucţie a caselor de locuit afectate de calamităţi naturale. În conţinutul acestui act normativ, nu este prevăzut faptul că locuinţele se vor construi pe terenuri aflate în administrarea ADS, amplasamentul lor fiind stabilit prin H.C.L. nr. 22/2006 al comunei A..

În vederea reglementarii situaţiei juridice a suprafeţei de teren, a fost înaintată Agenţiei Domeniilor Statului de Instituţia Prefectului - jud. G., documentaţia necesară întocmirii protocolului de predare-preluare nr. 12280/24.09.2015, înregistrată la A.D.S. - Direcţia Administrare Patrimoniu cu nr. 79424/02.10.2015, prin care s-a solicitat predarea suprafeţei de 37,05 ha teren cu destinaţie agricolă de la S.A. Z. S.A. Bumbeşti, către C.L.F.F. A.. În urma verificării documentaţiei de retrocedare, conform prevederilor legale în vigoare şi Normelor interne nr. 89324/24.01.2012, privind încheierea protocoalelor de predare preluare, documentaţia mai sus amintită a fost returnată către Instituţia Prefectului - jud. G. prin adresa nr. 79424/06.10.2015, adresă pe care o anexăm alăturat, în copie.

A menţionat pârâta faptul că suprafeţele de teren ocupate de categoria de folosinţă „livadă” nu pot fi restituite în administrarea primăriilor pentru a fi folosite ca păşuni comunale având în vedere prevederile art. 44 din Legea nr. 18/1991 „art. 44 (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezarii şi câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Din cele expuse, rezultă în mod indubitabil că terenul în litigiu se află înregistrat în patrimoniul ADS, unde figurează ca având categoria de folosinţă livadă, prevederile legale în vigoare interzicând trecerea acestor terenuri în administrarea primăriilor pentru a fi folosite ca păşuni comunale.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, prevedere la art. 4 că „Deţinătorii de pajişti, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. f), sunt obligaţi sa menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 Ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea data, inclusiv cele aflate în administrarea ADS”.

Mai mult, astfel cum a arătat pârâta, schimbarea categoriei de folosinţă se efectuează cu acordul deţinătorului terenului, respectiv cu acordul ADS în cazul de faţă, însă, astfel cum susţin chiar reclamantele, categoria de folosinţă a terenului în litigiu s-a realizat fără acordul ADS, fapt care atrage nevalabilitatea dispoziţiei de schimbare a categoriei de folosinţă.

În acest moment, terenul în litigiu este un teren pe care se află construcţii, drept pentru care nu mai sunt îndeplinite condiţiile ca terenul să se predea ca având categoria de folosinţă livadă sau păşune, situaţia de fapt, care nu poate fi trecută cu vederea, este aceea că terenul este ocupat de construcţii.

Drept urmare, predarea de către ADS a terenului ca având categoria de folosinţă izlaz, astfel cum au solicitat reclamantele, în primul rând contravine prevederilor legale, iar în al doilea rând, nu ar rezolva problema.

Soluţia de rezolvare a situaţiei este foarte simplă, fiind reglementată de legile în vigoare şi constă în promovarea de către reclamante a unei hotărâri de guvern de stabilire a categoriei de folosinţă a terenului în teren curţi construcţii, precum şi de trecere a respectivului teren din administrarea ADS în administrarea CL A..

Din cele expuse, rezultă că modalitatea de intrare în legalitate cu privire la terenul în litigiu este foarte simplă şi la îndemâna reclamantelor, Subscrisa exprimându-şi întreaga disponibilitate pentru soluţionarea situaţiei de faţă, în limitele stabilite de lege.

Pentru aceste considerente, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantelor ca neîntemeiată.

În drept, pârâta şi-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile Legii nr. 268/2001, H.G. nr. 626/2001, art. 205 şi urm. din noul Cod de Pr.Civ., O.U.G. nr. 34/2013, precum şi pe toate prevederile legale invocate în prezenta.

În susţinerea celor invocate, pârâta a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri şi orice alte probe care vor fi apreciate ca utile şi pertinente în soluţionarea cauzei.

Reclamantele C.J. G. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, legal reprezentată de Preşedintele Comisiei Judeţene G., Prefect Alin-Vasile Văcaru şi C.L.F.F. A., legal reprezentată de Preşedintele Comisiei C.V.D., Primarul Comunei A., au formulat în termen legal, răspuns la întâmpinarea pârâtei A.D.S.B., arătând următoarele:

În esenţă, întâmpinarea Agenţiei Domeniilor Statului formulată în dosarul nr. 7492/95/2015 se rezumă la a învedera faptul că, potrivit legii terenurile din categoria de folosinţă livadă, nu pot fi restituite primăriilor pentru a fi administrate ca păşuni, aspect nerelevant în cauza de faţă, deoarece aşa cum am demonstrat prin cererea de chemare în judecată şi documentele anexate, terenul în suprafaţă de 37,05 ha, în prezent nu mai are categoria de folosinţă livadă, ci curţi construcţii şi drumuri.

