Fond funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei bacău sub nr. ------------, reclamanţii --------------- au chemat în judecată pe pârâţii -----------, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. -------------- emis pe numele defunctei -----------------, mama pârâţilor, cu privire la suprafaţa de 715 m.p. teren arabil, amplasat în T 6, P 199, teren situat în intravilanul satului -----------------.

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt descendenţi de gradul II al defunctului -------------, decedat în anul 1961, care a avut în proprietate printre alte terenuri şi suprafaţa de 1800 m.p. teren situat în intravilanul satului ------------------, la punctul „--------------”, având ca vecini : ---------.

Defunctul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ce formează obiectul cererii cu ocazia împroprietăririi din anul 1946 şi l-a stăpânit până la înfiinţarea CAP- ului ----------------. Deşi a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren ce a aparţinut defunctului, însă comisiile nu au dat curs cererii în sensul neîntocmirii titlului de proprietate pe numele lor.

În anul 2010 au formulat acţiune în instanţă acţiune înregistrată sub nr. --------------------------, solicitând în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală ------------- şi Comisia Judeţeană --------------- reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1800 m.p. teren arabil situat în intravilanul satului ------------, însă prin sentinţa civilă nr. --------------- a Judecătoriei -------------------- a fost respinsă acţiunea formulată de -----------------, deoarece suprafaţa respectivă este inclusă în titlul de proprietate nr. ---------------------- emis pe numele autoarei pârâţilor, care nu a avut niciodată teren în T 6, P 199.

În dovedire, reclamanţii au depus înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. ----------------- a Judecătoriei ---------------a fost admisă excepţia lipsei de interes invocată de către instanţa de judecată din oficiu, acţiunea formulată de reclamanţii ------------- fiind respinsă ca lipsită de interes. Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere că reclamanţii nu au formulat cerere de reconstituire pentru terenul în litigiu.

Prin decizia civilă nr. ------------- a Tribunalului -------------a fost admis recursul declarat de recurenţii -----------------------împotriva sentinţei civile nr. ----------------- a Judecătoriei -------------, sentinţa civilă recurată a fost casată în întregime, excepţia lipsei de interes a fost respinsă ca nefondată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare Judecătoriei --------------, unde a fost înregistrată sub nr. ----------------.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de --------------- a fost emis titlul de proprietate nr. ------------------în favoarea numitei ----------------, autoarea pârâţilor, în calitate de moştenitoare a defunctului --------------------, pentru suprafaţa de 5.000 m.p. teren, situat pe raza com. ---------, din care face parte şi suprafaţa în litigiu de 715 m.p., situată în T 5, P 199, având următoarele vecinătăţi: ----------. La baza emiterii titlului de proprietate a stat extrasul de rol agricol 1959-1962, poziţia 140, vol. 3 --------, unde -------------- figura cu 0,20 ha arabil la „-----------------”, 0,18 ha arabil la punctul „------------”, 0,08 ha arabil la punctul „în vatra satului”, 0,04 ha curţi-clădiri la punctul „în vatra satului”.

Din raportul de expertiză ------------ rezultă că există posibilitatea ca terenul din litigiu să fie cel din rolul agricol situat la punctul „----------------”, vecinii de la est şi vest fiind ----------------. Totodată, expertul topo-cadastru ---------------- arată că verificând titlul de proprietate nr. ------------- emis în favoarea numitei ------------------------ se poate observa că în favoarea acesteia a fost reconstituit dreptul de proprietate şi asupra suprafeţei de 1085 m.p. teren arabil extravilan situat în T 79, P 2345/1, cu vecinii: -------------------, cele două terenuri având pe laturile de vest şi est aceiaşi vecini. Din planul parcelar existent la Comisia locală de fond funciar ---------------------reiese că suprafaţa de 715 m.p. din T 5, P 199 teren intravilan este în prelungirea parcelei 2345 din extravilan, deci cele două terenuri formează un singur corp cu suprafaţa totală de 1800 m.p. Reclamanţii înşişi nu au solicitat constatarea nulităţii absolute a T.P. nr. ------------------------ decât pentru suprafaţa de 715 m.p. teren arabil intravilan, nu şi pentru suprafaţa de 1085 m.p. teren arabil extravilan, deşi din anexa la raportul de expertiză ----------------- efectuată în dosarul nr. --------------------, (în care reclamantul ------------------------ a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1800 m.p.), precum şi din adresa nr. ------------------ a Comisiei locale de fond funciar -------------------  reiese că suprafaţa de 1800 m.p. solicitată de reclamanţi este situată în T 79, P 2345/1 – 1085 m.p. şi în T 6, P 199 – 715 m.p.

