Pretenţii

Sentinţă civilă 5615 din 28.09.2016


Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de .. sub nr … reclamantul A V a chemat în judecată pe pârâta  EER  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâta la plata sumei de 7300 lei cu titlu de daune morale egale cu valoarea prejudiciului ce i s-a imputat pe nedrept. Totodată a solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că locuieşte pe .. din Bacău, la casă şi este branşat la reţeaua de energie electrică furnizată de pârâtă. Acesta a susţinut că la data de .. delegaţii operatorului de distribuţie E M au constatat la contorul .. montat pe stâlp, în stradă, posibile sigilii neconforme, anumite avarii şi zgârieturi la capacul de etansare, garnituri, suruburi etc şi s-a tras concluzia că ar fi intervenit la contor în scopul neînregistrării energiei, fiind recalculate obligaţiile de plată privind consumul de energie pe perioada …5 în valoare de 7096,13 lei pentru care s-a emis factura fiscală nr … la care s-a adăugat suma de 243,23 lei conform facturii nr .. reprezentând contravaloarea prestaţiilor de verificare a contorului.  Reclamantul a învederat că a contestat procesele verbale şi notificarea nr ..5, considerându-se nevinovat şi a refuzat să achite cele două facturi fiscale arătând că din iniţiativa şi decizia distribuitorului, contorul fusese schimat cu un an în urmă şi ar fi fost imposibilă înregistrarea imensului consum pe perioada arătată.

Reclamantul a susţinut că în urma reanalizării contestaţiei şi a documentelor ataşate, respectiv notele şi procesele verbale de constatare, bonurile de mişcare, membrii comisiei de analiză întruniţi la data de .. au decis stornarea celor două facturi întrucât s-a constatat că "nu există urme de intervenţie neautorizată" fiindu-i comunicat răspunsul şi procesul verbal nr …

Reclamantul a precizat că deşi hotărârea comisiei i-a fost favorabilă, nopţile nedormite, frământările şi gândurile că neavând cu ce plăti livrarea energiei electrice va fi sistată, că va fi chemat în judecată şi obligat la plată i-au cauzat un disconfort psihic imposibil de redat în cuvinte, la care se adaugă ruşinea faţă de vecini, rude şi cunoştinţe care îl suspectau că ar fi sustras energie electrică. A susţinut că cel mai dureros şi apăsător moment a fost când maşina poliţiei a oprit la poartă, iar bătăile insistente ale poliţiştilor care l-au chemat în stradă  au adunat vecinii care asistat la interpelările agenţilor. Reclamantul a învederat că s-a simţit umilit când vecinii în bătaie de joc îl întrebau cum se poate fura energie fără a fi contorizată, starea sa de sănătate agravându-se  astfel încât rar mai ieşea din casă. A mai arătat că demnitatea sa  a fost grav afectată în momentul în care a dobândit calitatea de învinuit în dosarul nr .. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău întocmit în urma sesizării pârâtei, dosar ce a fost soluţionat prin ordonanţa de clasare din ...

Reclamantul a susţinut că prejudiciul suferit prin atingerea demnităţii şi agravarea stării de sănătate este mai mare decât suma solicitată cu titlu de daune morale, dar că solicită o valoarea egală cu cea a facturilor emise  întrucât nu doreşte să se îmbogăţească pe seama pârâtei.

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 7300 lei ca efect compensatoriu pentru încălcarea demnităţii.

În drept a invocat prevederile art 252-253 alin 4 C.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi martori.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei.

Reclamantul a formulat precizări la acţiune, la solicitarea instanţei.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării cererii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia netimbăririi, pârâta a susţinut că cererea trebuie timbrată conform art 3 alin 1 din OUG 80/2013.

