Îndreptăţirea la reconstituirea dreptului de proprietate

DECIZIA CIVILĂ NR. 65

Data: 29.03.2017

Autor  : Nineta Călin

Domeniu asociat: fondul funciar

Titlu: Îndreptăţirea la reconstituirea dreptului de proprietate

Prin plângerea formulată în baza legilor fondului funciar şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Văleni de Munte sub nr. 438/331 din 20 februarie 2009 petentul XXX a chemat în judecată pe intimații Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar XXX, Comisia Județeană de aplicare a legilor fondului funciar Prahova, Y , Z, U si T, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. XXX din 8 decembrie 2008 emis de Comisia Județeană Prahova, pentru suprafețele de 0,1851 ha. ce se regăsește în titlu în XXX si 0,3044 ha. ce se regăsește în titlu în tarla 29, parcela 2965/1.

În motivarea plângerii petentul a arătat că s-a emis titlu de proprietate la propunerea Comisiei Locale XXX intimaților la data de 8 decembrie 2008, în timp ce el avea actele depuse la Comisia Locală XXX şi Comisia Județeană Prahova. A mai susținut că suprafețele menționate mai sus fac parte aproape în întregime din terenul reconstituit de la autorul său. De asemenea, petentul a arătat că intimaților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha. pe raza comunei XXX, prin hotărâre judecătorească care nu-i este opozabilă, Comisia locală le eliberează două procese verbale de punere in posesie : XXX pentru suprafața de 1,19 ha.  şi nr. 2089 din 19 febr.2008 pentru suprafața de 1,09 ha. Mai precizează petentul că procesul verbal nr. XXX a fost anulat de Comisia Locală la data de 3 aprilie 2008, dar in final Comisia Județeană Prahova a emis titlul de proprietate, motiv pentru care solicită admiterea plângerii.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. III din Legea 169/1997 şi Legea 18/1991, pct.1 lit. a si c.

A depus alăturat plângerii, în copie, înscrisuri.

La data de 17 martie 2009 intimații Y , Z, Uşi T, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea plângerii (filele 136-139).

In drept, au invocat dispozițiile art. 115 cod procedură civilă şi dispozițiile legilor fondului funciar.

Au depus alăturat, în copie, înscrisuri.

Deși legal citate, intimatele Comisia Locală XXX şi Comisia Județeană Prahova, nu au formulat întâmpinare, însă au răspuns la solicitările instanței şi au înaintat documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul intimatelor Comisia Locală XXX şi Comisia Județeană Prahova si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice.

Expertiza tehnică topografică a fost efectuată de expert Irimescu Nicolae şi depusă la dosar.

În urma analizei actelor şi lucrărilor dosarului, instanța a pronunțat sentința civilă nr.702 din 23 martie 2010 prin care a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe petentul a declarat recurs şi prin decizia civilă nr. 1116 din 13 octombrie 2010 Tribunalul Prahova a admis recursul, a casat sentința şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Primindu-se dosarul la această instanță a fost înregistrat sub același număr şi s-a acordat termen la data de 4 ianuarie 2011.

În urma administrării probelor cu înscrisuri, interogatorii şi expertiză şi în urma excepțiilor invocate, instanța prin sentința civilă nr. 712 din 19 aprilie 2011 a respins excepția prematurităţii cererii introductive, a respins exceptai lipsei calității procesuale active, a admis excepția autorității de lucru judecat si pe fond a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe petentul a formulat recurs şi prin decizia civilă nr. 1125 din 14 septembrie 2011 Tribunalul Prahova a admis recursul, a casat sentința şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Primindu-se dosarul la Judecătoria Vălenii de Munte a fost înregistrat sub același număr şi s-a acordat termen la data de 12 martie 2012.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, au fost audiați martori şi s-a dispus efectuarea de expertize tehnice de specialitate.

Expertiza tehnică a fost întocmită si depusă la dosar de expert Simaciu Vasile.

Prin sentinţa civilă nr. 313/15.02.2016, Judecătoria Vălenii de Munte a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de petentul Manolache I Teodor Puiu, în contradictoriu cu intimaţii Y , Z, T, Comisia Locală de Fond Funciar XXX, prin primar Comisia Judeţeană de Fond Funciar Prahova,  prin Prefect, a luat act că pârâţii vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin acţiunea formulată reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr.XXX/08.12.2008 emis pe numele moştenitorilor defunctului XXX, privind suprafaţa de 1.851 m.p. situată în intravilanul comunei XXX, pct.Acasă şi suprafaţa de 3.044 m.p. situată în extravilanul aceleași comune, pct.XXX.

Din cuprinsul documentaţiei comunicată de comisiile de fond funciar a rezultat că autorul reclamantului figura înscris în registrele agricole cu suprafaţa de 3,29 ha dar i-a fost recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,32 ha, potrivit adeverinţei de reconstituire a dreptului de proprietate nr.1471/26.03.1998, deşi autorul reclamantului a intrat în C.A.P. cu suprafaţa de 3,09 ha.

S-a constatat că iniţial s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991 şi ulterior, la datele de 22.09.2005 şi 28.09.2005 reclamantul şi sora sa XXXau formulat, în temeiul Legii nr.247/2005, cererile înregistrate sub nr.236 şi nr.237, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţe suplimentare.