Au reiterat reclamantele faptul că, Instituţia Prefectului - Judeţul G. a solicitat ADS Bucureşti, după prealabile consultări ale factorilor de conducere de la nivelul Instituţiei Prefectului - Judeţul G. şi Primăriei A., cu factorii de conducere ai ADS, întocmirea protocolului de predare - primire pentru suprafaţa în cauză, potrivit legislaţiei funciare, însă prin adresa nr. 79424/06.10.2015, APS Bucureşti a răspuns negativ acestei solicitări, motivând că suprafeţele respective reprezintă încă plantaţii de pomi, ce nu pot face obiectul întocmirii unor astfel de protocoale.

Insistăm în a arăta că această suprafaţă nu mai reprezintă în prezent plantaţie de pomi fructiferi, urmare autorizaţiilor de defrişare nr. 46-50 şi nr. 51-64 din data de 20.01.2006, eliberate de Ministerul Agriculturii, prin care s-a aprobat defrişarea plantaţiilor, la acel moment categoria de folosinţă a terenului fiind transformată în păşune, iar ulterior prin Decizia DADR nr. 18/28.06.2006, respectiva suprafaţă a fost scoasă din circuitul agricol cu scopul creării posibilităţii strămutării gospodăriilor afectate de calamităţi naturale, în comunele Roşia de Amaradia, A. şi Bustuchin, cu întocmirea PUZ - ului corespunzător, potrivit legii.

A reamintit reclamantele faptul că în urma calamităţilor naturale din anul 2005, mai multe gospodării de pe teritoriul comunelor A., Roşia de Amaradia şi Bustuchin, judeţul G. au fost afectate de alunecări de teren şi s-a impus strămutarea acestora.

Primăria Comunei A. a hotărât să pună la dispoziţia celor rămaşi fără case terenuri de câte 1000 mp pentru fiecare gospodărie afectată, teren situat în punctul Câmpu Mare din comuna A. - fost izlaz comunal anterior anului 1948, teren pe care s-a constituit prin ordin al prefectului dreptul de proprietate în favoarea comunei, potrivit legislaţiei funciare.

Astfel, în baza Ordinului Prefectului nr.578 din data de 07.12.2005 emis ide Instituţia Prefectului - Judeţul G., terenul din intersecţia DJ 661 cu DJ 675 B, latura sud - est, în suprafaţă de 37,05 ha, a trecut în proprietatea privată a comunei A..

Terenul în cauză a fost situat în extravilanul comunei A. până în anul 2005, când a fost elaborat Planul Urbanistic Zonal şi a fost trecut în intravilan, pentru a se executa construcţii pe acest teren (în prezent există (construcţii pe acest teren în suprafaţă de 37,05 ha, edificate prin finanţare guvernamentală).

Astfel, prin implementarea prevederilor H.G. nr. 810/2006 pentru aprobarea programului de reconstrucţie a caselor de locuit afectate de calamităţile naturale, Guvernul României a reconstruit pe terenul de 37,05 ha un număr de 286 case, locuinţe ce au fost transmise în proprietate cetăţenilor afectaţi ide alunecările de teren, terenul aferent acestora fiind inventariat în domeniul public al Comunei A., prin H.C.L. nr. 22/2006, dezmembrat în loturi prin H.C.L. nr. 41/29.09.2013 şi atribuit în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor proprietarilor caselor construite de Guvern prin H.C.L. nr. 18/2012, modificat şi completat de HCL 50/2013. Măsurile anterior arătate, luate de autorităţile publice centrale şi locale au fost justificate de caracterul de urgenţă impus de alunecările de teren, cu scopul înlăturării de îndată a efectelor acestora.

Pentru suprafaţa de teren aferentă acestor construcţii, după aprobarea Consiliul Local A. prin H.C.L. nr. 24/24.05.2006 a aprobat PUZ-ul localităţii, act administrativ prin intermediul căruia categoria de folosinţă a terenului de 37,05 ha păşune a fost schimbată în categoria de folosinţă, curţi construcţii.

Cu toate că Instituţia Prefectului - Judeţul G. a făcut toate demersurile legale către ADS de solicitare a întocmiri protocolului de predare-primire a suprafeţei de 37,05 ha către CLFF A., ADS a refuzat predarea terenului solicitat, motivate de faptul nereal că acesta reprezintă plantaţie de pomi fructiferi.

Pârâta, la pagina 5 din întâmpinare specifica faptul că în opinia acesteia „soluţia de rezolvare a situaţiei este foarte simplă,, fiind reglementată de legile în vigoare şi constă în promovarea de către reclamante a unei hotărâri de guvern de stabilire a categoriei de folosinţă a terenului, în teren curţi construcţii, precum şi de trecere a respectivului teren din administrarea ADS în administrarea Consiliului Local A..

