Fond funciar

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 118/2017

PREŞEDINTE : AA

GREFIER  AA

La ordine venind pronunţarea asupra cauzei civile referitoare la acţiunea formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâţii AA, BB.

Dezbaterile la fond au avut loc în şedinţa de judecată din data de 11.01.2017, când s-a amânat pronunţarea pentru astăzi.

Încheierea de amânare a pronunţării face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prin serviciul arhivă s-au depus la dosar, concluzii scrise formulate de către reclamant.

S-au declarat dezbaterile închise, după care instanţa reţine cauza pentru soluţionare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul  Judecătoriei Piatra Neamţ la data de ss, sub nr. …., completată la data de 28.10.2016 (filele 90-92), reclamantul AA în contradictoriu cu pârâţii AA, BB pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să se constate nulitatea absolută a constituirii înseşi a dreptului de proprietate si, respectiv, a TP nr…, să se dispună rectificarea acestui titlu în sensul menţionării titularilor legali (defuncţii XX), să fie obligate comisiile a elibera procesul verbal şi schiţa aferentă .., cu respectarea amplasamentului corect si legal menţionat în schiţa actului de dare în plată (lăţimea de 12,5m si lungimea de 20m).

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că înseşi constituirea dreptului de proprietate a pârâtei AA este nelegală deoarece pentru a se constitui dreptul de proprietate beneficiara trebuia să aibă deja o construcţie ridicată cu mijloace proprii, până în anul 1991, însă această construcţie a fost edificată între anii 2006 -2007, motiv pentru care însăşi autorizaţia de construcţie a acestei case a fost anulată prin Decizia nr. .. a CA ... Or, aşa fiind, având în vedere si că HCJ .. prin care a fost validată .. nu a fost anulată iar instanţa nu deţine terenuri pentru a face împroprietăriri, această constituire este nelegală. A mai arătat că terenul din actul de dare cu plată, potrivit art.11 din Legea fondului funciar, nu mai putea face obiectul unor constituiri deoarece legea spune că se exclud suprafeţele legal înstrăinate în perioada colectivizării.

În subsidiar, a arătat că se impune, cel puţin, rectificarea acestui titlu în sensul menţionării titularilor legali (defunctii XX, a căror succesiune a fost dezbătută, deferindu-se şapte moştenitori), precum si al respectării amplasamentului corect si legal al terenului, menţionat în schiţa actului de dare în plată (lăţimea de 12,5m si lungimea de 20m). A mai arătat arată faptul că dispoziţiile legii fondului funciar arată că instanţele trebuie pe cale dreptului comun să constate nulitatea titlului de proprietate atunci când au fost încălcate dispoziţiile acestei legi, reclamantul arătând că s-au încălcat aceste dispoziţii, flagrant.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.8 alin 2 din legea ‚fondului funciar’-f.38.

În dovedire, reclamantul a depus la dosar, în fotocopie, înscrisuri ce interesează cauza.

În condiţiile art. 201 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâţi, cu menţiunea că au obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea decăderii, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 165 Cod procedură civilă.

La data de 16.06.2016, pârâta AA a depus la dosar întâmpinare (fila 48), prin care a solicitat respingerea acţiunii de constatare a nulităţii absolute a constituirii dreptului de proprietate ca inadmisibilă, deoarece aceasta s-a realizat ca urmare a pronunţării SC nr… a Judecătoriei Piatra Neamt (…).

Cu privire la nulitatea absolută a titlului de proprietate, a invocat excepţia de autoritate a lucrului judecat, dat fiind că părţile s-au mai judecat în dosar nr. …, iar reclamanta nu a făcut apel.

În dovedire, a depus copii de pe hotărârile judecătoreşti la care a făcut referire.

La data de 30.06.2016, pârâta AA a formulat, la rândul său, întâmpinare (fila 71, 74) prin care a solicitat admiterea cererii reclamantului, deoarece constituirea dreptului de proprietate titularei pârâte si cu amplasamentul topografic stabilit, deşi s-a efectuat în baza unei hotărâri judecătoreşti pe care pârâta a respectat-o întocmai, este nelegală, dreptul de proprietate fiind constituit în favoarea unei persoane neîndreptăţite, terenul pentru care s-a făcut constituirea aparţinând de fapt tuturor moştenitorilor defunctei XX, potrivit certificatului de moştenitor. Dealtfel, a arătat Comisia, a solicitat anularea parţială a titlului de proprietate al pârâtei Andriescu, dar cererea sa a fost respinsă, fără a fi analizată pe fond. 

În drept, au fost invocate disp. art. 208 din Codul de procedură civilă.

Pârâta AA a formulat întâmpinare (filele 72), prin care a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei, dar a precizat că, constituirea dreptului de proprietate titularei pârâte si cu amplasamentul topografic stabilit, s-a efectuat în baza unei hotărâri judecătoreşti pe care pârâta a respectat-o întocmai, neputându-se reţine nicio culpă în sarcina sa în acest litigiu şi având în vedere că nu este nici persoană juridică.

La data de 22.07.2016, reclamantul a depus răspuns la întâmpinările depuse si o completare a acţiunii, menţinându-şi solicitările si punctul de vedere cu privire la modalitatea nelegală în care s-a constituit dreptul de proprietate pârâtei Andriescu (filele 80 si urm). A menţionat, inclusiv în cererea de completare a acţiunii, că nu îi poate fi opusă o hotărâre judecătorească ce nu îi este opozabilă.

La data de 05.12.2016, pârâta AA a depus la dosar întâmpinare (fila 101) la cererea completatoare, prin care a solicitat respingerea acestor completări ca inadmisibile, deoarece reclamantul nu a făcut dovada că s-a adresat comisiilor cu astfel de cereri si acestea au refuzat să elibereze actele solicitate.