Referitor la lipsa calităţii procesuale pasive, pârâta a arătat că în calitate de furnizor de energie electrică este o persoană juridică distinctă de distribuitorul de energie electrică E. M. D. SA actuala E. D. R. SA, iar aceasta din urmă în calitate de titular al licenţei de distribuţie a iniţiat un proiect de reducere a pierderilor înregistrate în reţea, în cadrul căruia a efectuat controale la locuri de consum aparţinând unor clienţi cu care societatea pârâtă avea încheiate contracte de furnizare în scopul depistării abaterilor de la normele legale de măsurare şi consum a energiei electrice, abateri manifestate în general prin intervenţii neautorizate asupra instalaţiilor de măsurare şi înregistrare energie. A arătat că în urma controalelor reprezentanţii E. D. R. SA au constatat nereguli şi au întocmit, conform normelor interne, note de constatare, bonuri de mişcare, procese verbale de analiză abateri  şi procese verbale de stabilire despăgubiri.

Pârâta a susţinut că în urma controlului din data de .. o echipă de control a operatorului de distribuţie a făcut o verificare la locul de consum al reclamantului, constatările fiind consemnate în nota seria … conform procesului verbal de analiză a abaterilor nr … stabilindu-se că se consideră intervenţie neautorizată în instalaţii care a condus la necontorizarea întregii cantităţi de energie electrică neconsumată şi în consecinţă s-a dispus recalcularea consumului în perioada …. A mai arătat că prin procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr … încheiat de E. M. D. s-a stabilit cantitatea de 10515 kwh consumată şi neînregistrată, iar în baza documentelor comunicate E. E. R. SA a procedat la facturarea consumului constatat. Pârâta a învederat că la data de .. operatorul de distribuţie a întocmit procesul verbal de reanaliză a abaterilor nr .. reţinându-se că nu se consideră intervenţie neautorizată în instalaţii, iar prin hotărârea comisiei de reanaliză s-au anulat hotărârile comisiei de analiză stabilite prin procesul verbal seria .. şi procesul verbal de stabilire a despăgubirilor seria .., fiind stornate şi facturile emise.

Pârâta a susţinut că nu este autorul presupusei fapte prejudiciabile, iar faptele nu îi sunt imputabile, reclamaţia la Parchet fiind făcută de E. M. D. SA.

Pe fond a arătat că instanţele judecătoreşti au statuat că pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cel ce pretinde aceste daune să producă un minim de argumente şi indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile patrimoniale i-au fost afectate. A mai arătat că daunele morale, în principiu, nu se concretizează într-o stare de fapt, ci se menţin la nivelul trăirilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar atunci când existenţa lor este evidentă, de regulă, nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităţilor materiale şi întinderea ei nu poate fi determinată decât prin aprecieri. Pârâta a susţinut că CEDO în cauza Tolstoy Miloslovsky c Regatul Unit a stabilit că despăgubirile trebuie să respecte un raport de proporţionalitate cu atingerea adusă având în vedere gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii.

Pârât a apreciat că faţă de situaţia de fapt expusă nu a adus nicio atingere reclamantului, întrucât a procedat la facturarea cantităţii de energie electrică conform informaţiilor primite de la operatorul de distribuţie. A mai arătat că răspunderea delictuală a persoanei juridice este o răspundere pentru fapta ilicită proprie, iar pentru angajarea răspunderii trebuie dovedite 3 condiţii: fapta ilicită a organului de conducere sau administrare, prejudiciu şi raport de cauzalitate, iar pentru angajarea răspunderii pentru prejudiciul nepatrimonial adus demnităţii este necesară întrunirea mai multor condiţii, aşa cum reiese din coroborarea art 253 alin 4 cu art 1357 C.civ: existenţa faptei licite, existenţa unui prejudiciu chiar nepatrimonial, existenţa vinovăţiei celui ce îi este imputabilă vătămarea şi legătura de cauzalitate, or în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate.

Pârâta a solicitat introducerea în cauză a E. D. R. SA arătând că documentele ca au stat la baza emiterii facturilor fiscale au fost emise de această societate.

În drept, pentru introducerea în cauză a E. D. R. SA a invocat prevederile art 78 C.proc.civ.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul din data de .. instanţa a respins excepţia netimbării cererii ca neîmtemeiată, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ca neîntemeiată şi a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri şi doi martori şi pentru pârâta proba cu înscrisuri.

La termenul din data de .. instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de introducerea în cauză a E. D. R. SA şi a administrat proba cu martori.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între E. M. F. SA şi reclamantul A. V. a intervenit contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr .. având ca obiect furnizarea de energie electrică reclamantului la punctul de consum din ...

