Permisiunea părăsirii domiciliului; încuviinţarea participare la ore suplimentare de conducere; încuviinţarea participare la susţinerea unui examen pentru obţinerea permisului de conducere; art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală

Titlu: permisiunea părăsirii domiciliului; încuviinţarea participare la ore suplimentare  de conducere, după absolvirea cursurilor de pregătire teoretică şi practică; încuviinţarea participare la susţinerea unui examen pentru obţinerea permisului  de conducere Sferă de aplicare a art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală

Pe rol judecarea cererii formulată de inculpatul A născut la…, având ca obiect permisiunea părăsirii domiciliului (art.221 alin. 6  NCPP)

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu răspunde inculpatul asistat de av. H.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele cu privire la citare, după care,

Judecătorul de drepturi şi libertăţi  procedează la identificarea inculpatului confruntând datele de identificare declarate de acesta oral cu cele consemnate la dosarul cauzei.

Interpelat de judecătorul de drepturi şi libertăţi, inculpatul arată că îşi asumă cererea formulată de apărătorul ales, av. H.

Nefiind cereri prealabile de formulat judecătorul de drepturi şi libertăţi acordă cuvântul în dezbateri.

Av. H, arată că inculpatul a reuşit să reprogrameze orele de conducere şi  depune la dosarul cauzei două înscrisuri, în xerocopie (adeverinţa eliberată de SC Auto … şi fişa de evidenţă a efectuării orelor de conducere), din dosarul de înscriere la examinarea practică ce urmează a fi susţinută în data de 7.03.2017. Arată că în dosarul de examinare se mai află două înscrisuri (fişa de şcolarizare pentru conducerea autovehiculelor şi formularul de cerere pentru programarea la examenul din 07.03.2017), pe care urmează să le depună la registratură, a căror duplicat nu îl are întrucât dosarul în original se afla la inculpat, acesta locuind în altă localitate. Arată că din copia caietului de prezenţă ce a fost depusă la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul a început şcolarizarea în data de 03.11.2016.

Verificând în original dosarul de înscriere al inculpatului, care nu este numerotat, instanţa constată că acesta conţine un formular tipizat completat de inculpat în care solicită programarea la ora de conducere şi apoi un alt înscris care reprezintă programarea la examinarea practică ce va avea loc în data de 07.03.2017.

Av. H învederează că pe cererea de înscriere la examen se află însemnări olografe în culoare roşie ale lucrătorului desemnat de Instituţia Prefectului. Totodată cererea de programare la examinarea practică nu a fost încă semnată de inculpat întrucât urmează ca dosarul să fie depus la organul de poliţie competent, în ziua examenului. Reiterează angajamentul de a depune xerocopiile certificate pentru conformitate cu originalul, în termenul de pronunţare al instanţei.

Procuror -, sub rezerva depunerii înscrisurilor precizate arată că s-a făcut dovada exclusiv cu privire la ora susţinerii examinării practice din data de 07.03.2017 nu şi cu privire la orele de conducere din data de 06.03.2017. Solicită admiterea doar a capătului de cerere privind susţinerea examinării practice, dacă va preciza şi motiva intervalul orar necesar susţinerii examenului practic.

Primind cuvântul în replică, av. H arată că organizarea examinării practice nu poate fi anticipată întrucât programarea concretă o face poliţistul examinator în dimineaţa susţinerii examenului în funcţie de numărul celor programaţi în acea zi. Din acest motiv a indicat intervalul orar 8-16, pentru data de 07.03.2016, pentru ca inculpatul să se poată deplasa în timp util, dus-întors, în localitatea de domiciliu. Cu privire la orele de conducere din data de 06.03.2017, învederează judecătorului de drepturi şi libertăţi că a reuşit să programeze două şedinţe de conducere în intervalul 9-14, aşa cum reiese şi din adeverinţa emisă de şcoala de şoferi.  Totodată solicită instanţei să aibă în vedere şl cererea pentru eliberarea cărţii de identitate aflată în posesia organului de supraveghere.

Procuror -, cu privire la această ultimă cerere, arată că în principiu nu se opune, dar nu crede că acest capăt de cerere este de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, cere instanţei să accepte să meargă la condus şi la examen.

Primind concluziile inculpatului, ale apărătorului acestuia precum şi ale reprezentantului parchetului, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine cauza în deliberare şi fixează termenul de pronunţarea în aceeaşi zi.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Deliberând asupra cererii inculpatului de acordare a permisiunii părăsirii domiciliului, notează următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 28 februarie 2017, ora 12:30, sub numărul de dosar /99/2017, inculpatul A , prin avocat ales, a solicitat să i se permită părăsirea domiciliului în data de 6 martie 2017, între orele 9 şi 14, întrucât şi-a făcut o programare pentru o şedinţă de conducere, precum şi în 7 martie 2017, între orele 8-16, pentru a susţine proba practică a examenului pentru obţinerea permisului de conducere. De asemenea, a solicitat şi eliberarea actului de identitate, deoarece este obligat să îl aibă asupra sa în timpul orelor de conducere, precum şi la momentul susţinerii examenului din 7 martie 2017.