Instanţa a încuviinţat, în temeiul disp. art. 255-258 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisuri si a respins proba cu expertiza tehnică topo-cadastrală şi cea de ataşare a dosarului cu nr…., ca nefiind neutile.

În şedinţa publică din data de 11.01.2017, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia de autoritate de lucru judecat, pe care a respins-o, ca nefondată,  dat fiind că nu exista identitatea de obiect si, după caz, de părţi, între cauzele supuse atenţiei, însă a atras atenţia părţilor că se va raporta în hotărâre la efectele puterii de lucru judecat ale sentinţelor irevocabile pronunţate prin care s-a statuat asupra amplasamentului şi situaţiei juridice a terenului supus atenţiei. 

Părţile au depus si concluzii scrise.

Analizând ansamblul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte capetele de cerere privind nulitatea constituirii dreptului de proprietate si a titlului de proprietate nr…., sau, în subsidiar rectificarea acestuia, instanţe reţine următoarele:

În temeiul sentinţei civile nr. .. a Judecătoriei Piatra Neamţ (filele 17– 20 din dosar), definitivă şi irevocabilă, la data de 05.05.2012, Comisia Judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la propunerea AA, a emis titlul de proprietate nr. .. pe numele reclamantei AA, având ca obiect constituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 400 m.p. teren în intravilanul Z.

Totodată, retine instanţa şi subliniază că efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti. Prezumţia nu opreşte judecata celui de-al doilea proces, cum nu a oprit-o nici in cazul de fată (acesta fiind si motivul respingerii excepţiei de admisibilitate invocate de către pârâtă, instanţa procedând la analiza cererii reclamantului, dar în lumina înscrisurilor din dosar), ci doar uşurează sarcina probaţiunii, aducând în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate.

Cum, în relaţia dintre părţi, prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat. De aceea trebuie recunoscută autoritate de lucru judecat motivelor cu valoare decizionala, adică acelor motive care conţin soluţii asupra unor puncte litigioase ale procesului.

Or, aşa cum a reţinut instanţa si prin SC nr. .., reţine  şi instanţa de fată ca un argument în favoarea valabilităţii titlului de proprietate (contestat din nou de reclamant), a cărui nulitate absolută se solicită, faptul că acesta a fost emis în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în care au fost specificate toate elementele topografice de identificare ale terenului în suprafaţă de 400 m.p., iar situaţia de fapt şi cea juridică a terenului litigios avut în vedere de instanţei care a pronunţat sentinţa civilă nr. 4903/2010 a Judecătoriei Piatra Neamţ nu s-a modificat.

În plus, reclamantul nu a adus în cauza de fată niciun argument care să nu fi fost avut în vedere anterior de instanţele de judecată care au analizat titlul de proprietate contestat, iar dacă în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr…, reclamantul nu a fost parte, în dosarul nr…, irevocabil soluţionat prin respingerea recursului prin DC .. de către Tribunalul Neamt, reclamantul pendinte a fost parte si a adus exact aceleaşi argumente în sprijinul aserţiunii sale legate de nulitatea sau lipsa de valabilitate a titlului pârâtei A. 

În aceste condiţii, formularea unei acţiuni având ca obiect anularea constituirii înseşi sau a unui titlu de proprietate, constituire realizată ca efect al punerii în executare a unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, reprezintă un abuz de drept procesual prin care se încearcă eludarea unor norme legale imperative, solicitările reclamantului în acest sens urmând a fi respinse ca nefondate. 

Cu privire la cererea completatoare legată de obligarea comisiilor la a elibera procesul verbal şi schiţa aferentă TP …, cu respectarea amplasamentului corect si legal menţionat în schiţa actului de dare în plată (lăţimea de 12,5m si lungimea de 20m), pe lângă considerentele anterior menţionate şi care îşi păstrează valabilitatea pe deplin, în privinţa amplasamentului topografic al terenului, instanţa mai subliniază un aspect.

Titlul de proprietate nr…. este eliberat pe numele pârâtului si orice nemulţumire a sa legată de menţiunile din acest titlu trebuia a fi valorificată si adusă la cunoştinţa forului competent înainte de emiterea titlului de proprietate. După acest moment, beneficiarul titlului de proprietate nu îl mai poate contesta, nemaivorbind după 20 de ani de când este în circuitul civil, deoarece s-ar eluda şi nesocoti dispoziţiile legale care reglementează expres procedurile cu caracter prealabil, ştiut fiind că în materia fondului funciar procedura prealabilă instituită prin Legea nr. 18/1991 nu are un simplu caracter administrativ, ci este de natură administrativ-jurisdicţională.

În considerarea celor expuse anterior, instanţa urmează să respingă  si cererea completatoare, ca nefondată, aceeaşi soluţie urmând a fi adoptată şi în ceea ce priveşte petitul având ca obiect cheltuielile de judecată efectuate de reclamant, în virtutea principiului accesorium sequitur principale.

Pe de altă parte, cererea pârâtei AA privitoare la cheltuielile de judecată este fondată si urmează a fi admisă, în raport de dispoziţiile art. 453cpc si de dovada efectuării acestor cheltuieli - chitanţa f.50, 98.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca nefondată excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâta AA.

Respinge ca nefondată acţiunea formulată şi completată de reclamantul AA, dom. în com. Zăneşti, jud. Neamţ  în contradictoriu cu pârâţii AA, BB

Obligă reclamantul AA la plata către pârâta AA a sumei de 700lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Tribunalul Neamt, în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra Neamt.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.01.2017.

Domenii speta

Spete similare