Nulitate absoluta partiala titlu de proprietate.

Asupra apelului civil de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X din 19.04.2021 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. X/213/2019, a fost respinsă cererea formulată de reclamanții T M şi T D în contradictoriu cu pârâții Comisia Locală de fond funciar B, Comisia Județeană de fond funciar O şi S C, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Corabia la data de 24.06.2019 sub nr. X/213/2019, reclamanții T M şi T D, au chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală B şi Comisia Județeană O şi pe pârâtul S C, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. X/26 din 14.11.2003 şi radierea din titlul de proprietate a numitei S F E, aceasta neavând calitate succesorală față de autorul defunct T N. G, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 3 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 169/1997, Legea nr. 18/19914, HG nr. 890/2005 şi art. 32 şi 33 C.proc.civ.

În dovedirea cererii au fost atașate următoarele înscrisuri: copie CI T D, certificat de deces T V, copie CI T M, titlul de proprietate nr. X/26 din 14.11.2003, împuternicire avocațială.

Legal citată, pârâta Comisia Județeană O, la data de 09.07.2019, a depus întâmpinare, prin care a învederat că procedurile în cadrul restituirii fostelor proprietăți sunt clar delimitate în sarcina celor două comisii de fond funciar şi trebuie îndeplinite într-o ordine cronologică. Astfel, potrivit art. 5 coroborat cu art. 34 şi art.36 din HG 890/2005, Comisia  Locală de Fond Funciar are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea şi amplasamentul suprafețelor de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate, de a propune alte amplasamente şi de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestora pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane. De asemenea, punerea în posesie  prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite să primească terenul, precum şi completarea fișelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al Comisiei locale de fond funciar.

În consecință, pârâta a menționat că atributul acesteia este acela de a emite titlurile de proprietate pe baza actelor înaintate de fiecare comisie locală  în  parte.

A solicitat pârâta să se constate că, din nici una din probele administrate nu rezultă faptul că autorul reclamantei ar fi formulat contestație împotriva propunerii comisiei locale sau plângere împotriva hotărârii comisiei județene.

În drept, pârâta a invocat prevederile HG 890/2005, Lg 18/1991 şi codul de procedură civilă.

Comisia locală de Fond Funciar B a depus la data de 16.07.2019, actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. X/26 din 14.11.2003, respectiv adeverința de punere în posesie nr. X din 05.01.1992 (f.22), anexa cu superfața de teren şi moștenitorii (f.23), cerere T V (f.24), cerere S E (f.25), cerere M F (f.26), declarație T V (f.27) şi sentința civilă nr. X din 13.11.1996, definitivă la data de 06.03.2001 (f.28-30).

În cauză a fost încuviințată şi administrată proba cu înscrisuri şi urmare a relațiilor solicitate de instanță, la data de 31.10.2019, Comisia Locală B a depus actele premergătoare eliberării titlului de proprietate (f.41-53).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța a constatat următoarea situație de fapt:

În fapt, la data de 14.11.2003 pârâta Comisia Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar O a emis titlul de proprietate nr. X/26 (fila 9) pe numele T Gh. V şi S F E, în calitate de moștenitori ai numitului T G, pentru o suprafață totală de 4 ha şi 3600 mp teren situată în comuna B, județul O.

La data de 05.01.1992 a fost emisă adeverința nr. X în temeiul legii nr. 18/1991 pe numele moștenitorilor lui T G, respectiv numiții T V, S F E şi M F (f.22), aceștia figurând şi în anexa cu moștenitorii îndreptățiți la constituirea dreptului de proprietate (f.23).

Din cuprinsul cererilor de la filele 44-47 reiese faptul că au formulat cerere  în temeiul legii nr. 18/1991, T V, S E şi M F.

Prin sentința civilă nr. X din 13.11.1996 (f.48-50) pronunțată de Judecătoria Corabia a fost admisă cererea formulată de reclamanta S E în contradictoriu cu pârâții T V şi M F şi cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant T V prin care a solicitat obligarea numitei S E la plata cheltuielilor de înmormântare, s-a constatat că, din suprafața de 4,36 ha reconstituită prin procesul-verbal de punere în posesie cu nr. 316 din 09.05.1996 pe numele lui T G, tatăl lui T V şi bunicul pârâtei M F, suprafața de 2 ha a aparținut numitului T F, tatăl reclamantei S E.

