Competenţa de a judeca cererea de redeschidere a procesului penal

Decizie 220 din 29.12.2016


Competenţa de a judeca cererea de redeschidere a procesului penal se stabileşte conform dispoziţiilor art.467 alin.1 Cod procedură penală, nefiind incidente dispoziţiile art.36  alin.1 lit.c1 Cod procedură penală.

 Prin sentinţa penală nr. 686 din 8 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Dolj în temeiul art. 467 alin. 1 C.proc.pen. a fost admisă exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Dolj; a fost declinată competenţa de solutionare a cererii având ca obiect "redeschiderea procesului penal la judecarea în lipsă – art. 466 C.proc.pen.", formulată de condamnatul P. A.,în favoarea Judecătoriei Craiova.

În temeiul art. 51 C.proc.pen. a fost constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Craiova şi Tribunalul Dolj şi sesizează Curtea de Apel Craiova.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj a constat că, prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 13.06.2016 sub nr. 16764/215/2016, petenta condamnată a formulat cerere de redeschiderea procesului penal la judecarea în lipsă, (art.466 CPP).

Prin sentinţa penală nr. 3539/18.10.2016 Judecătoria Craiova a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi în temeiul disp. art. 50 Cpp rap. la art. 467 Cpp a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect cerere de redeschidere a procesului penal, în favoarea Tribunalului Dolj.

În motivarea acestei sentinţe, din înscrisurile depuse la dosar, s-a reţinut că prin s.p. nr. 563/26.02.2010 a Judecătoriei Craiova rămasă definitivă prin decizia penală nr. 978/07.06.2011 a Curtii de Apel Craiova prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă DGFP Dolj, împotriva deciziei penale nr. 18/19.01.2011 a Tribunalului Dolj, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă, petenta P. A. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infractiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit.b din Legea nr. 241/2005, competenta de solutionare a acestei infractiuni aparţinând la acea dată judecătoriei.

Conform art. 36 alin. 1 lit. c indice 1 C.p.p, în prezent, competenţa de soluţionare a  cauzelor având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare aparţine tribunalului.

Având în vedere că în cauză a existat o schimbare a instantei competente, faţă de principiul aplicării imediate a legii procesuale penale prevăzut de art. 13 C.p.p., şi în lipsa unor dispozitii tranzitorii contrare, s-a apreciat că cererea de redeschidere se solutionează că instanta competentă potrivit legii noi.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor  art. 50 C.p.p. rap. la art. 467 C.p.p.  s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cerere de redeschidere a procesului penal formulată de petenta condamnată, deţinută în Penitenciarul Craiova, în favoarea Tribunalului Dolj, iar în baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare  au rămas în sarcina statului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 9609/63/2016, la data de 23.11.2016 şi face obiectul prezentului dosar penal.

În şedinţa publică din data de 08.12.2016 instanţa a pus în discuţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 467 alin. 1 Cod Procedură Penală, declinarea competenţei de soluţionare a plângerii formulate de petenta condamnată în favoarea Judecătoriei Craiova.

Prin s.p. nr. 563/26.02.2010 a Judecătoriei Craiova rămasă definitivă prin decizia penală nr. 978/07.06.2011 a Curtii de Apel Craiova prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă DGFP Dolj, împotriva deciziei penale nr. 18/19.01.2011 a Tribunalului Dolj, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă, petenta P. A. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infractiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit.b din Legea nr. 241/2005.

Potrivit art. 467 alin. 1 Cod Procedură Penală, "cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă şi se adresează instanţei care a judecat cauza în primă instanţă". Dispoziţiile legale nu disting după cum instanţa care a judecat cauza în primă instanță mai este sau nu competentă să soluționeze în prezent aceeaşi cauză penală.

Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu conţine dispoziții privind situaţiile tranzitorii, astfel că Tribunalul reţine că în prezent se aplică regula impusă de art. 467 Cod Procedură Penală.

În raport de aceste aspecte, în baza art. 467 alin. 1 Cod Procedură Penală, rap. la art. 50 Cod Procedură Penală, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de condamnata P. A.,  în favoarea Judecătoriei Craiova, fiind sesizată Curtea de Apel Craiova pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Prin încheierea nr.220 pronunţată de Curtea de Apel Craiova la data de 29 decembrie 2016 în dosarul nr.2206/54/2016 s-a stabilit competenţa de soluţionare  a  cauzei  privind soluţionarea cererii de redeschidere a procesului penal formulată de condamnata P. A., în favoarea  Judecătoriei  Craiova.

În motivare s-au reţinut următoarele:

Potrivit disp. art. 467 alin.1 cod pr.penală „cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă şi se adresează instanţei care a judecat cauza în primă instanţă”.

Or, cauza a fost judecată în primă instanţă de Judecătoria Craiova care a pronunţat sentinţa penală nr. 563 din 26 decembrie 2010 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 978 din 7 iunie 2011 a Curţii de Apel Craiova.

Pe de altă parte cererea de redeschidere a procesului penal este reglementată  în Secţiunea IV-a a Capitolului V din codul de procedură penală, privind căile extraordinare de atac.

Având caracterul unei căi extraordinare, implicit este o cale de ataca de retractare, competenţa de soluţionare fiind prevăzută în mod expres de dispoziţiile art. 467 alin.1 Cod procedură penală, nefiind incidente dispoziţiile art. 36 alin.1 lit. c1 Cod procedură penală, care se referă  la judecarea cauzelor în primă instanţă.

Dacă s-ar interpreta altfel, s-ar schimba natura juridică de cale de atac de retractare a cererii de redeschidere a procesului penal, menită să asigure exercitarea autocontrolului de către însăşi instanţa care s-a pronunţat asupra fondului procesului, ceea ce ar fi inadmisibil.

În altă ordine de idei, o situaţie asemănătoare a fost reglementată prin decizia nr. 30/2006 din 9 octombrie 2006 a Înaltei Curţi ce Casaţie şi Justiţie publicată în Monitorul oficial , partea I nr. 725 din 26 octombrie 2007, prin care s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se că „instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă, chiar dacă, la momentul introducerii cererii, datorită modificării dispoziţiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenţa de a judeca fondul cauzei în primă instanţă”.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 51 alin. 6 Cod procedură penală,  se va stabili competenţa  de  soluţionare  a  cauzei  privind soluţionarea cererii de redeschidere a procesului penal formulată de condamnata P. A., în favoarea  Judecătoriei  Craiova.