Acţiune în răspundere patrimonială

Sentinţă civilă 56/2017 din 19.01.2017


Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 56/2017

Şedinţa publică de la 19 Ianuarie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

Asistent  judiciar:

Asistent  judiciar:

Grefier:

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta RNP  împotriva pârâţilor N C, N M R, N C, având ca obiect acţiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns pârâtul N M R asistat de avocat C M, lipsă fiind celelalte părţi, pârâţii fiind reprezentaţi de avocat C M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Tribunalul pune în discuţie excepţiile invocate de pârâţi, prin întâmpinare, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Apărătorul pârâţilor solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor întrucât reclamanta nu a făcut dovada calităţii de moştenitori legali sau testamentari a acestora faţă de autorul N V.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, solicită de asemenea, admiterea acestei excepţii, arătând că termenul de prescripţie, potrivit art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii în cazul răspunderii patrimoniale, este de 3 ani.

Tribunalul reţine cauza pentru deliberarea excepţiilor invocate de pârâţi.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.03.2016 pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale,sub nr., reclamanta RNP a chemat în judecată pârâţii N C, N C C şi N M R, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi în solidar pârâţii N C, N C C şi N M R - în calitate de moştenitori ai defunctului N V, să plătească suma de 1.105.014,61 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă, sumă actualizată la data plăţii din momentul înaintării în instanţă a prezentei acţiuni, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul N V a fost angajatul D S G-O.S. T în funcţia de pădurar iar cu ocazia unor controale în cantonul nr.8  aflat în gospodărirea acestuia s-a constatat lipsa unui volum total de 3145,263 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 1105014,61 lei.

 Că,lipsa de masă lemnoasă menţionată mai sus reiese în mod cert din actele de control anexate la prezenta.Astfel, cu ocazia controalelor au fost constatate delicte silvice nejustificate in volum de 3145,263 mc cu o valoare de 1105014,61 lei. Prin actele de control s-a constatat de către reprezentanţii D.S. G că paguba în cuantum de 1105014,61 lei este produsă din vina angajatului şi în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile art.254, alin. l, din Legea 53/2003.

A mai arătat reclamanta că, potrivit art.254, alin. l din Codul Muncii, salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina şi în legătura cu munca lor. In ceea ce priveşte modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169, alin.2 din Codul Muncii prevede că reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acţiuni.

Faţă de cele arătate mai sus şi având în vedere faptul că în situaţia gestionarilor sarcina probei este inversată în sensul că din momentul în care printr-un act constatator se stabileşte o lipsă în gestiune, gestionarul este cel ţinut a dovedi că lipsa respectivă nu-i este imputabilă, a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, în speţa dedusă judecăţii, depunând la dosar actele care atestă lipsa în gestiune.

A susţinut că prezenta acţiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru, raportat la dispoziţiile art.270 din Codul Muncii şi art.29 al.3 din OUG nr.80/2013, aceasta fiind o acţiune referitoare la executarea contractului individual de muncă, prejudiciul solicitat fiind creat datorită neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a sarcinilor de serviciu a soţului pârâtei care a avut calitatea de salariat al D S Gorj.

In dovedirea celor afirmate,a depus în dublu exemplar actele care au stat la baza constatării prejudiciului şi a înţeles să facă şi alte probe admise de lege, respectiv proba cu expertiză tehnică de specialitate, care să aibă în principal următoarele obiective: să se stabilească valoarea reală a prejudiciului imputabil în  funcţie de volumul de masă lemnoasă constatat lipsă prin actul de control existent la dosarul cauzei şi constatările ce urmează a fi  efectuate la teren; valoarea prejudiciului să fie calculată în două variante, respectiv una cu aplicarea răspunderii patrimoniale şi una fără aplicarea acestei  răspunderi, urmând ca instanţa de judecată să constate dacă sunt  întrunite condiţiile prevăzute de OUG nr.85/2006 cu privire la limitarea răspunderii patrimoniale.