În urma controlului efectuat la punctul de consum reprezentat de domiciliul reclamantului s-a întocmit de către SC E. S.T.E SRL Bacău nota de constatare nr …. reţinându-se că abonatul este racordat la reţeaua Eon cu contor montat pe stâlp pe stradă, sigilii de la BMPM posibil neconforme, capac stâmb, garnitură nealineată, urme zgârieturi.

Prin procesul verbal de analiză a abaterilor nr .. comisia a considerat că este o intervenţie neautorizată ce a condus la neînregistrarea energiei electrice consumate şi a dispus recalcularea energiei, stabilind totodată şi taxa privind serviciile prestate de operator consumatorului. Prin procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr .. s-a stabilit o cantitate de 10515 kwh energie eletrică consumată şi neînregistrată.

În baza documentelor menţionate, E. E. R. SA a emis factura fiscală nr …în valoare de 7096,13 lei reprezentând contravaloare energie consumată şi neînregistrată, precum şi factura fiscală nr … în valoare de 243,23 lei pentru serviciile prestate de E. E. R. SA.

Prin procesul verbal de reanaliză a abaterilor nr …. întocmit de E.DI… R. SA comisia de reanaliză a apreciat că nu se consideră intrevenţie neautorizată în instalaţii şi a hotărât anularea tuturor hotărârilor comisiei de analiză stabilite prin procesul verbal de analiză a abaterilor nr … şi procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr .., stornarea facturilor fiscale emise în baza acestor documente pentru cantitatea de 10515 kwh şi taxe prestări servicii de 243,23 lei, măsura dispusă prin factura fiscală nr … 

La data de .., E.M. D. SA a sesizat organele judiciare cu privire la consumul fraudulos de energie, prin ordonanţa de clasare din .. din dosarul nr .. al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. dispunându-se clasarea cauzei întrucât faptele nu există.

În cauză reclamantul se prevalează de un caz de răspundere civilă delictuală, motivat de săvârşirea unei fapte ilicite, cu vinovăţie, de pârâtă, faptă care i-ar fi cauzat acestuia un prejudiciu moral.

În conformitate cu 252 N.C.civ orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.

Art 253 pune la dispoziţia părţii interesate mijloace de apărare  a drepturilor nepatrimoniale statuând că " (1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).(3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. (4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive." Art 255 reglementează măsurile provizorii ce pot fu luate de instanţă  în cazul lezării drepturilor nepatrimoniale.

Conform art 1349 C.civ "(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral."

Art. 1357 C.civ prevede "(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă."

Potrivit art 1358 C.civ "Pentru aprecierea vinovăţiei se va ţine seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum şi, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi."

Astfel, pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate, vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Cu privire la fapta, aceasta reprezintă o manifestare a autorului concretizată într-o acţiune sau inacţiune,  stabilirea caracterului ilicit presupunând o apreciere analizată pe baza  circumstanţelor concrete ale săvârşirii faptei,  a calităţii părţilor, a valorilor sociale lezate  şi a gravităţii atingerii adusă acestora.

În speţă, instanţa reţine că pârâta a emis reclamantului facturile fiscale nr ....din .. în valoare de 7096,13 lei reprezentând contravaloare energie consumată şi neînregistrată şi nr … în valoare de 243,23 lei, pentru serviciile prestate de E. E. R. SA conform menţiunilor din cuprinsul facturii, pe baza documentelor înaintate de E. M. D. SA care a constatat presupusa intervenţie neautorizată în instalaţia de măsurare, fără a efectua verificări suplimentare. Astfel, pârâta practic şi-a însuşit concluziile cu privire situaţia de fapt descrisă în nota de constatare, procesul verbal de analiză a abaterilor şi procesul verbal de stabilire a despăgubirilor. Ulterior, în urma reanalizării situaţiei,  s-a constatat inexistenţa unei eventuale intervenţii neautorizate, pârâta fiind cea care a stornat facturile emise anterior prin care s-a stabilit obligaţia reclamantului de plată. Astfel, fapta ilicită a pârâtei rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

Cu privire la sesizarea făcută la P.l de pe lângă Judecătoria B. în urma căruia s-a întocmit dosarul penal nr .. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău şi s-a dispus clasarea cauzei întrucât faptele nu există, instanţa reţine că această sesizarea a fost făcută de E. M. D. SA societate distinctă de pârâta din prezenta cauză.