Totodată, prin această hotărâre s-a constatat reclamanta S E se afla deja în posesia superfeței de un 1 ha teren din cel aflat în litigiu.

A fost omologat raportul de expertiză, s-a luat act că părțile nu formulează obiecțiuni şi s-a dispus ieșirea din indiviziune, fiind formate şi atribuite loturile, sentința rămânând definitivă prin neexercitarea căii de atac, la data de 06.03.2001.

Prin sentința judecătorească s-a stabilit cu putere de lucru judecat, că frații T G şi T F, au locuit o lungă perioadă împreună şi s-au gospodărit împreună, iar numitul T F a decedat în anul 1982 în domiciliul fratelui său. S-a mai constatat că după apariția legii nr. 18/1911 moștenitorii au fost trecuți în adeverința şi în procesul-verbal emise, respectiv S E descendentă de gradul I a lui T F, T V descendent de gradul I a lui T G şi M F, descendentă de gradul II a lui T G, prin reprezentarea tatălui său T M.

Din cuprinsul registrului agricol din 1956 (f.51-52) reiese faptul că frații T G şi F au gospodărit împreună.

În drept, instanţa a reţinut că stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept (art. 8 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991).

De prevederile legii nr. 18/1991 beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite (art. 8 alin. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991).

Reconstituirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate pentru fiecare persoană îndreptățită (art. 8 alin. 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991).

Din întreaga economie a Legii nr. 18/1991, cât şi din reglementările ulterioare, rezultă că, în materia fondului funciar, pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, a fost instituită o procedură administrativ-jurisdicţională şi o procedură specială de control judecătoresc a actelor administrativ-jurisdicţionale emise de comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991. De asemenea, dispozițiile Legii nr. 18/1991 trebuie înţelese nu numai în sensul că, în cadrul procedurii, se înfăptuieşte activitatea de emitere a titlului de proprietate, ci şi procedura de modificare, de înlocuire sau de desfiinţare, după caz, a titlului de proprietate, emis în cadrul acestei proceduri atunci când titlul nu este în concordanţă deplină cu cele hotărâte de comisie sau de instanţa de judecată.

Nemulțumirile persoanei legate de procedura de reconstituire, trebuiau să fie valorificate pe calea procedurii plângerii de fond funciar, reglementată de art. 12 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială în cazul hotărârilor de validare emise până la intrarea în vigoare a Legii nr. 169/1997 sau pe calea plângerii prevăzută de art. 53 din Legea nr. 18/1991 republicată în cazul hotărârilor de validare ulterioare momentului intrării în vigoare a Legii nr. 169/1997.

O asemenea soluţie este justificată şi de faptul că legile adoptate în materia fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000) au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății asupra terenurilor agricole şi forestiere, finalizată cu emiterea titlului de proprietate.

Fiind o procedură cu caracter special, derogator de la dreptul comun, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să le conteste în condițiile precis determinate de lege.

Etapele premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit. Sub acest aspect orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire sau de punerea în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fondului funciar care rezolvă acest gen de contestații anterior emiterii titlului de proprietate. După eliberarea titlului de proprietate, asemenea contestații nu mai sunt posibile întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare şi o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietății.

Având în vedere aceste aspecte instanța reține că solicitarea reclamanților de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. X/26/14.11.2003, este neîntemeiată, echivalând cu o eludare a procedurii de reconstituire pe care legea o prevede în mod expres.

Din probele administrate în acuză, a reieşit faptul că numitul T V, tatăl reclamanților nu a înțeles să conteste actele premergătoare titlului de proprietate şi nici calitatea de beneficiarilor reconstituirii, fiind statuat în sentința judecătorească nr. X/1996 că părțile nu au contestat actele emise în baza legii nr.18/1991, fiind dispusă şi ieșirea din indiviziune. Singura pretenție ridicată de T V a fost legată de cheltuielile pricinuite cu înmormântarea unchiului său T F.

Or, dacă beneficiarul titlului de proprietate  nu a contestat aceste acte premergătoare titlul, nici acesta, nici moștenitorii săi nu mai pot solicita nulitatea parțială prin radierea persoanele nominalizate ca beneficiari ai reconstituirii, soluție se întemeiază pe necesitatea asigurării circuitului civil al actelor juridice (principiul stabilității juridice), mai ales că de la data emiterii titlului de proprietate şi până în prezent au trecut mai bine de 17 ani.