Cu privire la această recomandare a pârâtei, de a întocmi un proiect de hotărâre de Guvern, au arătat reclamantele că schimbarea categoriei de folosinţă nu este atributul guvernului, iar eventuala hotărâre de guvern prin intermediul căreia să se aprobe transmiterea terenului din proprietatea publică a statului şi din administrarea ADS, în domeniul public al comunei A. şi în administrarea Consiliului Local al Comunei A., judeţul G., nu este posibilă a fi aprobată, în raport de prevederile art. 860 alin. (3) din N.C.C., care dispune că „bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului, în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers, decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers, se face în condiţiile legii. Faţă de acest text de lege invocat şi de faptul că patrimoniul ADS a fost stabilit prin legea de înfiinţare, singura modalitate de trecere a respectivului teren din administrarea ADS în administrarea CL A., este cea prevăzută de legislaţia funciară, urmând ca după încheierea protocolului de predare-primire. A.D.S. să-şi actualizeze inventarul patrimoniului propriu şi să iniţieze demersurile legale de modificare şi actualizare a acestuia.

De altfel, Legea nr. 268/2001 permite ADS să procedeze la predarea terenurilor către comisiile locale, pentru punerea in posesie, după delimitare în teren, de către OCPI şi ADS - Biroul Judeţean şi validare amplasament de către comisia judeţeană.

Nefinalizarea procedurii de predare primire a terenului anterior reconstituit potrivit legii, în mod vădit este imputabilă exclusiv autorităţilor administrative competente, în speţă. Agenţiei Domeniilor Statului.

Pentru toate aceste considerente reclamantele au solicitat, analizând înscrisurile depuse la dosar, admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată şi pe cale de consecinţă să dispuneţi obligarea pârâtei să procedeze la predarea către C.L.F.F. A., a suprafeţei de 37,05 ha teren curţi construcţii, situat în zona „Câmpu Mare”, tarlaua 30, pe raza Comunei A., judeţul G., pentru care în temeiul legilor fondului funciar s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea Comunei A., judeţul G..

În drept, reclamantele şi-au întemeiat răspunsul la întâmpinarea pârâtei pe dispoziţiile art. 201, alin. 2, din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Intervenienţii în numele reclamantelor G.D., G.P., B.G.G., I.C.V., I.C., C.C.I., S.V., P.I., S.G., C.A., C.-O.C., C.G.M., B.I.C., D.A., G.N.N., B.D.D., M.L.M., D.I.L., S.V.A., S.G.A., M.V.G. şi B.I.I., în temeiul articolului 63, având în vedere Codul de procedură civilă, au formulat cerere de intervenţie accesorie, în sprijinul cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului mai sus menţionat, formulate de reclamantele Comisiei Judeţene de Fonduri Funciare şi C.L.F.F. A..

În fapt, au arătat intervenienţii că sunt proprietarii caselor de locuit pe unul dintre loturile de 1000 mp, ce fac parte din terenuri în suprafaţă totală de 37,05 ha situate în zona Câmpu Mare, comuna A., judeţul G.. Construcţiile respective le-au fost atribuite în proprietate de Autoritatea Statului Român, ca urmare a faptului că în anul 2006 locuinţele acestora personale din comuna Roşia de Amaradia, sat Seciuri, le-au fost distruse de alunecările de teren. Cu toate că sunt proprietarii construcţiei şi că Primăria Comunei A. le-au atribuit în folosinţă gratuită terenul, nu pot beneficia de folosinţa acestuia şi posibilitatea dobândirii proprietăţii în condiţiile legii, deoarece pârâta Agenţia Domeniului Statului (A.D.S.), a considerat în mod nejustificat că respectiva suprafaţă de teren are încă modul de folosinţă - Plantaţie pomi fructiferi şi pentru acest motiv nereal, a refuzat predarea suprafeţei de 37,05 (13 către Comisia Locala de Fond Funciar A..

Datorită acestui fapt, circa 300 de proprietari strămutaţi din comunele Bustuchin şi Roşia de Amaradia au fost prejudiciaţi neputând intra în proprietatea efectivă a loturilor atribuite, fiind împiedicaţi să răzbată succesiuni de pe urma unor proprietari care în timp au decedat, urmând a dispune prin acte translative de proprietate asupra construcţiei dobândite în mod legal. De asemenea, Autorităţile Publice Locale se găsesc într-un impas în ceea ce priveşte realizarea unor investiţii privind canalizarea, aducţiunea de apă.

Intervenienţii au anexat în copie cu originalul în 4 exemplare procesul-verbal prin care i s-a transmis proprietatea construcţiei.

