Contestaţie la executare

Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X din data de 25 noiembrie 2016, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr. X/207/20116, s-a respins contestaţia la executare privind pe contestatorul J. S.  şi pe intimaţii  J. M., prin reprezentant  legal D. C.,  şi C. T. M. B., ca neîntemeiată.

A fost obligat contestatorul J.S. in favoarea intimatului J. M., prin reprezentant  legal D.C., la plata sumei de  800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa  această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată  pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. X/207/2016, contestatorul J.S. a formulat, in contradictoriu cu intimatul J. M., prin reprezentant legal D. C., contestaţie la  executare  împotriva formelor de executare, întocmite de BEJ N. I., în dosarul  nr. X/2016 prin care s-a dispus sistarea popririi prin adresa din 22.09.2016, emisă către C. T. M. B., din Mun. C, str. Jud. O.

Contestatorul a solicitat admiterea contestaţiei, în sensul celor solicitate, respectiv a anulării adresei privind sistarea popririi motivat de faptul că măsura dispusă de executorul judecătoresc nu are niciun suport legal, fiind contrară normelor ce guvernează instituţia executării silite, mai mult reprezentând un abuz ce îi cauzează prejudicii atât de ordin material cât şi moral.

S-a mai aratat că adresa de sistare contestată nu este motivată şi nici nu arată argumentele legale ce au stat la baza luării unei astfel de decizii, motiv pentru care în temeiul disp. art. 711 şi urm. C.p.c, a solicitat admiterea contestaţiei şi anularea formelor de executare menţionate.

La dosar s-au depus înscrisuri, respectiv: adresa  din 22.09.2016 emisa de BEJ N.I. adresata C. T. M. B..

Intimatul J. M., prin reprezentant  legal D. C., a depus la dosar întâmpinare, la data de 18.10.2016,  prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nefondata.

În fapt, a aratat că sistarea popriri s-a făcut in mod legal având la baza sentinţa civila nr.X/25 martie 2015 pronunţata de Judecătoria Caracal, rămasa definitiva prin respingerea ca tardiv a apelului declarat de J. S. prin Decizia civila nr.X/ 21 septembrie 2015 a Tribunalului Olt.

Rezulta aşadar ca total nefondata susţinerea contestatorului referitor la faptul ca măsura dispusa de executorul judecătoresc N. I. nu are suport legal, ci are la baza cele doua hotărâri pe care le-a anexat.

Având in vedere  cele relatate, intimatul a considerat ca sistarea pe care o contesta J. S. nu poate cauza un prejudiciu material sau moral, atâta vreme cat se întemeiază pe hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri respectiv sentinţa civila nr 711/25 martie 2015 pronunţata de Judecătoria Caracal rămasa definitiva prin respingerea ca tardiv a apelului formulat de J. S. şi Decizia nr.X/21 septembrie 2015 pronunţata de Tribunalul Olt.

În drept, s-au invocat disp. art.205 si 716 din Codul de procedura civila.

La solicitarea instanţei de fond, BEJ N. I. a înaintat dosarul de executare silită nr. X/2016.

În cauză, părtile au depus concluzii scrise.

Analizând actele  şi lucrarile dosarului, instanta de fond a reţinut că potrivit disp. art. 712 alin. 1 Cpc,  împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

În speţă, prin încheierea din 14.01.2016 a BEJ N. I. cu sediul în Mun. C, jud. O în dosarul de executare silită nr. X/2016 a fost admisă cererea, dispunându-se înregistrarea cererii de executare formulata de catre creditorul contestator J. S..

Prin aceeaşi încheiere executorie, a fost încuviinţată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de decizia nr. X/19.01.2015 a Tribunalului Dolj privind pe creditorul  J. S. şi pe debitorul J. M., prin reprezentant  legal D. C. prin toate formele de executare pentru a  achita suma de 3436,50 lei reprezentând cheltuieli de judecata, la care se adaugă cheltuielile de executare.

Prin încheierea executorie de drept nr. X/14.01.2016 emisă de acelaşi executor judecătoresc în acelaşi dosar de executare silită, s-a stabilit suma de 437, 4 lei reprezentând cheltuieli de executare silită până la acel moment procedural în sarcina debitorului J.M., prin reprezentant  legal D. C..