În motivarea cererii, inculpatul a arătat că, în fapt, înainte de fi luată, în privinţa sa, măsura arestului la domiciliu, începuse cursurile şcolii de şoferi în scopul obţinerii permisului de conducere., cursuri pe care ar dori să le continue. A mai învederat faptul că, în acest scop, a făcut o programare pentru o nouă şedinţă de conducere pentru 6 martie 2017, între 10-13. În ceea ce priveşte examenul din 7 martie 2017, inculpatul a arătat că a fost programat, în această zi, pentru susţinerea probei practice.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În susţinerea cererii formulate, inculpatul nu a depus nicio dovadă.

În şedinţa camerei de consiliu din 3 martie 2017, inculpatul, prin avocat ales, a solicitat ca permisiunea părăsirii domiciliului să îi fie acordată în 6 martie 2017 pentru a susţine două şedinţe suplimentare de conducere, cu autoturismul şcolii de soferi ale cărei cursuri le-a urmat. În ceea ce priveşte programarea pentru susţinerea probei practice a examenului de conducere, inculpatul a arătat că aceasta datează din 3 noiembrie 2016.

În dovedirea cererii, avocatul ales al inculpatului a depus, în şedinţa din 3 martie 2017, un înscris sub semnătură privată, intitulat „ Adeverinţă”, purtând ştampila SC SRL şi semnătura administratorului societăţii, un înscris sub semnătură privată privitor la orele de curs urmate de către inculpat la Şcoala de conducători auto SC SRL, precum şi încă două înscrisuri, în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul, cuprinzând cererea tip adresată Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi, completată de către inculpat, prin care solicită prezentarea la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoria B, înscris nedatat, precum şi un formular tip în care se menţionează programarea inculpatului în 7 martie 2017 de Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi, înscris ce nu poartă ştampila instituţiei, ci doar semnătura olografă ilizibilă a unui funcţionar.

 Examinând cererile formulate de către inculpat prin raportare la dispoziţiile legale incidente, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Iaşi apreciază că se impune a fi respinse, pentru considerentele ce succed.

În fapt, prin încheierea nr. 267/JDL din 8 decembrie 2016, Tribunalul Iaşi a dispus luarea, în privinţa inculpatului A, a măsurii preventive a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de  8 decembrie 2016 şi până la data de  6 ianuarie 2017, inclusiv. Măsura menţionată a fost prelungită prin încheierea nr. 26/JDL din 31 ianuarie 2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Iaşi, încheiere menţinută şi rămasă definitivă prin încheierea nr. 23/CDL din 3 februarie 2017  pronunţată de Curtea de Apel Iaşi. Măsura preventivă dispusă cu privire la inculpatul a fost fundamentată, în esenţă, pe  împrejurarea de fapt că există indicii temeinice, în sensul art. 202 din Codul de procedură penală, care susţin presupunerea rezonabilă că inculpatul a fost implicat în săvârşirea infracţiunilor pentru care este urmărit penal (constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 367 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, respectiv contrabandă în formă continuată, faptă prevăzută de art. 270 alin. 1, 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 din Cod penal), iar măsura preventivă menţionată are un caracter necesar, raportat la necesitatea bunei soluţionări a cauzei şi aflării adevărului, pentru oferirea tuturor garanţiilor procesuale necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului penal, pentru a asigura în continuare buna desfăşurare a activităţii de cercetare penală, prin împiedicarea influenţării martorilor şi facilitarea identificării şi audierii altor martori, posibili cumpărători de ţigări de la inculpat, pentru a-l împiedica pe inculpat să continue derularea de activităţi pe linia traficului de droguri.

În drept, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine incidenţa prevederilor art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală, care dispun astfel: La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.