Din cuprinsul cererii nr.13/03.01.2007 a rezultat că reclamantul a solicitat o completare adusă cererii de reconstituire nr.1267/28.03.2006, prin care a precizat că terenurile solicitate în baza Legii nr.247/2005 reprezintă diferențe de teren şi nu fac parte din reconstituirile aprobate în anul 1991, nefiind înregistrate în registrul agricol.

Cererea nr.236, prin care s-a solicitat suprafaţa de 0,19 ha teren curţi-construcţii a fost propusă spre validare la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Prahova şi invalidată prin Hotărârea nr.6494/18.12.2008.

Cererea nr.237 a fost propusă spre validare pentru suprafaţa de 0,8146 ha teren şi a fost înaintată comisiei judeţene, fiind amânată spre soluţionare la şedinţa din 18.12.2008. La dosarul cauzei nu a fost depus vreun înscris din care să rezulte modalitatea de soluţionare a acesteia.

Drept urmare, s-a constatat că pentru suprafeţele suplimentare solicitate şi care fac obiectul prezentei cauze reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate, dovada intrării în CAP şi dovada înscrierii în registrul agricol. Acesta a iniţiat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.247/2005 dar nu a finalizat această procedură în termenele stabilite prin lege, astfel că instanţa nu poate să analizeze cazurile de nulitate prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997.

Pe de altă parte, autorul pârâţilor, respectiv defunctul XXX figurează în registrul agricol cu suprafaţa de 1,21 ha, teren cu care s-a înscris în CAP. I s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit titlului nr.XXX/2008 pentru o suprafaţă mai mică de 1,19 ha. La baza emiterii titlului de proprietate au stat evidenţierea agricolă, actele de proprietate şi cererea de înscriere în CAP, precum şi sentinţa civilă nr.1085/07.09.2005, potrivit căreia comisiile de fond funciar au fost obligate să emită titlul de proprietate corespunzător. Din conţinutul documentaţiei rezultă că punerea în posesie efectivă şi identificarea terenurilor s-a făcut numai după deplasarea în teren a autorităţilor şi numai după efectuarea măsurătorilor propriu-zise şi stabilirea amplasamentelor corecte.

În cauză s-a dispus efectuarea raportului de expertiză topo, aşa cum s-a dispus prin decizia de casare, prin care au fost stabilite şi obiectivele lucrării.

Potrivit raportului de expertiză a rezultat că reclamantul a încercat să prezinte o situaţie de fapt diferită decât cea reală, prin susţinerea că terenul din pct.Acasă este mai mare decât cea care i s-a reconstituit, fără să precizeze suprafaţa de teren stăpânită de sora sa, teren care provine de la acelaşi autor. S-a încercat o nouă reconstituire pentru suprafaţa provenită de la acelaşi autor comun, care fusese atribuită numitei Berciu Liliana.

Din verificările actelor de proprietate a rezultat că suprafaţa totală deţinută de autorul XXX a fost de 3.200 m.p., compusă din 2.700 m.p. arabil şi 500 m.p. curte, teren care a fost solicitat potrivit Legii nr.18/1991 de către toţi moştenitorii şi recunoscut potrivit adeverinţei de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din măsurători a rezultat că suprafaţa din pct.Acasă, deţinută de moştenitorii autorului reclamantului este de 4.056 m.p., mai mare decât cea pentru care s-a făcut dovada proprietăţii, compusă din 3.406 m.p. aflată în posesia reclamantului şi 650 m.p. aflată în posesia numitei XXXşi a soţului acesteia.

În privinţa terenului din pct.XXX (XXX lui Berciu), din verificările efectuate în registrul agricol rezultă că pârâţii  au figurat în acest punct cu trei terenuri iar prin titlul de proprietate li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafeţele de 3.700 m.p., 3.044 m.p., 120 m.p., suprafeţe regăsite în teren şi identificate pe planul de situaţie.

Reclamantul a figurat în registrul agricol pentru anii 1959-1961 cu suprafaţa de 0,25 ha pct.  lui Berciu, suprafaţă pe care a solicitat-o prin cererea din 18.03.1991 împreună cu mama sa şi sora s.

Ulterior, prin cererea din 22.05.2005, în baza Legii nr.247/2005, reclamantul şi sora sa au mai solicitat o suprafaţă în plus faţă de cea de 0,25 ha, fără să prezinte vreun titlu de proprietate, fără înscriere în registrul agricol şi fără dovada preluării de către stat.

Expertul a identificat în planul de situaţie terenurile proprietatea pârâţilor din pct.XXX, care corespund acelor de proprietate depuse, dar şi suprafaţa de 3.590 m.p., solicitată de reclamant potrivit Legii nr.247/2005, în care este inclusă suprafaţa de 2.500 m.p. deja reconstituită reclamantului potrivit Legii nr.18/1991.

Din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafeţele suplimentare solicitate, nu a făcut dovada intrării în CAP cu suprafeţele solicitate şi nu a justificat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis pe numele pârâţilor.

Drept urmare, faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată şi a luat act că pârâţii au precizat că vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, petentul XXX, criticând soluţia de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru următoarele considerente:

Soluţia din sentinţa civilă 313/15.02.2016, comunicată în data de 14 februarie 2016 este identică cu cea din Sentinţa 702/23.03.20\0,fi\a 337 vol. I, sentinţă casată de Tribunalul Prahova prin Decizia 1116/13.10.2010.