 Pârâta A.D.S., înfiinţată în baza Legii nr. 268/2001, reprezentată legal prin Preşedinte I.D.H.M., a formulat note scrise cu privire la răspunsul la întâmpinare formulat de reclamante şi a solicitat înlăturarea susţinerilor acestora ca fiind neîntemeiate.

Că, după cum se poate lesne constata din simpla lecturare, susţinerile reclamantelor nu corespund adevărului.

În primul rând, în viziunea reclamantelor, faptul că terenul în litigiu are categoria de folosinţă livadă şi că nu poate fi predat primăriilor pentru a fi administrat ca păşuni, nu are relevanţă în cauza de faţă, atâta timp cât, în accepţiunea reclamantelor, respectivul teren, în prezent, nu mai are categoria de folosinţă livadă, ci curţi construcţii şi drumuri.

Or, reclamantele au omis să precizeze actele legale prin care s-a schimbat categoria de folosinţă a terenului în litigiu, în condiţiile în care, astfel cum am arătat pe larg în întâmpinare, ceea ce este de necontestat este faptul că, în cazul de faţă nu s-a parcurs procedura legală privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenului şi trecerii acestuia din administrarea ADS în administrarea Consiliului Local A..

Din susţinerile reclamantelor şi ale Subscrisei, ceea ce este de necontestat este că, în fapt, pe terenul în litigiu s-au construit locuinţe pentru cetăţeni din comuna A., iar în drept, respectivul teren figurează ca fiind livadă în administrarea ADS.

Drept urmare, în mod firesc, logic şi legal, se impun a fi întreprinse demersurile legale, necesare intrării în legalitate, în sensul că situaţia de fapt să corespundă cu situaţia de drept.

Intrarea în legalitate cu privire la terenul în litigiu ar trebui să constituie interesul firesc al reclamantelor, drept pentru care, este surprinzătoare, chiar de neînţeles poziţia reclamantelor care, în loc să procedeze pentru reglementarea situaţiei, insistă în continuarea judecării prezentei cauze şi în afirmarea unor situaţii care nu corespund adevărului.

În al doilea rând, reclamantele invocă faptul că, în prezent, terenul în litigiu nu mai reprezintă plantaţie de pomi fructiferi urmare a autorizaţiilor de defrişare nr. 47 - 50 şi 51 - 64 din data de 20.01.2006 eliberate de MADR.

Faţă de acest aspect se impune să arătăm că respectivele autorizaţii de defrişare nu dovedesc că respectivul teren nu ar mai reprezenta plantaţie de pomi fructiferi, în condiţiile în care, astfel cum se precizează în adresa nr. 16559/16053/27.10.2008 emisă de direcţia de specialitate din cadrul ADS, în conformitate cu Legea Pomiculturii nr. 348/2003, defrişarea este solicitată de către proprietarul investiţiei, motiv pentru care, prin respectiva adresă, ADS a solicitat primăriei A., documentul prin care se dovedeşte că primăria comunei A. este proprietară pe investiţia societăţii Z. S.A. Bumbeşti Pitic, cât şi adresă de la OCPI G. care să arate că şi-au însuşit această schimbare de categorie de folosinţă de la livadă la păşune.

În al treilea rând, reclamantele susţin că în conformitate cu prevederile art. 860 alin. 3 din N.C.C., terenul nu se poate transmite din proprietatea publică a statului şi din administrarea ADS, în domeniul public al comunei A. şi în administrarea Consiliului Local al comunei A., prin hotărâre de guvern.

A solicitat pârâta să se constate că raţionamentul reclamantelor este greşit în condiţiile în care terenul în litigiu nu aparţine domeniului public al statului ci domeniului privat conform inventarierii efectuate în baza Ordinului comun MAP/MAAP nr. 150/106/2002.

Că, mergând mai departe pe acest raţionament greşit, reclamantele au susţinut că nefinalizarea procedurii de predare/primire a terenului în litigiu este imputabilă ADS.

După cum bine se cunoaşte, legile de fond funciar prevăd o procedură strictă de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptăţite.

Singura atribuţie prevăzută de legiuitor în sarcina ADS în procedura de retrocedare, constă în predarea de teren către comisiile de fond funciar, la solicitarea expresă a CJFF şi în baza unei documentaţii stabilită în mod expres de legiuitor.

Drept urmare, atribuţia ADS de predare teren către comisiile locale, apare ca fiind o atribuţie condiţionată de îndeplinirea atribuţiilor stabilite de legiuitor în sarcina comisiilor locale şi comisiilor judeţene, drept urmare, atâta timp cât cele două comisii de fond funciar nu şi-au îndeplinit atribuţiile ce le revin, ADS nu poate proceda la predarea terenului.

Din cele expuse, rezultă în mod clar şi de netăgăduit, faptul că, atâta timp cât CLFF A. şi CJFF G. nu au întocmit şi nu au prezentat Subscrisei o documentaţie completă din prisma cerinţelor legale, ADS nu poate proceda la predarea terenului în litigiu şi nu poate fi astfel ţinută răspunzătoare că nu a predat terenul în cauză.