Cu privire la prejudiciu, noţiunea de prejudiciu, ca element esenţial (condiţie sine qua non) a răspunderii civile, înseamnă rezultatul dăunător, produs de o persoană în dauna alteia; prejudicial este de două feluri: patrimonial şi nepatrimonial. Prejudiciile nepatrimoniale, denumite şi daune morale reprezintă consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conţinut neeconomic şi care rezultă din atingerile şi încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinţe pot fi durerile fizice şi psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnităţii, prestigiului sau reputaţiei unei persoane etc. Repararea prejudiciului sub orice formă constituie obligaţia persoanei care a comis fapta generatoare de prejudicii.

În speţă, atingerea adusă demnităţii reclamantului trebuie să aibă caracter efectiv şi obiectiv, nu să reprezinte doar aprecierea persoanei vătămate. Se constată că  fapta imputată este prin ea însăşi de natură a prejudicia atributele nepatrimoniale ale reclamantului. Obligaţia de a plăti o sumă de bani şi izvorul acestei obligaţii, puse în sarcina reclamantului de către pârâta ca urmare a unei presupuse fapte ce nu există în realitate, astfel cum s-a confirmat ulterior, a fost de natură a aduce atingere demnităţii reclamantului.

Aşa cum reiese din declaraţiile martorului  L.St.. reclamantul este o persoană respectată şi cunoscută în zona în care locuieşte, iar situaţia constatată iniţial de reprezentanţii E. a ajuns la cunoştinţa vecinilor. Acesta a mai arătat că reclamantul se plângea că are o sumă mare de plătit la E.. Totodată matorul P. D. a declarat că a fost de faţă când au venit reprezentanţii E., iar reclamantul i s-a plâns că a fost amendat şi că a avut de plătit facturile ce i-au fost trimise acasă. Instanţa mai reţine că potrivit adeverinţei medicale depuse la dosar din .. reclamantul a suferit şi un accident vascular cerebral.

Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării. Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs. Repararea  integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit şi culpabil (patrimonial sau nepatrimonial), în scopul repunerii victimei, pe cât posibil, în situaţia anterioară (restitutio in integrum). Despăgubirile acordate victimei trebuie să constituie o justă şi integrală reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicită a autorului. Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa reprezinte o îmbogăţire fără just cauză, ci ele trebuie să aibă caracter compensatoriu pentru o suferinţă certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Un criteriu fundamental consacrat de doctrină şi jurisprudenţă, în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral, este echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despăgubiri implică fără indoială şi o doza de aproximare, însă instanţa trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi înlăturat în totalitate, şi despăgubirile acordate, în măsura să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferinţele morale, fără a se ajunge însă în situaţia îmbogăţirii fără just temei.

Instanţa reţine că în speţă reclamantul a solicitat suma de 7300 lei cu titlu de despăgubiri egală cu suma din facturile fiscale emise de pârâtă. Or, instanţa apreciază că această sumă este suficientă pentru acoperirea prejudiciului suferit de reclamant, reprezentând o satisfacţie echitabilă.

Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul suferit rezultă din însăşi fapta ilicită. Astfel,  urmarea săvârşirii faptei, daunele morale constând în lezarea demnităţii rezultă ex re, deteriorarea unor valori ce definesc personalitatea umană fiind consecinţa directă a acţiunii pârâtei.

În ceea ce priveşte vinovăţia, potrivit dreptului comun, în cazul răspunderii delictuale nu interesează forma de vinovăţie, răspunderea putând fi angajată chiar şi în cazul culpei celei mai uşoare. Pârâta, prin modalitatea în care a procedat, a acţionat în culpă, emiţând facturi fiscale pe baza unor constatări lipsite de suport real.

Faţă de aceste împrejurări, instanţa va admite acţiunea şi va obliga pârâta să achite reclamantului suma de 7300 lei cu titlu de daune morale.

În baza art 453 rap la art 451 C.proc.civ va obliga pârâtă să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Domenii speta