În ambele sentinţe., în mod eronat, instanţa a reţinut ca terenurile aflate în litigiu ar fi fost solicitate de acesta la Lg. 247/2005 prin cereri rămase nesoluționate.

În cererea introductivă (fila 2) sunt menţionate ca înscrisuri, adeverinţa de proprietate (fila 73) şi adresa C 282/2008 a Prefecturii Prahova (fila 282 vol. I) din care a rezultat că s-a plâns forurilor superioare deoarece i s-a refuzat punerea în posesie.

În mod eronat instanţa a reţinut că cererile depuse de acesta în baza legii 247, care nu au legătură cu amplasamentele în litigiu nu au fost soluţionate.

Cu privire la cererea 236/2005, care se referă la teren curţi construcţii, deci evident nu este teren în litigiu, instanţa a fost informată prin concluziile scrise, fila 88 vol. III şi prin notele scrise de la fila 65 vol. III, că terenul în suprafaţă de 1057 mp, invalidat iniţial de Comisia Judeţeană de fond funciar prin Hot. 6494/2008, a fost câştigat prin Decizia 272/2010 a Tribunalului Prahova filele 66,67,68 vol. III şi apoi validat prin Hot. nr. 10053/2015 a Comisiei Judeţene. S-a eliberat adeverinţa de proprietate nr. 1683/24.03.2016. Instanţa a reţinut numai partea cu „invalidat" şi a scos din calcul 1057 mp.

Aşa cum s-a arătat şi la recursul din 2010,fila 4, cererea 237/2005, fila 27 se referă la diferenţe de teren neproductiv sau împădurit in puncte diferite, Ursoaia, Meri, XXX Chili. Aceste terenuri nu au legătura cu cele in litigiul din prezenta cauza, dosar 438/331/2009 In punctul XXX, Comisia Judeţeană a validat la Lg 237 o suprafaţa de 130 ha teren conform adeverinţei de proprietate nr 713/2009, (fila 224, vol. I) .

În privinţa suprafeţei de 0,8146 mp teren neproductiv, situat în diferite puncte, aceasta a fost trimisă spre validare Comisiei judeţene de fond funciar şi prin urmarea fost dovedită în faţa comisiei locale ca drept de proprietate. Comisia judeţeană nu a invalidat propunerea. A solicitat Comisiei locale, conform înscrisului de la fila 849 , poziţia 3, vol. II, plan de situaţie şi schiţa de încadrare. Chiar dacă Primăria XXX nu s-a achitat de sarcină, instanţa a primit informaţia din partea expertului Irimescu. Acesta, în punctul XXX, a identificat terenul solicitat la Legea 247/2005, fără acte, dar legal, pe baza declaraţiilor de martori, a întocmit planul de situaţie (fila 81 vol. III ) şi schiţa de încadrare fila 82 voi IUI. Acesta nu s-a suprapus peste terenul în litigiu. A rezultat logic că terenul validat în 1991 este obiectul litigiului.

S-a demonstrat astfel că terenurile care au constituit obiectul litigiului au fost reconstituite în baza legii 18/1991, şi fac parte din adeverinţa de proprietate (fila 73 vol.I)

Aceste terenuri sunt învecinate cu terenuri neproductive şi, pentru a intra în posesia acestora din urmă, a fost obligat să formuleze cerere conform legii 247/ (pentru diferențele de teren neproductiv). A dovedit cu martori, vecini de răzor proprietari, probă admisă prin art. 11 din Lg 18/1991, întreaga suprafaţa de teren, inclusiv cea reconstituită în 1991.

Referitor la obligaţia de a finaliza procedura de restituire a dreptului de proprietate, pe care instanţa, în Sentinţa 313/2016 a considerat că nu a îndeplinit-o, aceasta este o atribuţiune exclusivă a comisiilor de fond funciar. A încercat iniţial pe cale amiabilă punerea efectivă în posesie. Dovada este adresa 282/2008, fila 282 vol. I Legea 165/2013 l-a obligat să solicite prin instanţă, ca respectivele comisii să fie obligate să-şi îndeplinească atribuţiunile, dosar 3184/331/2015. Instanţa de fond din dosarul 3184/2015, la sesizarea intervenientului Y  a constatat că parte din vechile amplasamente pentru care a cerut punere în posesie fac parte din titlul lui de proprietate, atacat prin dosar 438/2009 şi a dispus suspendarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dos. 438/2009.

Din considerentele sentinţei 313/2016, care cuprinde multe erori, a constatat că prezentul dosar este greu de analizat. Este voluminos, cuprinzând o mulţime de înscrisuri, depuse de Primăria XXX. care nu au legătură cu obiectul plângerii şi împiedică înţelegerea cauzei.

A încercat să facă o descriere a litigiului, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, pornind de la cauză la efect:

În anul 1991, Comisia locală de fond funciar XXX, poate din eroare, a trimis spre validare Comisiei judeţene de fond funciar Prahova, o suprafaţă de teren, mult mai mare (2,28 ha) decât cea pe care numitul Y  o solicitase prin cererea de reconstituire (1,58 ha.).