În concluzie, a arătat pârâta că, având în vedere situaţia de fapt şi de drept, modalitatea de intrare în legalitate cu privire la terenul în litigiu este foarte simplă şi la îndemâna reclamantelor, Subscrisa exprimându-şi întreaga disponibilitate pentru soluţionarea situaţiei de faţă, în limitele stabilite de lege, anexând în dovedire înscrisuri.

Pârâta A.D.S., înfiinţată în baza Legii nr. 268/2001, reprezentată legal prin Preşedinte I.D.H.M., în conformitate cu prevederile art. 205 şi urm. din Noul Cod. proc. civ., a formulat întâmpinare la cele 22 de cereri de intervenţie accesorie formulate în prezenta cauză, pe care a solicitat să fie respinse ca inadmisibile, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată ce constituie obiectul prezentei cauze dedusă judecăţii, reclamantele au solicitat obligarea ADS la predarea către CLFF A. a suprafeţei de 37,05 ha teren situat în zona Câmpu Mare, tarlaua 30, pe raza comunei A., jud. G..

Din susţinerile reclamantelor şi ale Subscrisei, ceea ce este de necontestat este că, în fapt, pe terenul în litigiu s-au construit locuinţe pentru cetăţeni din comuna A., iar în drept, respectivul teren figurează ca fiind livadă în administrarea ADS.

Drept urmare, în mod firesc, logic şi legal, se impun a fi întreprinse demersurile legale, necesare intrării întrării în legalitate, în sensul că situaţia de fapt să corespundă cu situaţia de drept.

Din susţinerile intervenienţilor rezultă că aceştia au în proprietate imobilele – construcţii, nu şi pe terenul care se află în patrimoniul ADS.

Intervenienţii mai susţin că ADS refuză să predea terenul pe care se află construcţiile, către CLFF A., susţineri care nu corespund adevărului astfel cum s-a arătat în întâmpinarea formulată de Subscrisa faţă de acţiunea reclamantelor.

Având în vede situaţia de fapt şi de drept, cererile de intervenţie sunt inadmisibile, intervenienţii neprezentând interes în prezenta cauză dedusă judecăţii.

Astfel, reclamanţii solicită obligarea Subscrisei la predarea către CLFF A. a terenului în suprafaţă de 37,05 ha teren situat în zona Câmpu Mare, tarlaua 30, pe raza comunei A., jud. G.. Reclamantele solicită predarea terenului în baza legilor de fond funciar.

După cum bine se cunoaşte, în baza legilor de fond funciar, ADS predă teren comisiilor locale în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptăţite.

Drept urmare, pentru ca Subscrisa să predea teren prin protocol în baza legilor de fond funciar, este obligatoriu ca la comisiile locale să fie înregistrate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de persoanele care au fost deposedate în mod abuziv de terenurile respective, în timpul regimului comunist.

În baza respectivelor solicitări, comisiile locale declanşează procedura specifică care implică întocmirea unei documentaţii prevăzută în mod expres de legiuitor, documentaţie validată de comisia judeţeană, care la rândul ei o înaintează Subscrisei împreună cu solicitarea expresă de predare a terenului către comisia locală.

Or, în cazul de faţă, nu se află în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, intervenienţii nefiind persoane îndreptăţite în accepţiunea legilor de fond funciar.

Mai mult, legile de fond funciar prevăd ca fiind obligate comisiile locale ca terenul primit de la ADS să fie predat persoanei îndreptăţite pentru care a fost întocmită documentaţia şi pentru care Subscrisa a aprobat predarea terenului, iar în situaţia în care, din diverse motive, comisia locală nu predă terenul persoanei îndreptăţite în cauză, este obligată să restituie Subscrisei terenul respectiv, drept urmare, comisia locală nu poate dispune de terenul predat de ADS în alte scop decât cel pentru care a fost predat de ADS.

În aceste condiţii, chiar şi în condiţiile în care ADS ar preda comisiei locale A. suprafaţa de 37,05 ha teren situat în zona Câmpu Mare, tarlaua 30, pe raza comunei A., jud. G., terenul respectiv nu poate fi predat intervenienţilor din prezenta cauză, aceştia nefiind persoane îndreptăţite în accepţiunea legilor de fond funciar.

Mai mult, terenul în litigiu nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de legiuitor pentru a forma obiectul legilor de fond funciar.

Din cele expuse rezultă în mod indubitabil faptul că solicitarea reclamantelor şi a intervenienţilor, de obligare a Subscrisei la predarea terenului în suprafaţă de 37,05 ha întemeiată pe legile de fond funciar apare ca neîntemeiată, fiind aplicabile prevederile Legii nr. 213/1998.