A mai arătat că au fost sesizate şi organele de cercetare penală cu privire la prejudiciul produs unităţii prin sustragere ilegală de masă lemnoasă, sesizarea formând obiectul dosarului  nr./P/. Prin rezoluţia din data de 16.04.2013 Parchetul de pe lângă Judecătoria. a dispus încetarea urmăririi penale faţă de N V, având în vedere decesul acestuia.

In drept, şi-a întemeiat prezenta pe prevederile art.10, art.39 alin.2 litera a,b,c, art.254 alin. l din L.53/2003 şi a solicitat judecarea în lipsă.

În temeiul art. 205 C.Proc. Civ. au formulat întâmpinare pârâţii N C, N C C şi N M R, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată pentru următoarele excepţii si argumente.

Prin cererea principala s-a solicitat obligarea in solidar a pârâţilor în calitate de moştenitori ai defunctului N V, decedat la data de 15 ianuarie 2013, la plata unui prejudiciu in cuantum de 1.105.014,61 lei ce reprezenta lipsa de masa lemnoasa a unui volum total de 3145,263 mc.

Au mai arătat pârâţii că pentru a figura ca părţi in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate între aceştia si cei obligaţi in prezentul raport juridic. Că,pârâţii nu au calitate procesuala pasiva întrucât până în prezent reclamanta nu a făcut dovada calităţii de moştenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N V. Nici in cuprinsul cererii de chemare in judecata nici în înscrisurile ataşate acesteia nu se prezintă un certificat de moştenitor care să facă dovada calităţii de moştenitor a paraţilor si dovada dreptului de proprietate a moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecăruia. Eventuala obligaţie a moştenitorilor nu este una solidara ci una divizibila in raport de cota ce va reveni fiecăruia dintre moştenitorii legali acceptanţi ai acestei succesiuni.

Că, succesiunea autorului N V nu a fost dezbătută intre moştenitorii legali, paraţii nu au calitate procesuala pasiva, acţiunea fiind prematur formulata.

Au mai arătat pârâţii că cererea principala este o acţiune patrimoniala in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale supusa termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de art.268 lit. c din Codul Muncii , termen ce începe sa curgă de la data naşterii dreptului la acţiune,respectiv de la data de la care reclamanta in calitate de păgubita a cunoscut sau trebuia sa cunoască (ori putea) paguba si pe cel care se face răspunzător de ea.

Că, reclamanta nu precizează in mod deliberat data la care a fost constatată întreaga paguba solicitata si menţionata ca fiind produsa din vina angajatului N V si in legătura cu munca sa, dar actele de control sunt realizate in anul 2009.In aceste condiţii cursul prescripţiei este reglementat de legea sub care a început, respectiv D 167/1958 si nu dispoziţiile noului Cod Civil (având in vedere art.71/2011 si R.J.L. nr. 1/17.02.2014).In aceste condiţii dreptul la acţiune este prescris, acţiunea prin care se solicita obligarea pârâţilor-in calitate de moştenitori ai defunctului N V la plata sumei 1105014,61 lei ce ar reprezenta lipsa de masa lemnoasa produsa de către autorul menţionat,este prescrisa si deci tardiv formulata.

Cererea de chemare in judecata este intitulata „acţiune in constatare a pagubei" dar in realitate faţă de petitul formulat si motivarea acesteia este o acţiune in realizare patrimoniala pentru recuperarea de la moştenitori a unui prejudiciu pretins a fi cauzat de către cel care a fost salariatul unităţii, respectiv pădurarul N V, decedat la data de 15.01.2013. Paraţii nu au avut si nu au calitatea de salariaţi ai reclamantei aşa incit ei nu pot prelua in calitate de moştenitori decât obligaţiile autorului lor.

Că, termenul de prescripţie extinctiva de 3 ani nu putea fi întrerupt decât in condiţiile art.16 din D 167/1958, neexistând niciunul din cele trei cazuri reglementate de legiuitor. Potrivit aceluiaşi text de lege prescripţia nu se socoteşte întrerupta daca s-a pronunţat încetarea procesului penal, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ,ori daca cel ce a făcut-o a renunţat la ea. In prezenta cauza, prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria  în dosarul nr./P/2009, s-a dispus încetarea urmării penale fata de N V.