De altfel, în adresa nr. --------------------- a Comisiei locale de fond funciar ------------------(fila 211 dosar iniţial) se precizează că suprafaţa de teren ce a aparţinut autorului pârâţilor nu se suprapune cu suprafaţa de teren ce a aparţinut autorului reclamanţilor - defunctul -------------------------, care din suprafaţa de aproximativ 0,31 ha a înstrăinat suprafaţa de aproximativ 0,13 ha numitului -------------------------, diferenţa de teren rămânând moştenitorilor săi.

Instanţa apreciază că deosebit de relevant pentru determinarea corectă a terenului care a aparţinut defunctului ----------------------- este faptul că atât la momentul introducerii acţiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. ------------------------, cât şi în prezenta cauză, reclamanţii au indicat vecinii terenului ca fiind -------------------, ceea ce presupune că terenul se desfăşoară între -----------------, făcând verosimilă adresa nr. ----------------- a Comisiei locale de fond funciar ---------------------- din anexa la această adresă rezultând că la sud terenul de 1800 m.p. ce a mai rămas moştenitorilor defunctului ------------------- se învecinează cu numitul -------------------. Or, atât din expertiza ------------------------, cât şi din expertiza --------------------- reiese cu certitudine că terenul în litigiu se învecinează la sud cu drumul comunal, fiind improbabil ca reclamanţii să nu poată indica cu exactitate un vecin atât de uşor de determinat şi care a existat şi în perioada colectivizării.

Mai mult decât atât, vecina din partea de est a terenului în litigiu, indicată de ambele expertize topo-cadastru – ----------------a dat o declaraţie în faţa Comisiei locale de fond funciar ------------------- (fila 98 dosar iniţial) prin care a arătat că numitul ---------------- a deţinut înainte de 1960 suprafaţa de 20 ha (probabil 20 ari) teren silişte de casă, având ca vecini: --------------- (probabil rezervă primărie), vecinătăţi care corespund cu cele identificate de expertizele topo-cadastru pentru suprafaţa de 1800 m.p. teren reconstituită moştenitorilor defunctului ----------. Şi -----------, nepotul lui --------------- - vecinul din partea de vest al terenului a dat o declaraţie similară (fila 101 dosar)  prin care a arătat că terenul în suprafaţă de 18 ha (probabil ari) aparţine familiei -------------. De altfel, din titlul de proprietate ------------------- emis în favoarea numitului ------------------- (fila 96 dosar iniţial) rezultă că vecinul la vest al suprafeţelor de teren din T 6, P 197, 198 şi 200 este ----------------------, din planul parcelar (anexa 3 la raportul de expertiză ---------------------) reieşind că parcelele respective se învecinează la vest cu A 199 reprezentat de terenul în litigiu.

În ceea ce priveşte martorii audiaţi la propunerea reclamanţilor – --------------------- şi ---------------, instanţa reţine că, deşi ambii au arătat că se învecinează cu terenul în litigiu, totuşi în niciunul din rapoartele de expertiză topo-cadastru nu apar astfel şi nici vecinătăţile indicate de aceştia nu corespund întocmai. Astfel, dacă în dosarul nr. --------------------- (fila 89), martorul ----------------- a precizat că terenul lui --------------------------- se învecinează cu ------------------------, martora ------------------ (fila 188 în dosarul nr. ------------------------------) arată la rândul său că este vecină cu terenul stăpânit înainte de colectivizare de --------------------, indicând ca ceilalţi vecini (fila 73 în dosarul nr. -------------------------) pe -------------------------, niciunul dintre ei nu indică însă ca vecin la sud drumul comunal. Prin urmare, nu numai că declaraţiile martorilor ---------------------- nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, dar ele nu se coroborează nici între ele, ceea ce dovedeşte că, fie martorii nu cunosc exact care este terenul în litigiu, fie au făcut declaraţii neconforme cu realitatea.