 În condițiile date, instanța a respins acțiunea reclamanților ca fiind neîntemeiată.

Calea de atac exercitată:

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel apelanţii-reclamanţi T D şi T M,  criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Au arătat că au chemat în judecată Comisia Locală de Fond Funciar B, Comisia Judeţeană de Fond Funciar O şi pe numitul S C, (moştenitor al defunctei S E), solicitând constatarea nulităţii absolute parţiale a Titlului de proprietate nr. X/26din 14.11.2003.

În motivarea apelului au arătat următoarele:

La momentul introducerii acţiunii nu au cunoscut că M F, beneficiară a reconstituirii dreptului de proprietate în baza aceluiaşi titlu de proprietate, are moştenitori.

Instanţa de judecată a emis adresă către Primăria V pentru comunicarea Anexei 23 în ceea ce o priveşte pe defuncta M F. Nu a fost comunicat un răspuns în acest sens.

Ulterior pronunţării sentinţei au aflat numele moştenitorilor acesteia, ca fiind M I, domiciliat în sat V N, comuna V, județul O şi M V, domiciliat în sat V, comuna V, județul O.

În acest sens, au apreciat că dosarul nr. X/213/2019 a fost soluţionat de către instanţă într-un cadru procesual incomplet, nefiind introduse în cauză şi citate părţi direct interesate de finalitatea judecăţii.

Pentru aceste considerente, au solicitat retrimiterea cauzei la Judecătoria Corabia în vederea rejudecării fondului.

Acesta este primul motiv de apel, care priveşte nelegalitatea sentinţei şi pe care l-au apreciat ca prioritar faţă de celelalte motive de apel ce vizează netemeinicia.

Sub aspectul netemeiniciei, au apreciat că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea pe motiv că nu au respectat paşii administrativi şi cronologici prevăzuţi de Legea nr. 18/1991 şi de celelalte legi ce reglementează procedura de retrocedare.

De menţionat este faptul că prin acţiunea introductivă de instanţă, au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a Titlului de proprietate nr. X/26 din 14.11.2003, titlu ce a fost eliberat după decesul autorului lor, T V.

Este cunoscut că potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 de modificare şi completare a Legii nr. 18/1991, sunt lovite de nulitate actele de reconstituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.

De asemenea, în virtutea art. 2 din Decretul nr. 167/1958, nulitatea absolută a unui act poate fi invocată oricând, de orice persoană interesată.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Decizia nr. 1 din 18.01.2018 a Curţii Constituţionale.

Instanţa de fond a făcut trimitere la adeverinţa nr. X eliberată în temeiul Legii nr. 18/1991, 1a procesul-verbal de punere în posesie nr. 316 din 09.05.1996 şi la sentinţa civilă nr. X din 13.11.1996.

Adeverinţa premergătoare titlului de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie nu constituie prin ele însele act de proprietate.

De asemenea, sentinţa de partaj, pronunţată înainte de eliberarea titlului de proprietate, cuprinzând suprafeţe de teren de 10 ori mai mari decât cele menţionate în titlu, nu este un act constitutiv de drepturi, ci un act declarativ, avându-se în vedere dispoziţiile vechiului Cod Civil, (art. 768 şi următoarele).

Din cuprinsul motivării sentinţei judecătoreşti, nu rezultă care este actul prin care se atestă că T F, care a gospodărit o perioadă cu fratele său T G, deţinea o suprafaţă de teren de 2 ha, din totalul de 4,36 ha.

Registrul agricol din perioada 1959-1962 atestă că terenul în suprafaţă de 4,36 ha figura pe numele bunicului apelanţilor, T G.

De nicăieri nu rezultă că T F, fratele bunicului, tolerat în gospodăria acestuia până la data decesului, ar fi venit cu teren în gospodărie.

Pentru toate considerentele expuse a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei şi retrimiterea cauzei la instanţa de fond, în vederea rejudecării.

În drept, au fost invocat dispoziţiile art. 468 şi următoarele C.proc.civ.

În dovedirea apelului, vor depune înscrisuri.

La data de 12.07.2021 intimatul-pârât S C a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea căii de atac formulată de apelanţii T M şi T D împotriva sentinţei civile nr. X din data de 19.04.2021, în dosarul nr. X/213/2019, ca neîntemeiată.