Ulterior, prin adresa din data de 14.01.2016 în dosarul de executare silită nr. X/2016, comunicată C. A. D. P., cu sediul in C, jud. Ot, în calitate de terţ poprit, executorul judecătoresc a dispus executarea silită prin înfiinţarea unei popriri în cota de 1/3 din venitul net lunar pe care aceasta instituţie de învăţământ o datorează debitorului J. M., prin reprezentant legal D. C., până la încasarea sumei de 3873, 90 lei, o adresă similară fiind comunicată şi C.T. M. B., cu sediul in C, jud. O.

S-a reţinut că o executare silită efectuată de acelaşi executor judecătoresc, având ca obiect punerea în executare silită al aceluiaşi titlu executoriu a făcut obiectul dosarului de executare silită nr. X4/2015 a fost atacata cu contestaţie la executare de către contestatoarea D. C., contestaţie soluţionată prin sentinţa civilă nr. X/25.03.2015 a Judecătoriei Caracal în dosarul nr. X/207/2015, definitivă prin respingerea apelului ca tardiv în sensul admiterii contestaţiei la executarea silită şi anulării formelor de executare.

Prin sentinţa civilă nr. X/10.12.2015 a Judecătoriei Caracal în dosarul nr. X/207/2015, definitivă prin neapelare s-a dispus întoarcerea executării silite în dosarul de executare silită nr. X/2015 al BEJ N. I., fiind obligat intimatul J. S.la restituirea sumei de 2471 lei către contestatorul J. M., prin reprezentant  legal D.C. şi la cheltuieli de judecată în cuantum de 724,50 lei.

Prin adresele emise de catre BEJ N. I. în dosarul de executare silită nr. X/2016 din data de 29.09.2016 comunicate terţilor popriţi, C. A. D. P. şi C. T. M. B., ambele cu sediul in C, jud. Ot s-a dispus sistarea popririi de catre executorul judecătoresc.

Deşi nici intimatul J. M. şi nici reprezentantul său legal D. C. nu au formulat  o contestaţie la executare împotriva formelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. X/2016 al BEJ N. I. în cuprinsul căreia să fi solicitat suspendarea executării silite, cerere  care în caz de admitere ar fi putut constitui temei legal pentru sistarea dispusă de catre executorul judecătoresc a popririlor menţionate anterior, instanţa de fond nu a putut ignora faptul că executarea silită conform titlului executoriu îl menţionează ca debitor al obligaţiei de plata către contestatorul J.S. din prezenta cauză, pe intimatul J. M., prin reprezentant  legal D. C..

Astfel, cu toate că instanţa de fond nu a fost învestită cu judecarea unor cereri menţionate în paragraful anterior, nu a putut face abstracţie de faptul că executarea silită în dosarul de executare silită nr. X/2016 al BEJ N. I. a fost îndreptată împotriva altei persoane decât cea obligată prin titlul executoriu, respectiv împotriva reprezentantului legal şi nu a debitorului J.M., întrucât debitorul J. M., deşi minor are capacitate de folosinţă, însă nu are capacitate de exerciţiu, tocmai de aceea fiind reprezentat legal de mama sa, însă calitatea de reprezentant legal nu face ca patrimoniile celor doi, mamă şi fiu să se confunde, acestea fiind diferite, astfel că a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul J.S., ca neîntemeiată pentru a evita crearea unui prejudiciu şi mai mare în patrimoniul reprezentantului  legal al minorului.

Constatând culpa procesuală a contestatorului J. S., în temeiul art. 453 Cpc, instanţa de fond l-a obligat la plata in favoarea intimatului prin reprezentant legal, a sumei de  800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei a declarat apel contestatorul J. S., considerând-o ca netemeinică şi nelegală, solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei atacate şi pe fond admiterea contestaţiei la  executare formulată împotriva formelor de executare întocmite de BEJ N.I. în dosarul nr. X/2016.