Prin încheierea nr. 47 pronunţată în 24 februarie 2017 în dosarul nr. /99/2017 de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Iaşi, a fost respinsă solicitarea formulată de către inculpatul A privind încuviinţarea părăsirii domiciliului în care execută măsura preventivă a arestului la domiciliu în scopul de a participa la o şedinţă de conducere organizată de şcoala de şoferi SC SRL, şedinţă suplimentară, pe care inculpatul doreşte a o contracta pentru a avea şanse de succes la examenul de obţinere al permisului de conducere. În motivarea soluţiei de respingere, judecătorul de drepturi şi libertăţi a arătat cererea nu era însoţită de dovezile corespunzătoare, lipsind dovezi importante privind: momentul la care a început inculpatul cursurile şcolii de şoferi în discuţie; data la care inculpatul a finalizat orele de curs obligatorii organizate de şcoală; numărul de ore suplimentare pe care inculpatul le-a urmat la această şcoală; împrejurarea că inculpatul a promovat proba teoretică a examenului organizat pentru obţinerea permisului de conducere şi data la care s-a produs acest lucru; data organizării de Inspectorul de Poliţie Judeţean Iaşi a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, faptul înscrierii inculpatului la acest examen; durata şedinţei de conducere. De asemenea, s-a reţinut şi că, pentru a putea fi fundamentată pe prevederile art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală, părăsirea domiciliului ar trebui să fie justificată fie de prezentarea la locul de muncă, fie la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare, fie pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă ori alte situaţii temeinic justificate. Participarea la ore de conducere suplimentare organizate de o şcoală de şoferi nu poate fi asimilată în nici un caz prezentării la locul de muncă şi nici unor cursuri de învăţământ ori de pregătire profesională, având în vedere că inculpatul a finalizat orele de conducere prevăzute de legislaţia rutieră şi contractate cu SC SRL. Ori, în absenţa oricăror menţiuni şi dovezi cu privire la momentul la care a început inculpatul cursurile şcolii de şoferi în discuţie, data la care a finalizat orele de curs obligatorii organizate de şcoală, numărul de ore suplimentare pe care le-a urmat la această şcoală, împrejurarea că inculpatul a promovat proba teoretică a examenului organizat pentru obţinerea permisului de conducere, data organizării de Inspectorul de Poliţie Judeţean Iaşi a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, faptul înscrierii inculpatului la acest examen, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate aprecia că situaţia inculpatului justifică temeinic încuviinţarea permisiunii domiciliului. Aceasta întrucât dispoziţiile art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală conturează o situaţie de excepţie de la conţinutul măsurii preventive a arestului la domiciliu, iar excepţiile sunt supuse întotdeauna unor interpretări restrictive.

La doar trei zile distanţă după pronunţarea acestei încheieri, inculpatul a înţeles să reitereze solicitarea de acordare a permisiunii părăsirii domiciliului în care execută măsura preventivă a arestului la domiciliu în scopul de a participa la o două şedinţe de conducere, cu caracter suplimentar, cumulate, cu o durată totală de trei ore, organizate de şcoala de şoferi SC SRL, pe care inculpatul le-a stabilit pentru data de 6 martie 2017, pentru a avea şanse de succes la examenul de obţinere al permisului de conducere. De asemenea, inculpatul a solicitat şi încuviinţarea părăsirii domiciliului în data de 7 martie 2017, în scopul prezentării la susţinerea probei practice a examenului pentru obţinerea permisului de conducere organizat de Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi.

Spre deosebire de cererea care a format obiectul dosarului nr. /99/2017, actuala cerere a fost însoţită de dovezi, din care rezultă neîndoielnic faptul inculpatul a absolvit, în 3 noiembrie 2017, cursurile de pregătire teoretică şi practică în vederea susţinerii examenului pentru obţinerea permisului de conducere categoria B, organizate de SC SRL IASI în perioada 17 august 2016 – 3 noiembrie 2016.

Cu toate acestea, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Iaşi apreciază ca neîntemeiate atât solicitarea inculpatului de acordare a permisiunii părăsirii domiciliului în scopul de a participa la o două şedinţă de conducere, cu caracter suplimentar, cumulate, cu o durată totală de trei ore, organizată de şcoala de şoferi SC AUTOZET PLUS SRL, cât şi cea făcută în scopul prezentării la susţinerea probei practice a examenului pentru obţinerea permisului de conducere. Aceasta întrucât, aşa cum s-a arătat şi prin încheierea din 24 februarie 2017, participarea la ore de conducere suplimentare organizate de o şcoală de şoferi nu poate fi asimilată în nici un caz prezentării la locul de muncă şi nici unor cursuri de învăţământ ori de pregătire profesională, având în vedere că inculpatul a absolvit, în 3 noiembrie 2017, cursurile de pregătire teoretică şi practică în vederea susţinerii examenului pentru obţinerea permisului de conducere categoria B, organizate de SC SRL IASI în perioada 17 august 2016 – 3 noiembrie 2016. Ori, în această ipoteză, contractarea, la iniţiativa inculpatului aflat sub măsura arestului la domiciliu, a două şedinţe suplimentare de conducere, taxate suplimentar, nu poate fi asimilată cu situaţiile enumerate de art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală: prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nici măcar susţinerea, de către inculpat, a probei practice a examenului pentru obţinerea permisului de conducere nu se încadrează în situaţia avută în vedere de legiuitor prin art. 221 alin. 6 Codul de procedură penală. Astfel, nu se poate reţine că obţinerea permisului de conducere se face pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă şi nici că ar fi necesară realizării unor drepturi şi interese legitime ale inculpatului. Se impune a se avea în vedere că inculpatul nu a făcut nici un moment referire la necesitatea avută în vedere în obţinerea, la acest moment, a permisului de conducere, neinvocând în concret vreun interes legitim ori vreun  drept al său ce nu s-ar putea realiza dacă permisul de conducere nu ar fi obţinut în data de 7 martie 2017.