În fapt, a arătat că prin sentinţa civilă nr. X din data de 19.04.2021 pronunţată în dosarul nr. X/213/2019 instanţa de judecata a respins cererea de chemare în judecată a reclamanţilor ca neîntemeiată.

În data de 14.11.2003 pârâta Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar O a emis T.P. nr. X/26 pe numele T Gh. V şi S F E, în calitate de moştenitori ai numitului T G, pentru suprafaţa de 4 ha şi 3600 mp teren situat în comuna B județul O.

În data de 05.01.1992 a fost emisă adeverinţa nr. X în temeiul Legii nr. 18/1991 pe numele moştenitorilor lui T G, respectiv numiţii T V, S. E. E şi M F, aceştia figurând şi in anexa cu moştenitorii îndreptăţiţi la constituirea dreptului de proprietate.

Instanţa de fond a motivat şi a arătat din înscrisurile depuse la dosarul cauzei că, din cuprinsul cererilor reiese faptul că au formulat cerere în temeiul legii nr. 18/1991, T V, S E şi M F. Din sentinţa civilă nr. X din 13.11.1006 pronunţată de Judecătoria Corabia, s-a constatat că reclamanta S E se afla deja în posesia 1 ha de teren din cel in litigiu.

Nemulţumirile persoanei legate de procedura de reconstituire, trebuiau să fie valorificate pe calea procedurii plângerii de fond funciar, reglementata de art. 12 din Legea nr. 18/1991 în forma iniţială în cazul hotărârilor de validare emise până la intrarea în vigoare a legii nr. 169/1997 sau pe calea plângerii prevăzute de art. 53 din Legea nr. 18/1991 republicată în cazul hotărârilor de validare ulterioare momentului intrării în vigoare a Legii nr. 169/1997.

A solicitat respingerea apelului formulat de către apelanții-reclamanţi şi menţinerea hotărârii pronunţate de către instanţa de fond, ca fiind legală şi temeinică, cu obligarea apelanţilor-reclamanţi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 482 rap. la art. 205 C.proc.civ.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul, martori.

Intimatele-pârâte Comisia Județeană O de Fond Funciar şi Comisia Locală de Fond Funciar B nu au depus întâmpinare.

In apel nu s-au administrat probe noi.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor  dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Motivul de nelegalitate a sentintei de fond  potivit căruia  cauza s-a soluţionat într-un cadru  procesual incomplet nu este fondat din următoarele considerente:

În primul rând, in temeiul principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, instituit de dispoz art.9 C pr civ,  reclamantul este cel care stabileste cadrul procesual, prin cererea de chemare in judecata.

În acest context, se constată ca apelanţii reclamanţi  îşi invoca propria culpă, în calea de atac (constând in  stabilirea unii cadru procesual incomplet, in lipsa unuia dintre titularii/mostenitorii titularului titlului contestat), pentru a obţine o soluţie de anulare a sentintei de fond, cu trimiterea cauzei la prima instanţă pentru rejudecare.

În al doilea rând, soluţia pronunţată de instanţa de fond nu este de natura a prejudicia in vreun fel pe succesorii  numitei M F, câtă vreme titlul in care si aceasta figureaza ca persoana îndreptăţită, nu a fost anulat.

Nu se poate imputa instanţei de fond  nepunerea in discuţie a lărgirii cadrului procesual, deoarece la dosarul de fond nu a existat nicio dovada a  faptului ca M F, decedata la 29.10.2018 potrivit relatiilor de la postul de Politie V N- fila 68, ar avea succesori. Aceste relatii s-au obţinut prin grija instanţei de fond.

Mai mult, prin notele de concluzii depuse la dosar – fila 138 ds fd- reclamantii au  susţinut ca M F nu are nicio  legătura de rudenie cu familia T, in schimb in calea de atac solicita anularea sentintei  cu trimitere pentru a se introduce in cauza succesorii acesteia.

Motivele de netemeinicie invocate in privinţa sentintei de fond nu pot fi primite, pentru următoarele considerente:

 ,,Paşii administrativi si cronologici” instituiţi de Legea nr.18/1991 nu sunt facultativi.