Susţine că instanţa de fond, interpretând în mod eronat probele administrate în cauză, a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Solicită instanţei de apel ca în baza reinterpretării materialului probator să se aprecieze temeinicia cererii formulate şi în urma admiterii apelului să-i fie admisă şi cererea privind contestarea formelor de  executare menţionate.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 480 alin. 2 cod pr civilă.

La data de 26 ianuarie 2017, intimatul J. M., prin reprezentant legal, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, întrucât pe baza întregului material probator instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, ce se impune a fi menţinută.

Intimatul arată că suportul legal al adresei l-a constituit sentinţa nr. 711/25.03.2015 pronunţată de  Judecătoria Caracal în dosar nr. 657/207/2015, sentinţă rămasă definitivă prin respingerea ca tardiv a apelului prin decizia civilă nr. 623/21 septembrie 2015 a Tribunalului Olt, în sensul admiterii contestaţiei la  executare silită şi a anulării subsecvente a formelor de executare. Adresele emise de executorul judecătoresc au avut la baza acelaşi titlu executoriu ca şi în dosarul 24/2015 comunicate terţilor popriţi.

Se mai arată că adresa de sistare este motivată şi au fost expuse argumentele avute la vedere ce au stat la baza emiterii sale.

Instanţa de fond a apreciat corect actele dosarului, aspect ce impune respingerea apelului şi obligarea apelantului contestator la plata cheltuielilor de judecată.

La data de  29 martie 2017, intimatul a depus la dosar concluzii scrise, arătând că instanţa de fond a apreciat corect probele administrate prin care s-a dispus respingerea acţiunii formulată de J.S. ca neîntemeiată, invocând mai multe sentinţe şi decizii civile.

Se mai  arată că apelantul nu a plătit taxa de timbru în termen de 10 zile de la comunicare conform art. 197 cod pr civilă, solicită respingerea apelului ca nefondat.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Contrar celor susţinute de apelantul contestator, sistarea poprii înfiinţată asupra veniturilor reprezentantului legal al intimatului debitor este legală.

În acest sens, tribunalul reţine că prin titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. X/19.01.2015, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. X/207/2013, ca urmare a admiterii apelului declarat de apelantul-reclamant J. S.(apelant contestator în cauza de faţă), a fost obligat intimatul-pârât J. M., prin reprezentant legal, (intimat în cauza de faţă) la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru în apel, în cuantum de 1145,5 lei şi la 2291 lei reprezentând taxă de timbru la prima instanţă.

Apelantul este în eroare atunci când consideră că, având calitatea de reprezentant legal al debitorului, D. C. are şi obligaţia de a achita sumele menţionate anterior şi care formează obiectul dosarului de executare silită nr. X/2016.

Această eroare derivă din necunoaşterea ori interpretarea eronată a dispoziţiilor art. 43 C.civ. şi art. 57 alin. 2 C.proc.civ., din care rezultă că minorul care nu a împlinit 14 ani şi interzisul judecătoresc nu stau personal în proces, ci prin reprezentanţii lor legali, astfel cum prevede art. 80 alin. 2 C.proc.civ.

De aceea, dată fiind situația pârâtului J. M. la data pronunţării deciziei civile nr. X/2015,  acesta a fost reprezentat legal de D. C., fără ca aceasta să însemne şi obligarea celei din urmă, în solidar cu debitorul J. M. la plata cheltuielilor de judecată din dosarul nr. X/207/2013.

Este drept că procesul civil este alcătuit din două faze, judecata (cognitio) și executarea silită (executio), complementare, dar în același timp autonome. Însă, doar debitorul are obligaţia de a aduce la îndeplinire cele stabilite prin hotărârea  unei instanţe (în speţă-decizia civilă nr. X/2015), sau printr-un alt titlu executoriu, iar nu un terţ, chiar şi dacă acesta este reprezentantul legal sau convenţional al celui dintâi.

Raportat la considerentele din precedent, în temeiul art. 480 alin. 2 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul contestator.

În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., cu aplicarea art. 451 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va obliga pe apelant să plătească intimatului J. M. suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 720 alin. 4 C.proc.civ., hotărârea se va comunica din oficiu către BEJ N. I..

Data publicarii pe portal:26.05.2017

Domenii speta

Spete similare