În anul 2005, Y  a solicitat prin instanţă suprafaţa de 1,45 ha teren, suprafaţă ce putea fi dovedită cu registrele agricole: 1*21 ha teren agricol si 0,25 ha teren forestier.  A obţinut o sentinţă favorabilă. Comisia locală însă a încheiat două procese verbale de punere în posesie, pentru suprafaţa de 1,19 ha.fila 110, respectiv 1,09 ha, fila 129 vol I. Un total de 2,28 ha. Procesul verbal pentru 1,19 ha care a inclus şi 0,35 ha teren arabil aflat pe raza satului Gogeasca, comuna Cărbuneşti, a fost trimis la Comisia judeţeană de fond funciar Prahova şi s-a eliberat titlul de proprietate atacat, XXX/2008, fila 3. Procesul verbal pentru 1,09 ha nu a fost înaintat Comisiei judeţene de fond funciar deocamdată. Vechile amplasamente situate în satul Târleşti nu au fost suficiente pentru punerea în posesie pentru 1,19 ha. dat fiind că 0,35 ha sunt situate în satul Gogească (reg.agr. fila 135). Au fost ocupate şi amplasamente aparţinând altor proprietari, respectiv acestuia. S–au născut astfel conflicte care nu au putut fi rezolvate decât în instanţă.

Când a deschis acţiunea în instanţă, a avut în vedere art. III din Legea 18/1991, introdus prin Legea 169/1997 şi actualizat prin Legea 247/2005. în principal punctul 1 litera a). „Sunt lovite de nulitate absolută(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege Cart. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată; g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

Conform acestui articol de lege a trebuit să dovedească că a solicitat terenul în termen legal, că terenurile în litigiu sunt vechi amplasamente ale autorului acestuia şi că terenurile erau libere la data solicitării.

Că s-a depus cerere în termen legal, fila 229 vol. I, nu este contestat.

Că terenurile sunt vechi amplasamente, a dovedit cu acte proprii şi acte ale vecinilor de răzor însoţite de declaraţii de recunoaştere a vecinătăţii. A solicitat proba testimonială unde a adus ca martori vecinii de răzor ai terenurilor în litigiu şi a solicitat expertiza topo. Nu au fost aduse dovezi contrare cu forţă probatorie mai mare.

Că terenurile erau libere la data solicitării nu e contestat. Punerea în posesie s-a făcut în anul 2008 iar solicitarea a făcut-o în 1991.

Sentinţa civilă 313/2016, în motivarea ei, nu s-a raportat la aceste trei elemente printr-o analiză riguroasă. A indus ideea eronată, că terenurile în litigiu au fost solicitate suplimentar prin cererile nr.236/2007 şi 237/2005, depuse la Legea 247/2005, rămase nesoluţionate. Pentru a motiva soluţia de respingere a cererii introductive, instanţa a afirmat eronat că nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate suplimentar şi prin urmare nu s-a justificat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis pe numele pârâţilor.

În ceea ce priveşte pe pârâţi, instanţa nu a analizat punctual dreptul lor de proprietate asupra amplasamentelor în litigiu, cu trimitere la probe, ci s-a referit la generalităţi aplicabile oricărui amplasament

Suprafeţele de teren solicitate la Legea 247/2005 (punctul XXX), contrar concluziilor instanţei, au fost aprobate de Comisia locală de fond funciar, conform unor înscrisuri aflate la dosar( proces verbal nr 186/20.03.2998, fila 867 vol. II), dar pe care instanţa nu le-a remarcat. Pentru parte din terenuri s-a eliberat chiar şi adeverinţă de proprietatea fila224 vol. I). Dar nu acestea au fost obiectul cauzei aşa cum eronat s-a reţinut.

În ceea ce îi priveşte pe pârâţi aceştia nu au depus la dosar nici un act de proprietate care să dovedească vechile amplasamente. Actul lor de proprietate este titlul atacat. Actele de proprietate privind vechile amplasamente, şi declaraţiile de vecinătate îi aparţin şi probabil că instanţa, dată fiind asemănarea de nume, a considerat că aparţin pârâtului. Intimaţii nu au depus nici o declaraţie de recunoaştere din partea vecinilor de răzor. Martorii în instanţă aduşi de pârâţi nu au depus declaraţii în favoarea lor (filele 517 şi 518 vol. II). Sentinţa civilă nr. 1085/2005 (fila 107,108,109 vol. I) nu a avut nimic comun cu titlul de proprietate (fila 2), nici ca suprafaţă, nici ca nume de autor al terenului , nici ca amplasamente. Neavând în motivare nici o expertiză, sau punctual numele unui amplasament, a fost folosită doar ca pretext sugerând, celor care n-o citesc, că s-a acţionat în numele ei.

Punerea efectivă în posesie a pârâţilor, conform înscrisurilor depuse la dosar, s-a făcut exclusiv pe baza declaraţiilor lui Y  filele 118, 175 vol. I, 779, 781,786, 778.

A considerat că dosarul 438/331/2009 conţine suficiente informaţii pentru ca o instanţă nepărtinitoare să se pronunţe:

Informaţii din dosar privind dreptul de proprietate al pârâţilor raportat la legile fondului funciar: cererea de reconstituire a pârâţilor, fila 130, vol. I, este pentru 1,33 ha teren agricol, din care, conform notei adăugate, 0,22 nu sunt înscrişi în registrul agricol. A rezultat , logic, că au solicitat 33-0,22= 1,11 ha înscrise în registrul agricol.

Pentru 0,22 ha au lipsit din dosar dovezile de proprietate cerute de art. 11 din Lg 18/1991 şi prin urmare, legal, nu pot fi aprobate.