Dreptul de proprietate se reconstituie in mod legal,  prin parcurgerea procedurii prealabile administrativ jurisdictionale prevăzute de Legea nr. 18/1991, care in esenţa presupune:

1. formularea cererii/cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate;

2. admiterea reconstituirii dreptului de proprietate, prin înscriere in Anexe, de catre comisia locală de fond funciar- fila 23 ds fd;

3. depunerea unei contestatii impotriva hotararii de înscriere in anexe a comisiei locale de fond funciar, ceea ce apelantii reclamanti  nu au probat in cazul autorului lor, T V; Acesta, constatând ca in actele premergatoare de reconstituire (cum este de exemplu adeverinta de reconstituire) figureaza ca fiind indreptăţite la reconstituire si alte persoane- in speţă S F E- era ţinut a formula contestaţia menționată, ce ar fi avut  drept consecinţă înlăturarea  acesteia  din cuprinsul actelor premergatoare de reconstituire si ulterior, din titlul ce  urma a se emite.

O astfel de contestatie însă  nu s-a formulat  in privinţa titlului contestat in cauza. Acest aspect s-a retinut cu autoritate  de lucru judecat si de instanţa învestita cu soluţionarea dosarului nr.X/1995- fila 49 dosar fond.

 4. validarea dreptului de proprietate, prin hotarare a comisiei judeţene de fond funciar.

Procedura anterior prezentata  este obligatorie, fiind instituita de art. 51-53 din Legea nr. 18/1991.

In acest context, demersul apelantilor  reclamanti, de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului contestat apare ca fiind lipsit de eficienţă, raportat la procedura prealabila obligatorie instituita de dispozitiile invocate.

Fiind o procedura speciala, derogatorie, autorul apelantilor reclamanti trebuia sa respecte întocmai succesiunea etapelor privind reconstituirea dreptului de proprietate si sa conteste actele emise, in conditiile precis determinate de lege. Aceste etape premergatoare emiterii titlului au ca obiect, initial, stabilirea persoanelor indreptăţite si a întinderii dreptului de proprietate, prin reconstituire generică a dreptului de proprietate si, in subsidiar, a amplasamentului terenului atribuit. Orice nemultumire legată de reconstituire trebuie adusa la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fondului funciar. Acceptarea in cauza de faţă a nerespectării procedurilor si termenelor instituite de legiuitor prin Legea nr.18/1991  ar presupune o eludare si o nesocotire a dispozitiilor legale ce reglementeaza expres procedurile cu caracter prealabil in reconstituirea proprietatii.

 Pentru persoanele ce au formulat cereri de reconstituire de pe urma aceluiasi autor, cum este in speţă T V -autorul apelanţilor reclamanţi si defuncta S F E- ambii solicitand reconstituirea dupa autorul T G, modalitatea de a contesta calitatea de persoana îndreptăţita la reconstituire este procedura prealabila anterior expusă.

De altfel,  apelantii reclamanti nu au indicat in concret in care dintre situaţiile  reglementate de art.III alin.1 lit.a) din Legea nr.169/1997 se încadreaza  cererea pe care au formulat-o, cazurile de nulitate in ipoteza literei a) fiind următoarele:,, (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000  şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.”

Adeverinta premergătoare titlului de proprietate- f.22 ds fd şi procesul verbal de punere in posesie este adevărat, nu constituie prin ele însele acte de proprietate - precum afirma apelanţii-, dar sunt acte premergătoare emiterii titlului, ce dau posibilitatea persoanelor implicate in procedura de reconstituire de a sesiza eventualele nereguli anterior emiterii titlului, ceea ce nu s-a întâmplat in cauză.

Se constată, raspunzând motivului de apel potrivit căruia nu rezulta care este actul prin  care se atestă că T F detinea o suprafata de 2 ha  din totalul de 4,36 ha, că acest aspect  s-a retinut cu autoritate  de lucru judecat  de către  instanţa învestita cu soluţionarea dosarului nr.X/1995- fila 49 dosar fond.

Observând poziţia de rol agricol din perioada 1956-1958-f.51 ds fd , se constata ca  T F  a figurat înscris la pozitia fratelui său, T G.

Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, in temeiul dispoz art.480 al.1 C pr civ, tribunalul va păstra in totalitate sentinta instantei de fond, respingând apelul declarat, ca nefondat.

Data publicarii pe portal: 09.12.2021

Domenii speta

Spete similare