Cerere de acordare drepturi băneşti stabilite prin hotărâre judecătorească modificată în calea de atac. Nelegalitatea cererii

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXX la data de XXXX pe rolul Judecătoriei XXXX, contestatoarea N.M,  a formulat contestaţie la executarea propriu zisă, în contradictoriu cu intimaţii Tribunalul XXXX – Departamentul economico - financiar si administrativ, Curtea de Apel XXXX, Ministerul Justiţiei şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, acesta din urmă numai pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa, nu şi în ceea ce priveşte fondul cauzei,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa, să fie obligaţi la plata drepturilor băneşti restante, în conformitate cu raportul  de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit de expert XXXX, efectuat în cadrul executării silite ce face  obiectul dosarului  de executare nr. XXXX din cadrul Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „Î.N. şi Î.D.”, cu sediul în oraşul XXXX, rezultată din următorul  titlu executoriu: sentinţa civilă nr. XXXX pronunţată de Tribunalul XXXX, reprezentând drepturi salariale - spor de confidenţialitate de 15% lunar, începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii, precum şi în continuare, corespunzător timpului efectiv lucrat de reclamant, actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective,  calculat până la data de 12.11.2009 dată la care sentinţa a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. XXXX a Curţii de Apel XXXX (dosar de executare nr. XXXX),  în cuantum de 276 lei, actualizată la data plăţii efective

Totodată, ca şi consecinţă a celor solicitate anterior, a mai solicitat ca Serviciul Contabilitate din cadrul Tribunalului XXXX să fie obligat la recalcularea şi plata diferenţei transelor trimestriale din cursul anului 2012, conform O.U.G. nr. 71/2009, respectiv procentul de 5 % în anul 2012 din valoarea creanţei, raportat la sumele rezultate din acelaşi  raport  de expertiză contabilă.

În motivarea acţiunii, contestatoarea a arătat că  înţelege să conteste cuantumul efectiv al sumelor la care intimaţii-debitori au fost obligaţi prin hotărâre judecătorească  irevocabilă, respectiv calculul eronat al sumelor stabilite de serviciul contabilitate pentru punerea în executare a acestui  titlu executoriu, cât şi modalitatea de punere în executare a acestui titlu, întrucât anterior anului 2012, sumele achitate au corespuns raportului  de expertiză contabilă întocmit de expert XXXX,  iar ulterior, pe parcursul executării, în mod nelegal a fost diminuată creanţa prin schimbarea bazei de calcul, prin raportare la plăţile făcute anterior.

A arătat contestatoarea că nu solicită acordarea niciunui leu pe viitor, în plus faţă de drepturile recunoscute şi acordate prin sentinţele civile sus-menţionate, ci doar plata drepturilor băneşti cuvenite până la data rămânerii irevocabile a acestor sentinţe – titluri executorii, drepturi ce au fost calculate şi determinate prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară pentru fiecare titlu executoriu în parte, efectuate de expert XXXX,  în funcţie de care solicită plata acestor drepturi salariale.

Mai arată contestatoarea că, la data de 01.04.2015 intimaţii-debitori au procedat la executarea titlurilor executorii prin alimentarea card-ului de salariu cu suma de 272 lei reprezentând primele două tranşe aferente anului 2016, plată eşalonată efectuată conform OG nr. 71/2009, cu modificările si completările ulterioare, cuantum pe care îl contestă, apreciind calculul ca fiind eronat.

Cu ocazia achitării parţiale a fiecărei tranşe din drepturile băneşti restante, rezultate din sentinţele anterior menţionate, de la data pronunţării acestora şi până în luna ianuarie 2012, Serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului XXXX a solicitat efectuarea unor expertize contabile extrajudiciare pentru determinarea sumelor ce urmau a fi achitate, pe care le-a actualizat la data fiecărei plăţi efective, în cadrul executării benevole invocând că nu are timp să facă un calcul propriu, motiv pentru care, de-a lungul timpului, de la momentul pronunţării sentinţelor şi până în cursul anului 2012, mai precis cred că în luna martie când a început plata primei transe din procentul de 5% din creanţe, conform OUG nr. 71/2009, contestatoarea a efectuat această expertiză suportând costul aferent, respectiv 300 lei.

Executarea de bună voie a titlurilor executorii s-a început şi efectuat parţial, anterior anului 2012, de Serviciul contabilitate în conformitate cu rapoartele de expertiză contabilă întocmite şi însuşite de intimaţii debitori, având ca bază suma totală de 29.455 lei.

