Fond funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. --------------, reclamantul Primarul com. ------------- şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar a chemat în judecată un număr de 115 pârâţi, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută a 42 titluri de proprietate.

În motivare, reclamantul a arătat că prin sentinţa civilă nr. ---------------, pronunţată în dosarul nr. -----------------, Comisia locală ------------------- a fost obligată să întocmească documentaţia aferentă eliberării titlurilor de proprietate pe vechiul amplasament pentru suprafaţa de 89 ha teren arabil şi 20,25 ha teren pădure numiţilor ------------------. Cu toate că a adus la cunoştinţa atât a instanţei de fond, cât şi a instanţei de recurs faptul că în momentul de faţă pe terenurile solicitate de către numiţii -------------- sunt incluse 42 de titluri de proprietate, prin sentinţa anterior menţionată s-a dispus întocmirea şi eliberarea documentaţiei aferente eliberării pe vechiul amplasament a titlurilor de proprietate în favoarea persoanelor menţionate sub sancţiunea de daune cominatorii de 100 de lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. -------------------.

S-a încercat o soluţionare amiabilă a acestui diferend, însă persoanele cărora le-au fost eliberate titluri de proprietate pe acest amplasament au refuzat ideea introducerii unei acţiuni în constatare nulitate parţială a titlurilor. Pe de altă parte, s-a încercat găsirea unei căi de rezolvare a problemei, Comisia locală -------------------------- întocmind documentaţia în vederea eliberării unui titlu de proprietate în favoarea numiţilor ------------------------pentru suprafaţa de 30 ha teren arabil din rezerva primăriei, însă nu s-a putut ajunge la nici un rezultat.

Mai mult decât atât, o mare parte din terenurile solicitate de numiţii ---------------- sunt situate pe raza com. Coloneşti, însă Comisia locală --------------------------nu a făcut parte din dosarul nr. -------------------------. Întrucât toate încercările de a soluţiona acest diferend pe cale amiabilă au fost sortite eşecului, pe rolul Judecătoriei -------------------- au fost înregistrate mai multe dosare prin care a solicitat să se pronunţe o hotărâre prin care să se desfiinţeze cele 42 titluri de proprietate, în dosarele respective intervenind însă perimarea. Cu toate că a depus toate diligenţele necesare pentru punerea în aplicare a sentinţei civile nr. ---------------------, prin sentinţa civilă nr. ------------------------ a Judecătoriei ------------------, Comisia locală a fost obligată să plătească suma de 73.900 lei reprezentând daune interese, începând cu data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 1845/2007, respectiv 17.09.2007. În momentul de faţă, pe rolul instanţelor se află dosarul nr. 523/180/2013 prin care numiţii ------------------------ solicită daune interese şi pentru anii 2011 şi 2012.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. III alin. II din Legae nr. 169/1997.

În dovedire, reclamantul a  depus înscrisuri.

La data de ----------------------- s-a dispus disjungerea cauzei având ca obiect constatare nulitate absolută T.P. nr. --------------------, tarla 40, parcelele 662/19, 662/19/1 şi 662/19/2 şi s-a format dosarul nr. --------------------------.

Pârâta Comisia Judeţeană -------------------- a depus întâmpinare prin care a arătat că reclamantul nici nu a precizat şi nici nu a făcut dovada care este vechiul amplasament deţinut anterior de către numiţii ---------------------------, mai mult decât atât, chiar preşedintele Comisiei locale ----------------------- a menţionat că „o mare parte din terenurile solicitate de către ----------------------------sunt situate pe raza com. ----------------”. Titlul de proprietate nr. ----------------------- a fost emis cu respectarea legislaţiei în vigoare la data întocmirii documentaţiei. Comisia judeţeană ------------------- este autoritate administrativ-jurisdicţională, având competenţa să soluţioneze contestaţiile, să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale şi să elibereze titlurile de proprietate doar pe baza documentaţiilor întocmite de către comisiile locale, atribuţiile acesteia fiind stabilite conform art. 6 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005.

Prin sentinţa civilă nr. ----------------, completul C ---------------- fond funciar a admis excepţia de necompetenţă a acestui complet şi-a declinat competenţa în favoarea completului C --------------- fond funciar, apreciind că dispoziţiile art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin HCSM nr. 387/2005 sunt de ordine publică.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene -------------- nr. -------------- s-a dispus înscrierea în anexa 9a, poziţie nouă a unui număr de 37 persoane cu suprafaţa de 18,50 ha considerate ca îndeplinind condiţiile prevăzute de Legea nr. 18/1991 pentru constituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, la pct. 18 fiind trecut pârâtul -------------------- (fila 71 dosar). În baza acestei hotărâri a fost emis titlul de proprietate nr. -------------------- în favoarea pârâtului ---------------------- pentru suprafaţa de 5000 m.p. teren, situat pe raza com. --------------------.

Astfel, potrivit art. 18 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data emiterii titlului de proprietate membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă sau au adus teren mai puţin de 5.000 mp, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 17, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în cooperativă, iar potrivit art. 17 din acelaşi act normativ „terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.”

Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 1/2000 la astfel de reconstituiri sau constituiri. Art. III din Legea nr. 169/1997 consacră practic teoria potrivit căreia nulitatea este sancţiunea care intervine în situaţia în care la încheierea actului juridic nu se respectă dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de validitate ale actului juridic. Prin urmare, pentru a stabili că un act juridic este lovit de nulitate, trebuie verificat dacă au fost respectate dispoziţiile legale în vigoare la data emiterii lui.

În cauză, reclamantul nu a invocat faptul că pârâtului i s-ar fi constituit în mod nelegal suprafaţa de 0,5 ha teren, ci doar că se află în imposibilitatea executării sentinţei civile nr. 1845/2007, pronunţată de Judecătoria -------------------- în dosarul nr. ------------------------------ prin care Comisia locală de fond funciar ----------------------- a fost obligată să întocmească documentaţia aferentă eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 89 ha teren arabil şi 20,25 ha teren pădure arabil în favoarea numiţilor ---------------------, în care se include şi suprafaţa în litigiu. Însă o astfel de hotărâre nu este opozabilă pârâtului, câtă vreme nu s-a judecat în contradictoriu şi cu acesta pentru a-şi putea formula apărările, nefăcându-se în cadrul respectivului dosar o verificare a legalităţii titlurilor de proprietate emise deja, ci s-a dat relevanţă cererilor formulate de numiţii ---------------------- la toate legile de reconstituire, mai ales cele ulterioare apariţiei Legii nr. 18/1991.

Or, trebuie avut în vedere că la data apariţiei Legii nr. 18/1991- moment la care trebuie să ne raportăm, dat fiind că titlul atacat a fost emis în baza formei  iniţiale a legii - art. 9 şi 41 instituiau o limită maximă ce putea fi reconstituită, de 10 ha de familie, din care maxim 1 ha teren cu vegetaţie forestieră, chiar dacă reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se făcea în mai multe localităţi. Astfel, prin H.C.J. nr. 12/1991 în punctul 2 s-a stabilit că moştenitorii lui --------------------------------- nu pot primi acţiuni pentru 9 ha teren arabil, întrucât terenurile deţinute au fost expropriate. Împotriva acestei hotărâri, --------------------------- a făcut plângere, iar prin sentinţa civilă nr. ----------------------------, pronunţată de Judecătoria --------------- în dosarul nr. ------------------------------ s-a stabilit ca acesta să primească în proprietate prin reconstituire suprafaţa de 10 ha din care 9 ha teren arabil şi 1 ha pădure, cu aplicarea coeficientului de reducere corespunzător, fără a se menţiona ca reconstituirea să se facă pe vechiul amplasament, principiul reconstituirii pe vechiul amplasament fiind introdus prin Legea nr. 1/2000. În considerente s-a reţinut că din referatul întocmit de Comisia locală de fond funciar a rezultat că în com. ---------------- există excedent de teren în suprafaţă de 180,61 ha care s-a constituit ca rezervă, fiind unul din argumentele ce a determinat instanţa să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în natură, de unde reiese că instanţa a avut în vedere ca reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui --------------- să se facă în natură, dar nu pe vechiul amplasament.

Câtă vreme la acea dată, în rezerva Comisiei locale se afla o suprafaţă importantă de teren, instanţa apreciază că existau premisele constituirii dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care îndeplineau condiţiile art. 19 din lege, respectiv art. 10 din H.G. nr. 131/1991 conform căruia persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producţie sau în asociaţii cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafaţa de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 17, dacă fac dovada ca sunt stabiliţi în localitate sau declară, în scris, ca se stabilesc în aceasta şi că nu deţin în proprietate alte terenuri.