Punctează judecătorul de drepturi şi libertăţi că situaţia de fapt conturată în speţă nu a conturat nicio urgenţă a cererii formulate de către inculpat, acesta având posibilitatea, toată viaţa sa, să contracteze câte ore suplimentare de conducere doreşte şi să participe, când va aprecia oportun, la examenele organizate  pentru obţinerea permisului de conducere, fără nicio restricţie; limitările care i se poate aduce opţiunilor sale trebuie să fie prevăzute de lege şi în acord cu raţiunea acesteia. Ori, în prezent inculpatul este cercetat, alături de alte şase persoane, (aflate şi ele sub imperiul unor măsuri preventive, altele chiar mai grave decât arestul la domiciliu) într-un dosar de urmărire penală destul de complex, fiind supus unei măsuri preventive restrictive – arestul la domiciliu. În această situaţie, este evident că inculpatul este obligat să suporte măsura dispusă, cu toate consecinţele ei, neputând ca, pe durata acesteia, să îşi satisfacă interese voluptuarii, precum cele care privesc urmarea unor ore suplimentare de conducere ori participarea la proceduri finalizate eventual cu obţinerea unui permis de conducere. Soluţia respingerii cererii inculpatului apare cu atât mai firească cu cât există foarte multe persoane, faţă de care nu s-au luat măsuri privative de libertate, care nu sunt urmărite penal pentru săvârşirea unor infracţiuni grave, care nu posedă permis de conducere şi care se bucură de plenitudinea drepturilor şi intereselor legitime, unele navând permis şi pentru că nu au avut timpul necesar pentru a participa la procedurile impuse de legiuitor în scopul obţinerii permisului de conducere (spre exemplu, au copii mici în creştere şi îngrijire şi nu au cui să îi încredinţeze ori nu pot obţine permisiunea angajatorului pentru a lipsi de la serviciu la datele fixate pentru susţinerea probelor de examen).

Facilitatea reglementată de art. 221 alin. 6 din Codul de procedură penală nu este una necondiţionată, obligatorie pentru judecătorul investit cu o cerere fundamentată pe acest text de lege, ci este doar o posibilitate pe care judecătorul în discuţie, analizând conţinutul cererii, urgenţa şi scopul acesteia, o va soluţiona în sensul admiterii sau respingerii, întotdeauna punând în balanţă şi interesul bunei desfăşurări a procesului penal, precum şi scopul măsurii preventive în discuţie.

Faţă de cele ce preced, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Iaşi va respinge, ca fiind nefondată, cererea formulată de către inculpatul A privind modificarea conţinutului măsurii preventive a arestului la domiciliu, dispusă prin încheierea nr. 267/JDL din data de 8 decembrie 2016, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în dosarul nr. /99/2016 al Tribunalului Iaşi şi prelungită prin încheierea nr. 26/JDL din 31 ianuarie 2017, pronunţată în dosarul nr. /99/2017.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului cu privire la eliberarea actului de identitate, aceasta va fi respinsă ca fiind inadmisibilă, având în vedere că nu există nici un text de lege care să permită judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra unei astfel de cereri.

În considerarea prevederilor art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi îl va obliga pe inculpatul A să plătească statului român 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea cererii soluţionate prin prezenta încheiere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge, ca fiind nefondată, cererea formulată de către inculpatul A,… , privind modificarea conţinutului măsurii preventive a arestului la domiciliu, dispusă prin încheierea nr. 267/JDL din data de 8 decembrie 2016, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în dosarul nr. /99/2016 al Tribunalului Iaşi şi prelungită prin încheierea nr. 26/JDL din 31 ianuarie 2017, pronunţată în dosarul nr. /99/2017.

Respinge, ca fiind inadmisibilă, cererea formulată de către inculpatul A cu privire la eliberarea actului de identitate.

O copie după dispozitivul prezentei încheieri se va comunica şi către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi - Biroul de Supravegheri Judiciare, ca organ desemnat cu supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor stabilite în sarcina inculpatului A.

În temeiul prevederilor art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, îl obligă pe inculpatul A să plătească statului român 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea cererii soluţionate prin prezenta încheiere.

Domenii speta

Spete similare