Cu ocazia plăţii acestor drepturi salariale, intimatul Tribunalul XXXX prin Departamentul economico-financiar si administrativ i-a diminuat drepturile băneşti cuvenite la suma de 276 lei, ca efect al interpretării eronate a dispoziţiilor titlurilor executorii, fapt ce nu este admisibil ca pe parcursul executării, debitorul, de la sine putere, să diminueze creanţa. Schimbarea bazei de calcul, în mod unilateral de către debitor şi fără o justificare, raportat la plăţile anterioare, reprezintă o măsură nelegală.

A concluzionat contestatoarea că nu contestă decât calculul eronat după care s-au făcut plăţile parţiale în cursul anului 2012, şi ulterior, raportat la interpretarea greşită a sintagmei „la zi” ca fiind data pronunţării sentinţei şi că solicită plata drepturilor salariale conform rapoartelor de expertiză anexate, potrivit calculului solicitat iniţial şi însuşit de intimaţii - debitori cu ocazia plăţilor anterioare lunii ianuarie 2012, calcul ce a avut în vedere data rămânerii irevocabile a sentinţelor civile pronunţate.

A mai precizat contestatoarea că nu a formulat această cerere anterior întrucât a procedat la executarea silită a titlului executoriu, fiind format  dosarul  de executare nr. XXXX la executorii judecătoreşti asociaţi Î.N. şi Î.D. din cadrul Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „Î-.N. şi Î.D.”, cu sediul în oraşul XXXX.

Contestatoarea a formulat cerere modificatoare și precizatoare prin care a solicitat obligarea intimatului TRIBUNALUL XXXX – Compartimentul Contabilitate la calculul și plata drepturilor bănești cuvenite, refuzate din sentința civilă nr. XXXX a TRIBUNALULUI XXXX,  irevocabilă prin decizia civilă nr. XXXX a Curții de Apel XXXX, de la data pronunțării sentinței civile și până la data includerii în salariu.

În motivarea cererii, arată contestatoarea că, în fapt, în baza sentinței civile nr. XXXX, pronunțată de TRIBUNALUL XXXX, pârâții au fost obligați la plata drepturilor salariale reprezentând spor de 15% și, cu ocazia achitării parțiale a fiecărei tranșe din drepturile bănești restante, Serviciul Contabilitate din cadrul TRIBUNALULUI XXXX a solicitat efectuarea unei expertize contabile extrajudiciar pentru determinarea sumelor ce urmau a fi achitate, pe care le-a actualizat la data fiecărei plăți efective, expertiză care s-a și efectuat, iar executarea de bunăvoie a titlurilor executorii s-a început și efectuat parțial, anterior anului 2012, de Serviciul Contabilitate, în conformitate cu rapoartele de expertiză contabilă întocmite și însușite de debitor.

Arată contestatoarea că, cu ocazia plății acestor drepturi salariale, intimata a diminuat drepturile bănești cuvenite, ca efect al interpretării eronate a dispozițiilor titlurilor executorii, apreciind ca fiind eronat calculul după care s-au făcut plățile parțiale în anul 2012, raportat la interpretarea greșită a sintagmei „la zi” ca fiind data pronunțării sentinței și nu cum corect trebuia data includerii în salariu.

În drept, își întemeiază cererea contestatoarea pe dispozițiile art. 204 din Codul de procedură civilă, art. 170 – art. 171 din Codul Muncii.

Împotriva executărilor silite, Ministerul Justiţiei a formulat contestaţie la executare în  dosarul menţionat  fiind admisă contestaţia  la executare şi s-a dispus anularea actelor de executare efectuate în  acest dosar, dat fiind decizia nr.188/2010 a Curţii Constituţionale si decizia pronunţată de CEDO în data de 04.09.2012 în cauza Dumitru si alţii împotriva României, nicidecum cu privire la faptul că  creditoarea nu  avea dreptul la plata sumei din titlul executoriu sau cu privire la raportul  de expertiză contabilă extrajudiciară aflat la dosarul  de executare, care nu este contestat de ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Justiţiei.

Contestatoarea a mai învederat că a încercat soluţionarea litigiului de faţă, pe cale amiabilă, formulând cerere către Tribunalul XXXX în sensul celor anterior menţionate, la care a primit ca răspuns un referat întocmit de serviciul contabilitate, ce conţine un răspuns mai mult decât ilar şi neîntemeiat.

A mai susţinut că este mai mult decât imposibil să soliciţi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru acordarea unor drepturi salariale, începând cu data pronunţării unei sentinţe civile şi până la momentul rămânerii irevocabile a acesteia, dat fiind faptul că  nu se solicită şi nici nu este calculat în expertiza contabilă extrajudiciară,  plata vreunei sume de bani mai departe de data pronunţării deciziilor civile prin care s-au acordat drepturile salariale.