Un alt argument că terenul în litigiu nu este terenul care a aparţinut defunctului --------------------------- îl constituie însăşi cererea de reconstituire formulată de ----------------------- (aflată la fila 9 dosar recurs) prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţă de 50 ari arabil în punctul „---------------------”, suprafaţa de 10 ari clădiri în punctul „Vatra satului” şi 8 ari arabil tot în punctul „Vatra satului”, or, astfel cum reiese din raportul de expertiză -------------------, suprafaţa de 1800 m.p. reconstituită autoarei pârâţilor formează un singur corp şi are o singură categorie de folosinţă – arabil.

E adevărat că în acţiunea de reconstituire a dreptului de proprietate introdusă de reclamantul ---------------------- şi care a format obiectul dosarului nr. ------------------------, expertul ----------------- a indicat terenul în litigiu ca fiind terenul ce a aparţinut autorului reclamanţilor, însă în lipsa unor repere clare, identificarea suprafeţei respective s-a făcut la indicaţiile reclamantului, astfel că ea nu poate constitui o probă opozabilă pârâţilor. Abia, în dosarul nr. --------------- expertul --------------------- a avut în vedere atât rolul agricol al numitului --------------------, cât şi rolul agricol al lui ---------------------------, probă care a fost administrată cu respectarea principiului contradictorialităţii şi care se coroborează şi cu celelalte probe administrate (adresa nr. adresa nr. ---------------------- a Comisiei locale de fond funciar --------------- declaraţiile date de ------------------------------- în faţa Comisiei locale de fond funciar).

Instanţa nu poate reţine apărarea reclamanţilor că titlul de proprietate nr. ------------------------- ar fi lovit de nulitate pe motiv că pârâţii au formulat cerere de reconstituire abia în 2010, câtă vreme din probele administrate reiese că terenul în litigiu nu a aparţinut defunctului ----------------------------, dat fiind că interes pentru a cere anularea unui titlu de proprietate emis în condiţiile Legii nr. 18/1991 poate avea doar persoana ale cărei drepturi ori interese au fost încălcate sau nesocotite la eliberarea titlului sau prin înscrierile ce s-au făcut în titlu. Reclamanţii îşi pot justifica dreptul la acţiune numai în măsura în care le este lezat dreptul de proprietate şi nu pot acţiona pentru verificarea legalităţii titlului de proprietate în mod generic, apărarea interesului general ca titlurile să fie valabil emise aparţinând exclusiv autorităţilor implicate în eliberarea lor,  aceasta fiind şi raţiunea pentru care legea recunoaşte calitate procesuală activă în acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui titlu, primarului sau prefectului. Totuşi, titlul de proprietate nu a fost eliberat pe numele pârâţilor, ci pe numele mamei acestora, -------------------------, decedată la data de ---------------------------, ceea ce înseamnă că cele două comisii de fond funciar nu au avut în vedere cererea formulată de pârâţi, ci cererea formulată de ------------------------- şi care a stat la baza emiterii adeverinţei de comunicare nr. ------------------------ (fila 99) prin care s-a stabilit ca aceasta să primească în proprietate 0,12 ha teren intravilan (din care face parte suprafaţa de 715 m.p. din T 6, P 199) şi 0,38 ha teren extravilan (în care este inclusă suprafaţa de 1085 m.p. din T 79, P 2345/1).

Instanţa nu neagă dreptul reclamanţilor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren deţinută de defunctul ------------------------ şi solicitată prin cererea de reconstituire, însă din probele administrate în cauză reiese că suprafaţa de teren solicitată de reclamanţi nu este cea care aparţinut autorului lor, motiv pentru care instanţa va respinge acţiunea de constatare nulitate absolută a T.P. nr.504278/2010 în ceea ce priveşte suprafaţa de 715 m.p. din T6, P 199 ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare