Obligaţie de a face

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. _________ la data de __________,  reclamanta _________  a solicitat în contradictoriu cu pârâţii  __________, ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceştia să fie obligaţi la demolarea construcţiilor provizorii constând dintr-o cameră – locuinţă, o magazie şi un adăpost pentru câini, ridicate de pârâţi fără autorizaţie de construire şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat în esenţă că pârâţii au ridicat în curtea lor, dar lipit de peretele casei sale, mai multe anexe gospodăreşti, fără a obţine autorizaţie de construire conform Legii 50/1991 şi fără a obţine acordul de vecinătate din  partea ei sau a foştilor proprietari, că aceste construcţii afectează structura de rezistenţă şi fundaţia casei reclamantei şi au început să apară  semne de igrasie şi mucegai care s-au extins şi în restul încăperilor locuinţei sale.

Reclamanta şi-a întemeiat cererea pe prevederile art.192 Cod procedură civilă, art.612 Cod civil, art.8 alin.2, art.27 alin.1 din Legea 50/1991.

Cererea a fost legal timbrată cu 60 lei taxă de timbru cu chitanţele seria 20297/2016 BC nr.144598/08.06.2016 – suma de 40 lei, nr.121749, nr.121748, nr.121747, nt.121746/06.05.2016 – suma de 20 lei – fl.62, 57-60.

În dovedirea cererii reclamanta a depus în copie înscrisuri : împuternicire, obiecte expertiza tehnică construcţii, extras carte funciară, plan de amplasament şi delimitare a imobilului, proces verbal nr.______________, certificat de moştenitor autentificat sub nr.____________, autorizaţie pentru executare lucrări nr._________________,  contract de vânzare autentificat sub nr.__________– fl.8-18.

În termen legal pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei având în vedere  temeiul de drept – respectiv dispoziţiile art.27 alin.1 din Lg.50/1991,  că nici un articol din acest act normativ nu prevede posibilitatea unei persoane fizice de a se substitui organelor abilitate ale statului ce are posibilitatea de a acţiona în instanţă persoanele ce încalcă legislaţia în domeniul construcţiilor ; excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor motivat de faptul că imobilul a fost construit de autorii lor __________ în anul 1959, iar la acea dată reclamanta nu era vecina pârâţilor, astfel că nu au fost în măsură să obţină acordul acesteia şi că în prezent au înregistrat pe rolul instanţei cererea având ca obiect „acţiune în constatare” în ds.___________ în contradictoriu cu _____________ deoarece  în faţa legii proprietarul de drept al construcţiilor indicate de reclamantă  este _________ şi nu _____________.

Au mai invocat pârâţii excepţia prescripţiei dreptului material al reclamantei la acţiune având în vedere că magazia  a cărei demolare a solicitat-o reclamanta, a fost construită în anul 1959, fără autorizaţie de construcţie astfel încât în ceea ce priveşte obligaţia pârâţilor de a demola această construcţie este prevăzută de vechiul Cod civil, respectiv Decretul nr.167/1958, ce reglementează un termen general de prescripţie de 3 ani, aplicabil dreptului reclamantei a de4 a solicita ridicarea respectivei construcţii.

În susţinerea întâmpinării pârâţii au depus  extras de pe portalul instanţelor de judecată privind s.1814/180/2016 al Judecătoriei Bacău.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine :

La data de ____________,  reclamanta _____________  a solicitat în contradictoriu cu pârâţii  ____________________, ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceştia să fie obligaţi la demolarea construcţiilor provizorii constând dintr-o cameră – locuinţă, o magazie şi un adăpost pentru câini, ridicate de pârâţi fără autorizaţie de construire şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a dobândit proprietatea unui imobil situat ______, prin cumpărare cu act autentic, _________, de la vânzătorii ______.  Imobilul proprietatea reclamantei, se învecinează la nord cu proprietatea pârâților. Casa reclamantei are un perete care constituie chiar granița de hotar cu proprietatea pârâților, un așa numit perete ”calcan”. Așa cum rezultă din extrasul de carte funciară _____________, precum și din planul de amplasament pentru proprietatea pârâților, de la filele 11, 12, aceștia dețin o anexă lipită de peretele de la nord al casei reclamantei.

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor ________, propuse de pârâți, dar și din declarația martorului __________, martorul propus de reclamantă, care este chiar unul dintre vânzători, anexele despre care reclamanta vorbește în acțiune au existat la data la care aceasta a achiziționat imobilul. acesta din urmă, a arătat că acele construcții anexe existau înainte de anul 1999, când el s-a mutat în imobil și că ele nu au afectat în nici un fel rezistența casei pe care a vândut-o. Mai mult, martorul Mincu Constantin a arătat că până la data renovării casei pe care ulterior a vândut-o, în casă a existat mucegai, însă acesta crede că a apărut datorită unei aerisiri neadecvate, pentru că după ce dumnealui s-a mutat, nu a mai apărut mucegai.

Martorul, care este și unul dintre vânzători a arătat că familia sa și cea a pârâților s-au înțeles foarte bine și că dacă construcțiile pârâților ar fi trebuit să fie ridicate cu acordul vecinilor, adică al vânzătorilor reclamantei, aceștia cu siguranță și-au dat acordul.

Martorul _______ a declarat în instanță că după perfectarea vânzării, reclamanta nu a reproșat niciodată vânzătorilor că ar fi existat vicii la construcția vândută.

În cauză a fost efectuată și o expertiză construcții, efectuată de expert judiciar ____________, atașată la dosar la filele 135 -151, din concluziile căruia instanța reține că anexele la care face reclamanta referire în acțiune, cu excepția padocului pentru câine, sunt edificate anterior anului 1990, cel mai probabil în configurația actuală în anul 1970, fiind ulterior modernizate.

Padocul pentru câine a fost construit în anul 2005, însă acesta nu obturează peretele casei reclamantei.

Expertul a arătat fără dubiu că acele construcții anexă la care reclamanta se referă în acțiune, nu pot afecta rezistența casei reclamantei, că în anexe nu există urme de igrasie, mucegai, astfel că alipirea acestora de casa reclamantei nu pot influența negativ imobilul reclamantei.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 612 Cod civil, precum și dispozițiile art. 8 alin 2,  art. 27 alin 1 și celelalte dispoziții ale Legii 50/1991.

Potrivit art. 612 Cod civil, privind distanţa minimă în construcţii, ” Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.”

Aceste dispoziții nu sunt însă aplicabile în cauză, construcțiile la care reclamanta face referire, fiind edificate anterior date de 01.10.2011, data intrării în vigoare a Codului civil invocat. Mai mult, dacă am aplica aceste dispoziții imobilelor reclamantei și pârâtei, însăși reclamanta ar fi în afara cadrului legal, construcția sa fiind amplasată chiar pe granița dintre cele două proprietăți.

În cea ce privește dispozițiile Legii 50/1991, instanța reține că anexele construite de pârâți au fost edificate sub un alt regim juridic, astfel că nu sunt incidente prevederile sale invocate pentru ridicarea construcțiilor.

Mai mult, la data promovării cererii de chemare în judecată dispozițiile art. 8 și 27 din Lg. 50/1991, instituie obligații care cad în sarcina altor organe decât cele judiciare, instituții care emit acte administrative, astfel că acestea nu pot fi incidente în cauză: 

ART. 8

”(2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.”

ART. 27 alin 1

”Preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.”

Din declarațiile martorilor audiați în instanță, instanța reține că în fapt, litigiul dintre părți nu se datorează existenței acelor construcții anexă din curtea casei pârâților, ci faptului că pârâții se pare că nu au permis reclamantei să renoveze peretele casei sale, fapt ce ar fi trebuit să se realizeze prin curtea pârâților, astfel că în ceea ce privește cauza acțiunii, aceasta ar fi fost deturnată de la reglementarea sa, întrucât cauza reprezintă scopul urmărit de cel care apelează la acțiune (fie pentru a pretinde ceva, fie pentru a se apăra).

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, pentru că nu s-a făcut dovada de către reclamantă că prin simpla lor existență construcțiile anexă lipite de casa reclamantei produc acesteia vreun prejudiciu, instanța urmează a respinge acțiunea, considerând-o nefondată.

Domenii speta

Spete similare