Au mai arătat pârâţii că şi pe fondul cauzei acţiunea este neîntemeiata întrucât defunctul N V nu se face vinovat de producerea prejudiciului solicitat. Acesta a avut calitatea de pădurar - angajat in cadrul D.S. , O.S. , cantonul 8 , având in primire o suprafaţa de 567,6 ha pădure până la data de 28.04.2009 când prin decizia 118 i s-a suspendat contractul individual de munca. Suprafaţa de pădure era distribuita pe raza administrativ teritoriala a doua comune,respectiv 500 ha pe raza comunei Ioneşti iar 50 ha pe raza comunei B, pe malul stâng al râului  la confluenta cu râul G. In repetate rânduri, defunctul a adus la cunoştinţa reclamantei fenomenul de taiere ilegala in masa a arborilor din pădure si a cerut sprijin pentru a stopa acest fenomen. Aceste parcele de pădure se afla la o distanta de 40 Km de centrul cantonului silvic. Singura posibilitate de a avea acces la aceasta pădure, de a fi ajuns la timp la locul furtului si de a surprinde pe făptuitori, era o barca(pod plutitor) cu ajutorul căreia se traversa râul Jiu, iar din anul 2007, ca urmare a deteriorării acesteia, aceasta a fost scoasa din uz , aşa cum rezulta in mod explicit din adresa nr.2079/26.08.2010 emisa de Primăria comunei I. O alta cale de acces era ruta I- T-C D sau I- F - C D. Distanta de la drumul naţional către aceste parcele este de 2,5-3 Km.,drum greu de parcurs cu autoturismul proprietate personala,de cele mai multe ori impracticabil datorita condiţiilor meteo si degradării drumului si de aceea aceasta distanta trebuia parcursa pe jos. Identificarea si prinderea infractorilor era îngreunată si de folosirea de către aceştia a telefoanelor mobile,de faptul ca infractorii acţionau in grup organizat si desemnau o persoana ce supraveghea zona si anunţa grupul la nevoie. In aceste condiţii, in care accesul era anevoios, defunctul a depus diligenta si cu buna –credinţă a efectuat mai multe patrule atât singur cit si cu organele de politie, razii, in urma cărora a constatat săvârşirea mai multor infracţiuni si contravenţii de diverse persoane si a aplicat amenzi contravenţionale.

Au mai arătat pârâţii că toate constatările si fenomenul de taiere ilegala au fost raportate de N V organelor de politie, serviciului de intervenţie rapida, departamentului de paza din cadrul ocolului silvic T, conducerii O. S. T atât verbal cât si scris prin intermediul mai multor rapoarte, raportul nr. 184/20.01.2009, raportul nr.185/20.01.2009 înregistrat la P T,raportul nr.974 din 27.03.2009 iar sprijinul primit din partea reclamantei a fost aproape inexistent, mai ales ca in timpul efectuării controalelor împreuna cu responsabilul de paza si protecţie a pădurilor din cadrul O.S. T, dl. V l deşi a surprins 3 indivizi de etnie roma tăind ilegal arbori, a refuzat sa se îndrepte către locul faptei, acest fapt putând fi probat cu martorii prezenţi la întocmirea procesului-verbal.

Că, în data de 12.11.2008 s-a deplasat in zona cantonului nr.8 ,1a fata locului si dl. S F, responsabil cu paza in judeţul G, a observat situaţia existenta de la faţa locului si nu a dispus nici o măsura prin procesul verbal nr.3908/12.11.2008.

Menţionează că defunctul nu si-a însuşit niciun act de control iar predarea primirea, cantonului silvic în urma inspecţiei de fond s-a făcut cu nerespectarea art.10 si art.11 din OM 15/1988, in lipsa pădurarului titular sau a unui membru major din familia titularului de canton (acesta aflându-se intr-o situaţie deosebita din anul 2008, data de incapacitatea in care se afla datorita bolilor grave de care suferea),in lipsa şefului de district de zona.