Că, trebuie precizat şi se impune ca instanţa de judecată să aprecieze ca atare faptul că în anul 2011, Instituţia Prefectului G. a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern privind transmiterea terenului în litigiu din proprietatea privată a statului şi administrarea ADS în domeniul public al comunei A. şi în administrarea Consiliului local al comunei A., jud. G., proiect care nu a fost finalizat din motive pe care nu le cunoaştem, cu menţiunea că în adresa nr. 971602/P/LG/1588/27.07.2011, Ministerul Administraţiei şi Internelor susţine faptul că a comunicat iniţiatorilor respectivului proiect de hotărâre de guvern, unele observaţii în vederea completării documentaţii şi retransmiterea acesteia la MAI, ridicându-se întrebarea legitimă, de ce reclamantele, deşi au declanşat procedura legală de predare a terenului în litigiu în anul 2011, în anul 2015 se adresează instanţei cu o cerere referitoare la respectivul teren invocând un cu totul alt temei juridic?!, de ce au stat în pasivitate în toată această perioadă, de ce acţionează din patru în patru ani?!!

Pârâta a reiterat faptul că soluţia de rezolvare a situaţiei este foarte simplă, fiind reglementată de legile în vigoare şi constă în promovarea de către reclamante a unei hotărâri de guvern de stabilire a categoriei de folosinţă a terenului în teren curţi construcţii, precum şi de trecere a respectivului teren din administrarea ADS în administrarea CL A. şi nu se explică de ce reclamantele acţionează în cu totul alt sens decât în sensul rezolvării situaţiei în interesul persoanelor intervenienţilor şi a celorlalte persoane care deţin construcţii pe terenul în litigiu.

Pentru aceste considerente, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantelor şi a intervenienţilor, anexând adresa nr. 971602/P/LG/1588/27.07.2011.

 Reclamantele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor G., legal reprezentată de Preşedintele Comisiei Judeţene G., Prefect domnul Gheorghe Paraschivu, alături de Comisia Locală A., legal reprezentată de Preşedintele Comisiei Domnul C.V.D., Primarul Comunei A., în contradictoriu cu A.D.S.B., au formulat concluzii scrise, prin care au arătat că, în ceea ce priveşte cele 28 de cereri de intervenţie formulate la termenul din data de 04.03.2016 de către persoanele interesate, în temeiul art. 63 din Noul cod de procedură civilă, au apreciat că sunt admisibile şi benefice soluţionării cauzei şi drept urmare solicităm admiterea acestora.

Referitor la notele scrise dispuse de pârâta A.D.S.B. la termenul din 04.03.2016 învederăm următoarele:

a) Faptul că suprafaţa de teren de 37,04 ha ce face obiectul litigiului nu are în prezent categoria de teren livadă, este de necontestat iar susţinerile pârâtei potrivit cărora nu s-a parcurs procedura legală de schimbare a categoriei de folosinţă, este tendenţioasă şi realizată cu scopul inducerii în eroare a instanţei, întrucât chiar pârâta A.D.S.B. în calitate de administrator al bunului ce aparţine proprietăţii private a statului, era necesar să-şi actualizeze anual inventarul, inclusiv în ceea ce priveşte categoria de folosinţă, funcţie de modificările intervenite, printre care |se numără şi construirea de locuinţe pentru persoanele sinistrate;

b) Susţinerile pârâtei, potrivit cărora, autorizaţiile de defrişare nu dovedesc faptul că terenul în cauză nu ar mai reprezenta plantaţie de pomi fructiferi, în contextul în care, pe aceste terenuri deja au fost edificate construcţii, sunt total ilogice şi în opinia noastră dovedesc reaua credinţă a pârâtei;

c) Faţă de precizările reclamantei că terenul în cauză, aparţine domeniului privat al statului şi nu domeniului public, revenim la cele susţinute de către noi prin răspunsul la întâmpinare şi recunoaştem faptul că, în cauza de faţă, nu sunt incidente prevederile art.860, alin.3, din Noul cod de procedură civilă.

Totuşi, faţă de întâmpinarea formulată de reclamantă prin intermediul căreia s-a  susţinut că deblocarea situaţiei de faţă şi crearea posibilităţii întocmirii legale a protocolului de predare-primire, se poate realiza doar în condiţiile iniţierii unui proiect de hotărâre de guvern prin care terenul să fie trecut din domeniul privat al statului în proprietatea şi administrarea Comunei A., arătând explicit că această ipoteză este nereală şi dolosivă. Astfel, facem precizarea că, documentele şi condiţiile ce sunt necesare să stea la baza protocoalelor de predare-primire, sunt explicit şi limitativ prevăzute de „Normele privind încheierea protocoalelor de predare preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă între A.D.S.B. şi comisiile locale”, emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, A.D.S. şi înregistrate cu nr. 89324/24.01.2012, norme publicate pe site-ul A.D.S.B., la secţiunea „Norme interne”, pe care le anexăm în copie.