Registrul agricol 1959-1963 a prezentat ştersături, modificări, adăugiri nejustificate, comparativ cu registrul anterior 1956-1958. Filele 133 şi 135 vol. I

Pârâţii au deţinut 0,35 ha teren agricol pe raza satului Gogeasca, corn. Cărbuneşti. Fila 135. Autorul pârâţilor a vândut teren, prin act autentic micşorând proprietatea. Fila 308 vol. I.

Primăria XXX a trimis spre validare Comisiei Judeţene de fond funciar suprafaţa de 1,58 ha teren agricol pe raza comunei XXX şi 0,70 ha pădure. Deci pârâţii au cerut 1,11 ha teren agricol, din care 035 ha în Gogească si Primăria XXX în loc de 1.11-0.35= 0,76 ha pe raza comunei XXX au trimis spre validare 1.58 ha teren agricol.

Diferenţa de suprafaţă de 1,58-0,76= 0,82 ha teren agricol nu a avut acoperire nici în registrele agricole, nici în acte de proprietate, nici în recunoaştere din partea vecinilor de răzor si nici alt înscris acceptat de legile fondului funciar.

Punerea efectivă în posesie pe raza comunei XXX s-a făcut pe suprafaţa de 2,28 ha conform proceselor verbale de punere în posesie nr.2088/2008 pentru 1,19 ha teren agricol (fila 110 vol. I) şi 2089/2008 pentru 1 ,09 ha teren forestier (fila 129).

În punctul XXX, registrul agricol al pârâţilor, fila 133 ca şi fila 135 s-au menţionat numai două puncte, 3700 mp fâneaţă şi 1300 mp păşune şi nu trei cum a reţinut instanţa.

Suprafaţa de 1300 mp păşune a fost transformată în pădure prin Hot.2672/03.10.2002. a rămas ca teren agricol în punctul XXX numai suprafaţa de 3700 mp şi nu 6874 mp.

Pentru a da sentinţa în favoarea pârâţilor, instanţa a ignorat probe punctuale ca: plan cadastral pentru punctele în litigiu Acasă, fila 779 vol II şi XXX 3044 mp fila 781 vol II, unde Comisia de fond funciar a specificat: „ Terenul a fost măsurat pe răzoare fie arătate de Y  conform declaraţiei pe care a anexat-o aici în copie xerox nr 181/16.01.2006". Declaraţia, fila 18, vol I, a menţionat că „ punctele aprobate coincid cu suprafeţele pe care le-a prezentat Comisiei pentru punere în posesie şi nu a afectat proprietăţile altor persoane ". S-a dovedit o declaraţie mincinoasă.

Procesele verbale de punere în posesie provizorie nr. 1054 pentru punctul Acasă, fila 786 vol II şi nr. 1056 pentru punctul XXX, fila 788 vol II, care au făcut  parte integrantă din documentaţia ce trebuia să stea la baza eliberării titlului de proprietate nu au fost semnate de vecinii de răzor.

Adresa OCPI Prahova nr 615/303.2014, fila 835 vol II, a menţionat că planul cadastral în baza căruia a fost emis titlul de proprietate nr. XXX/2008 nu a fost însuşit prin semnătură şi ştampilă de Comisia locală de aplicare a legilor proprietăţii XXX.

Nota Corpului de Control al Ministerului Agriculturii,(fila 37 vol I) care s-a deplasat la sesizarea sa din Bucureşti la XXX şi a constatat că în punctul XXX, conflictul a fost generat de conducerea Primăriei XXX „ cu privire la amplasamentul măsurat în 2003, conducerea Primăriei, prin membrii Comisiei de aplicare a fondului funciar se deplasează şi schimbă amplasamentul parcelei de 3900 mp din punctul„Odăile cu o parcelă similară cererea în folosinţa petentului încă din 1991, creând astfel o stare conflictuală între dvs. şi Y .''''

Procesul verbal de analiză nr. 186 din data de 20.03.2008, al Comisiei locale de fond funciar, fila 867 vol II, prin care s-a aprobat în baza legii 247/2005, în punctul XXX 3996 mp.

Declaraţia olografa, fila 19 vol I, a numitei Zidaru Georgeta, persoană care a deţinut  titlu de proprietate pentru un teren învecinat cu terenul în litigiu din punctul XXX, martor în proces şi care a confirmat vecinătatea cu acesta.

Declaraţiile, în faţa instanţei, ale martorilor, vecini de răzor ai terenurilor aflate în litigiu, filele 515 şi 516 vol II  care au confirmat dreptul său de proprietate.

Procesul verbal de punere în posesie definitivă 2089/2008, fila 129 vol I, care a arătat că suprafaţa reconstituită pârâţilor nu este de numai 1,19 ha, aşa cum a reţinut instanţa, ci de 1,19+1,09 = 2,28 ha.

Registrul agricol 1956-1958 al pârâţilor filanl35 vol 1 din care a rezultat că punctul Acasă, 0,20 ha se află în satul Gogească. Legea a prevăzut nulitatea titlului de proprietate în caz de transfer dintr-o localitate în alta. Legea a dat posibilitatea reconstituirii acolo unde se află terenul.