In cadrul acestui control au fost inventariate si numerotate cioate foarte vechi aflate in stare de degradare,unele fiind supuse unei inventarieri anterioare si imputate ca urmare a controlului efectuat in perioada 21.10.2008-19.11.2008 de către ing. C C V iar la alte cioate nu s-a mai cunoscut datorita trecerii timpului, numărul si marca aplicata. In urma acestui control din anul 2008, s-au constatat că din cantonul gestionat de pădurarul N V, au existat mai multe tăieri ilegale de arbori, având un volum de 66,963 mc. în valoare de 8.616,76 lei potrivit actului de control nr.2/2008, stabilindu-se ca urmare a acordării limitării răspunderii patrimoniale, plata sumei de 4.431,97 lei prin reţineri lunare.

De asemenea, cu ocazia controlului au fost găsiţi la faţa loculului mai mulţi arbori tăiaţi ilegal, dar neîndeplinirea formelor legale de valorificare in timp util de către reclamanta a condus la furtul acestora.

Au mai menţionat ca actul de control din martie 2009 a fost efectuat la iniţiativa pădurarului, fără a se diminua valoarea constatata prin actul de control nr.974/27.03.2009 cu materialul inventariat prin actul de control ce a recuperat si valorificat de O.S. T, fără a se inventaria separat delictele produse in suprafaţa din cantonul nr.8 I pe perioada suspendării pădurarului până la predarea gestiunii,fără a se avea in vedere pădurile in care s-au făcut curăţiri, parcele in care existau parchete in exploatare unde răspunderea aparţine agentului economic pe perioada cit exploatează masa lemnoasa precum si existenta pădurilor private fără contract de paza.

Fata de cele menţionate, a solicitat respingerea acţiunii.

In drept,şi-a întemeiat cererea pe baza dispoz.art.205 C.Pr.Civ.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba  cu înscrisuri.

În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 din Codul de procedură civilă ,instanţa trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi a celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Prin acţiunea formulată,reclamanta R - D S G a chemat în judecată pârâţii N C, N C-C şi N M R, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi în solidar pârâţii N C, N C - C şi N M R - în calitate de moştenitori ai defunctului N V, să plătească suma de 1105014,61 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă, sumă actualizată la data plăţii din momentul înaintării în instanţă a prezentei acţiuni, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea formulată, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive,arătând că pentru a figura ca părţi in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate între aceştia si cei obligaţi in prezentul raport juridic,motiv pentru care solicită respingerea acţiunii întrucât nu au calitate procesuală pasivă.

Tribunalul apreciază că pârâţii N C, N M R, N C nu au calitate procesuala pasiva întrucât reclamanta nu a făcut dovada calităţii de moştenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N V. Aşadar, nu este prezentat un certificat de moştenitor care să facă dovada calităţii de moştenitor a paraţilor si dovada dreptului de proprietate a moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecăruia.

În conformitate cu prevederile art.32 coroborat cu prevederile art.36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală reprezintă una dintre condițiile de exercitare a acțiunii.

Astfel, conform prevederilor art.36 din Codul de procedură civilă,„calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”.

Aşadar, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată şi subiectul pasiv al raportului juridic litigios, respectiv persoana căreia îi incumbă îndeplinirea obligaţia a cărei îndeplinire se solicită prin acţiunea dedusă judecăţii.

Motivele invocate de către reclamantă cu privire la faptul că pârâţii sunt moştenitori taciţi întrucât după decesul autorului comun N V,pârâţii au plătit taxele şi impozitele nu pot fi primite de către instanţă întrucât actele de conservare nu echivalează cu o acceptare tacită a moştenirii.

De altfel, nu se poate stabili printr-o acţiune în răspundere patrimonială calitatea de moştenitor ci doar prin procedurile speciale prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâţi prin întâmpinare, tribunalul apreciază că admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor determină inutilitatea cercetării excepţiei antemenţionate.

Faţă de textele legale mai sus menţionate, tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâţi şi în consecinţă va respinge acţiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâţi.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta RNP R D S G, împotriva pârâţilor N C,N M R,N C,ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 19.01.2017, la Tribunalul Gorj.