În concluzie, se observă faptul că, printre documentele şi condiţiile impuse de această procedură legală, nu se regăseşte şi tipul de hotărâre de guvern la care face trimitere pârâta.

În opinia reclamantelor, este cert faptul că, doar după întocmirea protocolului de predare/primire, potrivit normelor interne anterior menţionate, A.D.S.B. în calitate de administrator al domeniului privat, este în măsură să iniţieze demersurile legale pentru reactualizarea inventarului propriu, inclusiv prin iniţierea unui proiect de hotărâre de guvern prin care să se constate trecerea bunului din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale.

În aceste condiţii, protocolul de predare/primire reprezintă un demers absolut necesar de realizat, anterior iniţierii proiectului de hotărâre de guvern, în lipsa respectivului protocol, orice demers de iniţiere a unui proiect de hotărâre de guvern, fiind nesustenabil.

Faţă de cele de mai sus, reclamantele au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată.

Examinând actele şi lucrările dosarului se constată că acţiunea reclamanţilor precum şi cererile de intervenţie accesorii formulate în sprijinul reclamantelor este nefondată sub următoarele considerente.

Prin adresa nr 12280/24.09.2015 emisă de Instituţia Prefectului –Judeţul G. (fila 22 dosar) s-a înaintat de către această instituţie, pârâtei A.D.S., documentaţia cu privire la terenul în suprafaţă de 37,05 ha, izlaz, situat în comuna A., jud. G., cu scopul întocmirii protocolului de predare primire, fiind ataşată documentaţia aferentă.

Prin adresa nr. 14048/15.10.2015 emisă de pârâta A.D.S. s-a făcut cunoscut solicitantei că nu se poate proceda la predarea primirea suprafeţei respective deoarece este ocupată cu pomi, fiind incidente dispozițiile art. 44 alin. 1 din Legea 18/1991.

Cu privire la regimul juridic al terenului în suprafaţă de 37,05 ha, situat în punctul „Câmpu Mare” se reţin următoarele:

Prin Ordinul nr. 378/7.12.2005 emis de Instituţia Prefectului –Judeţul G. s-a dispus trecerea în proprietatea privată a comunei A., islazul comunal în suprafaţă de 37.05 ha, teren situat în punctul „Câmpu Mare”.

Ulterior, prin Ordinul nr. 222/18.09.2015 emis de Instituţia Prefectului –Judeţul G. , a fost modificat şi completat Ordinul menţionat anterior în sensul că s-a validat procesul verbal de delimitare nr. 4574/18.08.2015 întocmit pentru suprafaţa de 37,05 ha situat pe raza unităţii administrativ teritoriale A., jud. G., teren preluat de la  A.D.S. – S.C. Z. S.A., în vederea reconstituirii islazului comunal, în condiţiile legii.

Prin Hotărârea nr. 22/12.05.2006 emisă de Consiliul Local A. s-a hotărât trecerea din domeniul privat al comunei A. în domeniul public al comunei A. a terenului în suprafaţă de 37,05 ha , situat în punctul „ Cîmpu Mare” destinat potrivit PUZ comuna A., zona „Câmpu Mare”, construcţiei de locuinţe pentru gospodăriile strămutate din zonele calamitate.

Potrivit art. 44 din Legea 18/1991, terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezării şi câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Din fişa cadastrală a terenurilor administrate de S.C. Z. S.A. B.-P. (fila 103-104 dosar) rezultă că terenul de 37.05 ha are categoria de folosinţă livezi şi păşuni, astfel că, raportat la prevederile art. 44 din Legea 18/1991, acest teren nu poate fi restituit  comunelor, oraşelor, şi municipiilor sau în administrarea primăriilor.

Potrivit art. 7 alin. 7 din Legea 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, A.D.S., împreună cu Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, va inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi le va preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi.

De asemenea, potrivit art. 9 alin. 1 din HG 626/2001 privind  Normele  Metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, terenurile cu destinaţie agricolă a căror retrocedare se solicită în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare, se transmit de A.D.S. comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor judeţene, conform modelului aprobat de Consiliul de administraţie al A.D.S.

Din examinarea normelor legale menţionate rezultă că predarea terenului în litigiu se poate efectua numai dacă sunt întrunite condiţiile legale în acest sens. Or, în condiţiile în care terenul se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului şi are categoria livezi , nu poate face obiectul predării către pârâte , având în vedere prevederile art. 44 din Legea 18/1991.