O astfel de acţiune nu poate fi formulată întrucât, s-ar reţine existenţa autorităţii de lucru judecat deoarece drepturile contestatoarei nu sunt scadente la data pronunţării sentinţei iniţiale şi este îndreptăţită la plata acestora.

A precizat contestatoarea că nu solicită plata vreunei sume de bani mai departe de data pronunţării deciziilor civile prin care s-au acordat drepturile salariale.

În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, martori şi expertiză contabilă şi a depus la dosar înscrisuri (filele 6-42).

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 112 şi următoarele vechiul Cod procedură civilă, art. 400 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, art. 1516 şi următoarele Noul Cod civil, cât şi toate dispoziţiile legale în materie.

Intimatul Ministerul Finanţelor Publice, a formulat întâmpinare, invocând  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate.

Referitor la excepţia invocată, a menţionat că, Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice nu are calitatea de debitor faţă de contestatoare în baza vreunei dispoziţii legale, deoarece este de obligaţia ordonatorului principal de credite, în cazul de faţă Ministrul Justiţiei să dispună toate măsurile care se impun pentru asigurarea în bugetele  proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

Cu privire la fondul cauzei, a menţionat  că, prin sentinţele civile invocate de contestatoare , au fost obligaţi la plata drepturilor salariale, către  contestatoare Tribunalul XXXX, Curtea de Apel XXXX şi Ministerul Justiţiei, nu Statul Român şi nici Ministerul Finanţelor Publice.

În drept ţi-a întemeiat intimata Ministerul Finanţelor Publice întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Codul de procedură civilă.

Ministerul Justiţiei  a formulat întâmpinare la acţiunea formulată de contestatoare faţă de contestaţia la executare ,prin care a  invocat excepţia autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa civilă nr. XXXX pronunţată de Tribunalul XXXX.

Pe fondul cauzei arată intimatul Ministerul Justiţiei  că serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului XXXX a calculat corect drepturile salariale, sintagma la zi, a fost interpretată de CAB în cadrul procesului privind lămurire dispozitiv la sentinţa civilă nr. XXXX ca fiind data pronunţării castei sentinţe civile.

Faţă de acţiune aşa cum a fost modificată acest pârât nu  a mai depus întâmpinare.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în esenţă următoarele

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXX la data de XXXX pe rolul Judecătoriei XXXX, contestatoarea N.M., a formulat contestaţie la executarea propriu zisă, în contradictoriu cu intimaţii Tribunalul XXXX – Departamentul economico - financiar si administrativ, Curtea de Apel XXXX, Ministerul Justiţiei şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, acesta din urmă numai pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa, nu şi în ceea ce priveşte fondul cauzei,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa, să fie obligaţi la plata drepturilor băneşti restante, în conformitate cu raportul  de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit de expert XXXX,  efectuat în cadrul executării silite ce face  obiectul dosarului  de executare nr. XXXX  din cadrul Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „Î.N. şi Î.D.”, cu sediul în oraşul XXXX, rezultată din următorul  titlu executoriu: sentinţa civilă nr. XXXX pronunţată de Tribunalul XXXX, reprezentând drepturi salariale - spor de confidenţialitate de 15% lunar, începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii, precum şi în continuare, corespunzător timpului efectiv lucrat de reclamant, actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective,  calculat până la data de12.11.2009 dată la care sentinţa a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. XXXX a Curţii de Apel Bucureşti (dosar de executare nr. XXXX),  în cuantum de 276lei, actualizată la data plăţii efective

Totodată, ca şi consecinţă a celor solicitate anterior, a mai solicitat ca Serviciul Contabilitate din cadrul Tribunalului XXXX să fie obligat la recalcularea şi plata diferenţei transelor trimestriale din cursul anului 2012, conform O.U.G. nr. 71/2009, respectiv procentul de 5 % în anul 2012 din valoarea creanţei, raportat la sumele rezultate din acelaşi  raport  de expertiză contabilă.

Instanța, prioritar analizei fondului, se va pronunța în conformitate cu dispozițiile art. 248 din Codul de procedură civilă, republicat, asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, asupra căreia reține:

Dreptul dedus judecății este un drept de natură salarială, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE nu se află în raporturi juridice cu reclamanta – nici raporturi juridice de muncă și nici vizând din calitatea de debitor față de reclamantă.

Obligația legală de a asigura în bugetele proprii și ale ordonatorilor terțiari de credite a sumelor necesare pentru efectuarea plăților rezultate din titluri executorii revine ordonatorului principal de credite care, în speță, este MINISTERUL JUSTIȚIEI.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este obligat în raportul dedus judecății, reclamanta fiind cea care trebuie să justifice atât calitatea pasivă, cât și cea activă.

Calitatea de pârât într-un proces poate aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut dreptul.

În conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. 1 din Codul Civil, în situația în care prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligația organelor, autorităților și instituțiilor publice care sunt persoane juridice, însă niciuna din aceste persoane nu răspunde pentru obligația statului.

Având în vedere că dreptul dedus judecății este un drept de natură salarială, că pârâta se află în raporturi juridice de muncă cu Judecătoria XXXX, iar ordonator terțiar de credit este Tribunalul XXXX și Curtea de Apel XXXX, ordonatorul principal fiind Ministerul Justiției, instanța apreciază că pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE nu poate avea calitate procesuală pasivă, urmând a admite excepția invocată în cauză.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de intimatul Ministerul Justiţiei ,instanţa o apreciază în raport de cererea modificatoare formulată de contestatoare ,ca fiind o apărare de fond ,urmând a fi analizată odată cu acesta.

Pe fondul cauzei, acțiunea este neîntemeiată.

Reclamanta are calitatea de personal auxiliar, respectiv grefier în cadrul Judecătoriei XXXX și în baza sentinței civile nr. XXXX pronunțată de Tribunalul XXXX, în dosarul nr. XXXX, i s-a admis acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel XXXX, Tribunalul XXXX, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, fiind obligați pârâții Curtea de Apel XXXX, Tribunalul XXXX și Ministerul Justiției la plata drepturilor reprezentând spor de confidențialitate de 15%, începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și în continuare, corespunzător timpului efectiv lucrat de fiecare reclamant, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Pârâtul TRIBUNALUL XXXX a fost obligat la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor solicitate de reclamantă.

Prin Decizia civilă nr. XXXX, pronunțată de Curtea de Apel XXXX în dosarul nr. XXXX, a fost admis recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN împotriva sentinței civile nr. XXXX pronunțată de Tribunalul Teleorman, s-a modificat în parte sentința recurată, în sensul că s-a respins acțiunea în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive, s-au menținut restul dispozițiilor sentinței și s-a respins și recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiției ca nefundat.

În cauză s-a întocmit un raport de expertiză contabilă extrajudiciară de către expert XXXX.

Fiind vorba de drepturi salariale, acordate conform unor sentințe judecătorești, plata acestora s-a efectuat în tranșe, conform prevederilor O.U.G. nr. 71/2009 și respectiv O.U.G. nr. 83/2014.

Prin adresa nr. XXXX, TRIBUNALUL XXXX a comunicat că drepturile salariale cuvenite contestatoarei au fost achitate conform actelor normative precitate și în conformitate cu expertizele contabile extrajudiciare, însă contestatoarea a primit și o parte din drepturile salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% în baza unei alte sentințe civile, casată ulterior, astfel încât, la plata celorlalte tranșe, s-a efectuat regularizări, plățile fiind efectuate numai pentru sentința civilă nr. XXXX.

Față de aceste precizări, se apreciază că, în mod corect, pârâtul TRIBUNALUL XXXX a interpretat sintagma „la zi” ca fiind data pronunțării sentinței, dată de la care, de altfel, a și efectuat plățile, numai că, în derularea acestor plăți, au apărut elemente noi, respectiv decizia de casare a sentinței civile nr.  XXXX pronunțată de CAB și prin care s-a modificat sentința de fond, respingându-se ca nefondată acțiunea, astfel că acest pârât a trebuit să efectueze reglări între sumele achitate în baza unei sentințe civile desființate și ce avea de achitat în baza unei sentințe executorii.

De altfel, Biroul Contabilitate a înștiințat, prin adresa nr. XXXX, grefierii din cadrul Judecătoriei XXXX despre faptul că expertizele contabile au fost făcute extrajudiciar și nu în timpul procesului, astfel că răspunderea pentru calculul  acestora revine TRIBUNALUL XXXX care în procedura de verificare a constatat că nu au fost avute în vedere și sentințele sau deciziile pentru unele drepturi respinse.

Faţă de aceste considerente, între prezenta acţiune aşa cum a fost modificată şi precizată de contestatoare  şi sentinţa civilă nr XXXX pronunţată de Tribunalul XXXX în dosarul nr XXXX, nu sunt întrunite cerinţele art. 430 şi urm din Codul de procedură civilă,nefiind îndeplinite cerinţele sub aspectul parţilor, obiectului şi al cauzei.

Având în vedere că plata tranșelor din drepturi salariale provin din hotărâri judecătorești s-a efectuat în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 71/2009 și O.U.G. nr. 83/2014 și în conformitate cu titlurile executorii și cu expertiza contabilă extrajudiciară depusă la TRIBUNALUL XXXX, urmează a se respinge ca nefondată acțiunea.

Domenii speta

Spete similare