De menţionat este şi faptul că aceeaşi instanţă a mai încercat o dată soluţionarea cauzei în favoarea pârâţilor, prin admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat, Sentinţa 712/2011, a fost casată prin Decizia 1125/2011 a Trib. Prahova, fila 36 dosar 438/331/2009*

Informaţii din dosar. privind dreptul său de proprietate, care au contrazis concluziile instanţei: pentru punctul Acasă: 3200 mp fac parte integrantă din 3,28 ha menţionate în adeverinţa de proprietate nr 5005/2005, fila 48 şi 225 au fost trecuţi ca punct în registrul agricol 1959-1963, fila 205; 1057 mp teren aferent casei de locuit, obţinuţi prin Decizia 272/2010, fila 66 vol III nu au nici o legătură cu terenul în litigiu.

A menţionat că a dovedit cu acte, în instanţă, că acest teren nu a fost inclus în cei 3200 mp care au făcut obiectul adeverinţei de proprietate. S-a eliberat adeverinţa de proprietate nr. 1683/2016. Total: 4257 mp reconstituiţi şi nu în curs de reconstituire.

Expertul Simaciu a poziţionat pe schiţa de plan un amplasament de numai 3406 mp.(fila 679 vol II) Spre est e menţionat terenul în litigiu cu o latură de 18,28 m. Expertul Simaciu nu a fost lăsat de intimaţi să măsoare terenul. Anterior însă, expertul Irimescu a măsurat acest teren şi 1-a poziţionat pe plan, fila 292 vol I. Suprafaţa rezultată la măsurătoare, S 10,a,6,7,8,9,10 are 526 mp. A rezultat la măsurătoare 3406 + 526=3932 mp, suprafaţă apropiată de cea aprobată 3200+1057=4257 mp.

Terenul de 1057 mp aferent casei de locuit a fost identificat prin expertiză şi nu s-a suprapus peste terenul în litigiu. A rezultat logic că terenul în litigiu a fost parte din 3200 mp cuprinşi în adeverinţa de proprietate 5005/2005, respectiv 1471/1998, fila 73.

Pentru punctul XXX: 2500 mp au făcut parte integrantă din adeverinţa de proprietate. Au fost trecuţi în registrul agricol 3996 mp teren neproductiv,  a fost aprobat cu 7 voturi şi o abţinere, prin procesul verbal nr. 186 din data de 20.03.2008, fila 867.

Instanţa a reţinut, eronat, din raportul de expertiză privitor la punctul XXX următoarele: „expertul a identificat în planul de situaţie terenurile proprietatea pârâţilor din punctul XXX care corespund actelor de proprietate depuse dar şi suprafaţa de 3590 mp solicitată de reclamant potrivit legii nr 247/2005 în care este inclusă suprafaţa de 2500 mp. deja reconstituită reclamantului potrivit Legii nr 18/1991"

În raportul de expertiză, fila 79 vol III, privitor la pârâţi, expertul scrie însă altceva :” „Conform TP nr.XXX din 18.12.2008, în pct. XXX intimaţilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru următoarele suprafeţe: 3700 mp păşune în T 29/P 2965/4 - 3044 mp păşune în T29/P2965/1, -120mp păşune în T29/P2965/10”.

În registrul agricol 1959-1963, în pct. XXX au fost specificate următoarele suprafeţe: „0,37 ha fâneaţă O,13 ha păşune."

Prin cererea din 22.09.2005, petentul şi XXXau solicitat în baza legii 247/2005 suplimentarea reconstituirii dreptului de proprietate în punctul XXX lui Berciu cu următoarele suprafeţe:: 0,15 ha păşune, 0,30 ha teren neproductiv şi 0,49 ha păşune împădurită.

Suprafaţa totală revendicată în punctul XXX a fost prezentată în Planul de situaţie -Anexa nr.l, fiind delimitată de punctele 5,6,7,8,9,14,13,12,10,11,5. Suprafaţa totală de 6634 mp cuprinde suprafaţa de 3590 mp şi suprafaţa de 3044 reconstituită intimaţilor conform TP nr.XXX din 18.12.2008 .

Petentul şi-a justificat revendicarea pe baza recunoaşterii de către vecini şi a faptului că Procesul verbal nr. 1056 din 04.01.2008 prin care intimaţii au fost puşi în posesie provizorie pentru terenul în suprafaţă de 3044 mp situat în T 29/P2965/4 nu este semnat de vecinii de hotar. "

Contrar concluziei instanţei, din expertiză a rezultat că proprietatea pârâţilor din punctul XXX nu corespunde actelor de proprietate depuse. Suprafaţa din titlu, 3700 mp+3044 mp +120 mp= 6864 mp, a fost mai mare decât cea rezultată din registrul agricol 3700 mp (ceilalţi 1300 mp fiind reconstituiţi ca pădure în T29/P 2961, în plan, rest proprietate intimaţi). Pentru suprafaţa de 3044 mp nu a existat nici o dovadă depusă de pârâţi, acceptată de legea 18/1991 actualizată. Mai mult, expertul a adus la cunoştinţă instanţei că procesul verbal nr. 1056/04.01.2008, prin care intimaţii au fost puşi în posesie provizorie pentru terenul în suprafaţă de 3044 mp situat în T 29/P2965/4 nu a fost semnat de vecinii de hotar.

Fila 175 vol I cuprinde un proces verbal din 4.01.2008 în care Comisia locală de fond funciar XXX a cosemnat că punerea în posesie a fost făcută în baza declaraţiilor lui Y  şi că acesta a refuzat să obţină semnătură de recunoaştere a vecinătăţii pe procesul verbal de punere în posesie.