Este adevărat că prin Ordinul nr. 378/7.12.2005 emis de Instituţia Prefectului –Judeţul G. s-a dispus trecerea în proprietatea privată a comunei A., islazul comunal în suprafaţă de 37.05 ha , teren situat în punctul „ Câmpu Mare”, însă predarea primirea terenului către pârâte poate fi efectuată numai cu respectarea prevederilor art. 44 din Legea 18/1991 , solicitarea reclamantelor fiind nefondată în condiţiile în care terenurile au categoria livezi şi se află în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Mai mult, potrivit art. 47 din H.G. nr. 890/2005, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare şi conform art. 9 şi 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile care fac obiectul retrocedării drepturilor proprietarilor, conform Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, se vor preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, în cel mult 30 zile de la comunicarea hotărârii însoţită de documentaţia care a stat la baza acesteia.

Aşadar, numai terenurile care fac obiectul retrocedării drepturilor proprietarilor, conform legii 18/1991, se vor preda pe bază de protocol comisiilor locale , în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, situaţie care nu se regăseşte în cauza de faţă de vreme ce terenurile apar ca fiind categoria livezi, fiind exceptate de la restituire, potrivit art. 44 din Legea 18/1991.

De altfel, prin Ordinul nr. 378/2005 emis de Instituţia Prefectului –Judeţul G. s-a dispus trecerea în proprietatea privată a comunei A., a suprafeţei de 37.05 ha reprezentând izlaz comunal , deşi la data respectivă avea categoria livezi, autorizaţiile de defrişare fiind eliberate ulterior, în cursul lunii Ianuarie 2006 (filele 109-116 dosar) şi din această împrejurare rezultând că terenul era la data emiterii ordinului ocupat de livezi , fiind în administrarea pârâtei A.D.S..

Că terenul în litigiu, din punct de vedere legal are categoria livezi , fiind exceptat de la procedura de reconstituire, conform art. 44 din Legea 18/1991, rezultă şi din adresele nr. 5839/21.10.2015 şi 5412/2.10.2015 emise de Primăria comunei A. prin care se solicită schimbarea destinaţiei suprafeței de 37,05 ha compusă din 34,53 ha livezi, 0,59 ha păşune, 0, 86 ha bălţi şi 1,07 ha drumuri, fie în categoria păşune fie în categoria de folosinţă curţi construcţii.

De altfel, şi din procesul verbal de delimitare a suprafeţei solicitate conform Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 247/2005 din 18.08.2015 (fila 16) rezultă că o suprafaţă de 34,53 ha din totalul de 37,05 ha are categoria livezi.

Faţă de cele arătate anterior, se constată că acţiunea formulată de cele două reclamate în contradictoriu cu pârâta A.D.S.B. este nefondată.

Totodată, cu aceeaşi motivare, se vor respinge şi cererile de intervenţie accesorie formulate de intervenienţii G.D., G.P., B.G.G., I.C.V., I.C., C.C.I., S.V., P.I., S.G., C.A., C.-O.C., C.G.M., B.I.C., D.A., G.N.N., B.D.D., M.L.M., D.I.L., S.V.A., S.G.A., M.V.G. şi B.I.I..

Se are în vedere că cererile accesorii au fost formulate în sprijinul reclamantelor C.J. G. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi C.L.F.F. A. şi, având în vedere că acţiunea reclamantelor este nefondată pentru considerentele deja expuse, sunt neîntemeiate şi cererile de intervenţie accesorie, având în vedere strânsa legătură dintre acţiunea formulată de reclamante şi cererile accesorii, practic acestea din urmă sprijinind apărările reclamantelor.

Faţă de considerentele enunţate, tribunalul va respinge ca nefondate acţiunea formulată de reclamantele C.J. G. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi C.L.F.F. A. şi cererile de intervenţie accesorii formulate de intervenienţii accesorii  G.D., G.P., B.G.G., I.C.V., I.C., C.C.I., S.V., P.I., S.G., C.A., C.-O.C., C.G.M., B.I.C., D.A., G.N.N., B.D.D., M.L.M., D.I.L., S.V.A., S.G.A., M.V.G. şi B.I.I., în contradictoriu cu pârâta A.D.S.B..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea şi cererile accesorii reclamantele C.J. G., cu sediul de citare la Instituţia Prefectului - Judeţul G., Municipiul Târgu-Jiu, strada Victoriei, nr. 2-4, judeţul G. şi C.L.F.F. A., cu sediul în comuna A., judeţul G. şi intervenienţii în numele reclamantelor G.D., G.P., B.G.G., I.C.V., I.C., C.C.I., S.V., P.I., S.G., C.A., C.-O.C., C.G.M., B.I.C., D.A., G.N.N., B.D.D., M.L.M., D.I.L., S.V.A., S.G.A., M.V.G. şi B.I.I., în contradictoriu cu pârâta A.D.S.B., cu sediul în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă, nr. 43, sector 1.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depun la Tribunalul G..

Pronunţată în şedinţa publică din 01 Aprilie 2016, la Tribunalul G..

Preşedinte,

O.C.S.

Grefier,

C.C.

Red. O.C.S.

Tehnored. C.C.

27 ex./28 Aprilie 2016

Domenii speta

Spete similare