De altminteri, art. III lit. c din Legea nr. 169/1997 sancţionează cu nulitatea absolută doar actele de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, nu şi pe cele din extravilanul localităţii, cum este în speţă, astfel că nu se poate reţine că titlul de proprietate nr. ------- a fost emis cu nesocotirea dispoziţiilor legale şi în dauna foştilor proprietari. Faptul că după apariţia celorlalte legi de reconstituire, moştenitorii defunctului ------------------- au formulat cerere de reconstituire pentru întreaga suprafaţă ce a aparţinut autorului lor sau care au fost înzestraţi nu poate afecta titlurile de proprietate valabil emise, atât Legea nr. 169/1997 ( art. II), cât şi Legea nr. 1/2000 (art. 2 alin. 2) recunoscând valabilitatea acestora

E adevărat că în această situaţie există riscul ca sentinţa civilă nr. ------------------ pronunţată de Judecătoria ----------------- în dosarul nr. ------------------------- (nr. vechi -----------------------) să nu poată fi pusă în aplicare în ceea ce priveşte amplasamentul suprafeţei reconstituite, însă, astfel cum s-a reţinut în jurisprudenţa CEDO (cauza Pincova şi Pinc contra Republicii Cehe, cauza Raicu contra României), atenuarea consecinţelor anumitor încălcări ale dreptului de proprietate cauzate de regimul comunist nu trebuie să creeze noi neajunsuri disproporţionate. „În acest scop, legislaţia trebuie să facă posibilă luarea în considerare a circumstanţelor particulare ale fiecărei cauze, astfel încât persoanele care au dobândit bunuri cu bună-credinţă să nu fie puse în situaţia de a suporta responsabilitatea, care aparţine în mod corect statului, pentru faptul de a fi confiscat cândva aceste bunuri.” Şi în cauza Beian contra României CEDO a reţinut că dacă statele decid întâi să adopte legi pentru a despăgubi victimele nedreptăţilor comise în trecut, acestea trebuie să fie puse în practică cu o claritate şi o coerenţă rezonabilă pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiecţii de drept interesaţi. Or, a constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. ------------------ doar pentru a asigura executarea unei sentinţe civile care nici nu este opozabilă pârâtului ar încălca grav principiul securităţii juridice şi dreptul la proprietate recunoscut în favoarea sa prin eliberarea titlului menţionat, cu atât mai mult cu cât o asemenea ingerinţă nici nu este prevăzută de lege şi ar face ca titularul titlului să suporte o privare de proprietate, contrară art. 1 din Protocolul nr.1, ceea ce nu s-ar putea reţine în cazul numiţilor -------------------, acestora propunându-li-se reconstituirea pentru suprafaţa de 30 ha din rezerva Comisiei locale, iar pentru restul suprafeţei pot solicita despăgubiri băneşti actuale şi egale cu valoarea de piaţă a imobilului.

 Faptul că există posibilitatea ca pârâtul să fie de acord cu acţiunea nu poate duce la admiterea ei, având în vedere că regimul juridic al nulităţii este de ordine publică, instanţa fiind obligată să verifice condiţiile emiterii actului, independent de voinţa unei sau alteia dintre părţi. Fără îndoială că părţile se pot prevala de aplicarea art. III alin. 23 din Legea nr. 169/1997 potrivit căruia „foştii proprietari pot reveni la vechiul amplasament şi atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunţă în favoarea lor la titlurile deja eliberate”, însă instanţa apreciază că acest lucru se poate realiza numai pe cale administrativă, dat fiind că acordul persoanei în favoarea căreia a fost emis titlul de proprietate nu este enumerat printre cazurile de nulitate absolută. De altfel şi art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 165/2013 permite Comisiei Judeţene să anuleze titlul de proprietate emis ulterior unui alt titlu, atunci când terenurile cuprinse de acestea se suprapun, cu atât mai mult are posibilitatea revocării titlului dacă titularul înţelege să renunţe la dreptul recunoscut în favoarea sa.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată

Domenii speta

Spete similare