Privitor la acesta, ca reclamant, expertul a consemnat că prin cererea depusă la Legea 18/1991 a solicitat reconstituirea în pct. XXX a 2500 mp fâneaţă şi la Legea. 247/2005 a cerut suplimentarea reconstituirii cu 0,15 ha păşune şi 0,30 ha teren neproductiv. Ceea ce nu a ştiut expertul este faptul că urmare a măsurătorilor preliminarii făcute, Comisia locală de fond funciar i-a aprobat numai 3996 mp faţă de 4500 solicitaţi (fila 867 vol II).

Suprafaţa totală revendicată, prezentată în Planul de situaţie este de 6634 mp.

Suprafaţa totală, apreciată de Comisia locală, este apropiată, 2500+3996 = 6496 mp.

Suprafaţa care, din punct de vedere al categoriei de teren, a corespuns celei solicitate la Legea 247/2005 a fost identificată în parcela cu suprafaţă de 3590 mp din plan. A rezultat că cei 2500 mp fâneaţă şi restul de teren neproductiv solicitat se află situat în parcela de 3044 mp. Aprecierea instanţei că parcela de 3590 mp include suprafaţa de teren aprobată la Legea 18/1991 (2500 mp) şi cea aprobată la Legea 247/2005 (3996 mp) nu a fost reală. 3590<2500 + 3996.

Expertul a consemnat că petentul a justificat revendicarea suprafeţei de 3044 mp şi pe baza recunoaşterii de către vecinii de răzor. S-a referit la procesul verbal de punere în posesie provizorie nr.805/2005, fila 18 vol I, declaraţia dată de Zidaru Georgeta în faţa primarului fila 19 vol I, şi declaraţia de vecinătate fila 48 vol I.

În punctul XXX, a considerat că, expertul Irimescu a răspuns obiectivelor trasate pe linia de casare a Deciziei 1116/2010, pag 8 fila 50 verso, dosar de recurs) deoarece a determinat vechile amplasamente ale autorului său, ca fiind în suprafaţă de 6634 mp, Ie-a măsurat, le-a poziţionat pe plan şi a arătat că pârâţii au fost puşi în posesie pe 3044 mp din ei (fila 81 vol III.

Pentru punctul Acasă, expertul Simaciu, datorită refuzului pârâţilor de a permite accesul pe teren, refuz încuviinţat în final de instanţă, nu a determinat întreaga suprafaţă care a rezultat din actele autorului său. A constatat că instanţa nu s-a conformat art. 129 alin 5 C.pr. civ. pe care Tribunalul Prahova l-a menţionat, ad literam, în Decizia 1116/2010.

Totuşi, expertiza Simaciu, fila 697 vol II, coroborată cu expertiza Irimescu ( fila292 vol I) a determinat aproape întreaga suprafaţă solicitată 3200+ 1000 mp şi a arătat că pârâţii au fost puşi în posesie pe 526 mp aparţinând autorului său.

 Sunt lovite de nulitate absolută: transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului.

Suprafaţa de teren care a făcut obiectul litigiului este de 3044 mp în punctul XXX şi 526 mp rezultaţi din expertiză în punctul Acasă. Un total de 3570 mp.

Suprafaţa de teren transferată ilegal din satul Gogească, în satul Târleşti este de 0,10+0,20+0.05 = 0,35 ha = 3500 mp.

Aceşti 3500 mp transferaţi din satul Gogească în satul Târleşti, pe amplasamente sensibil echivalente, fac parte integrantă din Titlul de proprietate XXX/2008 şi sunt loviţi de nulitate absolută conform articolului de lege mai sus menţionat.

Admiterea sentinţei 313/02.2016, a echivalat cu aprobarea prin instanţă ca unei persoane, care dovedeşte prin înscrisuri, un drept real de 0,76 ha pe raza comunei XXX, să i se recunoască de către puterea judecătorească un plus nejustificat de 0,82 ha teren agricol. Punerea în posesie pentru plusul de 0,82 ha provenite din transfer ilegal de teren şi constituire ilegală de proprietate s-a făcut parţial şi pe terenul meu.

Pentru toate aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinţei recurate şi pe fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulata. Cu cheltuieli de judecată.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.304, alin 1, pct.7,8,9 vechiul C.p.c.

În raport de motivele de recurs, intimaţii Y , T, Z au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, pentru următoarele considerente:

Toate criticile formulate împotriva soluţiei pronunţate în fond după casare de către instanţa de fond sunt neîntemeiate, fără corespondent în probatoriul administrat şi în dispoziţiile reglementatoare din materia fondului funciar.

Petentul-recurent XXX a formulat critici împotriva soluţiei pronunţate într-o forma amalgamată şi necoerentă, situaţie care generează o complicare inutilă şi o înţelegere greoaie a cauzei supusa examinării instanţelor de judecată.

Cererea de chemare în judecată formulată de către petentul-recurent Manolache I. Teodor Puiu împotriva Comisiilor de Fond Funciar şi a pârâţilor - persoane fizice a privit solicitarea constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. XXX/08.12.2008 pentru suprafaţa de 1851 mp din T9 P7, pct. "acasă" şi pentru suprafaţa de 3044 mp din T29 P2965/1 din pct. "XXX/XXX lui Berciu"

În raport de petitul cererii de chemare în judecată şi de temeiul juridic invocat, resp. art. III din Lg. 169/1997, instanţele de judecata aveau de lămurit dacă există sau nu vreo cauză de nulitate a titlului de proprietate nr. XXX/08.12.2008 emis în favoarea pârâţilor-intimaţi Y , s.a. ca moştenitori ai proprietarului inițial -XXX (zis Gheorghe).

Cauza a fost complicată în mod inutil prin depunerea multor înscrisuri, care nu au nici-un fel de legătură cu prezenta pricina, prin formularea unor cereri nepertinente şi fără legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată, având drept scop imposibilitatea unei examinări corecte şi aplicate a cauzei, a abaterii atenţiei de la aspectele esenţiale.

Astfel:

1. Autorul pârâților-intimați - def. XXX  a figurat în registrul agricol anii 1959-1963 cu o suprafaţă de 1,21 ha, respectiv: acasă - 0,12 ha arabil; la XXX - 0,37 ha fâneaţă; la XXX - 0,13 ha pășune; la izvor - 0,04 ha păşune; la Andreescu - 0,10 ha păşune; la gogească - 0,10 ha păşune; acasă-0,20 ha livada; la Gogeasca - pe gârla - 0,05 ha livada; curte - 0,02 ha; la Andreescu - 0,04 ha livada; la Andreescu - 0,04 ha livada.

XXX  - tatăl intimaţilor s-a înscris În CAP cu suprafaţa de 1,21 ha.

Prin titlul de proprietate nr. XXX/2008, moştenitorilor acestuia, respectiv intimaţilor din prezenta cauza, li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţa totala de 1,19 ha, adică o suprafaţa mai mica decât aceea cu care figurase În evidenţierea agricolă şi cu care intrase în CAP.

Terenul de 1851 mp T9 P7 s-a inclus în terenurile de la pct. "acasă" înscrise în registrul agricol anii 1959-1963, respectiv: 0,12 ha arabil, 0,20 ha livada, 0,02 ha curte.

Terenul de 3044 mp din T29 P2965/1 a inclus terenurile de la pct. la XXX şi izvor înscrise în registrul agricol în anii 1959-1963, respectiv: 0,37 ha fâneaţă, 0,13 ha păşune, 0,04 ha păşune.

Faţă de cele menţionate a rezultat că emiterea titlului de proprietate nr. XXX/2008 contestat s-a făcut având în vedere evidenţierea agricolă, actele de proprietate, cererea de intrare în CAP, aspecte obligatorii, avându-se în vedere că se vorbeşte de o reconstituire a dreptului de proprietate în baza unei legi speciale.

Mai mult, prin sentinţa, civilă nr. 1085/07.09.2005 Comisiile de Fond Funciar au fost obligate să emită titlul de proprietate moştenitorilor def. XXX, adică pârâților-intimați din prezenta cauză, iar reconstituirea dispusă prin dispozitivul acestei hotărâri judecătoreşti privea o suprafaţă mai mare - de 1,45 ha, însă la momentul întocmirii titlului de proprietate nr. XXX/2008 şi a-1 punerii în posesie efectivă, această suprafaţa s-a diminuat la 1,19 ha.

Din documentaţia comunicată de către Comisia Locală de Fond Funciar a comunei XXX a rezultat că punerea în posesie şi identificarea terenurilor reconstituite în titlul de proprietate nr. XXX/2008 s-a făcut numai după deplasarea în teren a autorităţilor avizate, inclusiv a reprezentanţilor primăriei şi prefecturii şi numai după efectuarea măsurătorilor propriu-zise şi stabilirea amplasamentelor corecte.

Autorul petentului reclamant-recurent, def. XXX a figurat în registrul agricol anii 1959-1963 cu suprafaţa totală de 3,29 ha, respectiv: acasă-0,28 ha arabil; la XXX - Ivanari - 0,50 ha fâneață; la XXX - Ivanari - 0,15 ha fâneaţă; la ursoaia - 0,08 ha fâneaţă; la XXX /Berciu - 0,25 ha fâneaţă; la chilii - 1,25 ha păşune; la chilii- 0,50 ha păşune; la meri - 0,04 ha păşune; la XXX - Ivanari - 0,20 ha păşune; curte - 0,05 ha păşune;

Prin Adeverinţa nr. 1471/26.03.1998 Comisia Locala de Fond Funciar XXX a stabilit dreptul de proprietate pentru moştenitorii def. XXX şi XXX (părinţii petentului) pentru suprafaţa totală de 3,32 ha (terenurile înscrise în reg. agricol anii 1959-1963 + 0,03 ha dovedit cu martori şi 0,60 ha pădure).

Conform cererii de înscriere În CAP, XXX, tatăl petentului, s-a înscris cu următoarele suprafeţe: 0,27 ha arabil; 0,98 ha fâneaţă; 1,29 ha păşune; 0,50 ha livezi; 0,05 ha neproductiv, adică cu un total de 3,09 ha.

În raport de cele arătate, a rezultat că prin adeverinţa de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 1471/1998 s-a dispus reconstituirea pentru o suprafaţă de 3,32 ha, adică pentru o suprafaţă de teren mai mare decât aceea pe care a avut-o în rolul agricol înainte de colectivizare şi decât suprafaţa cu care a intrat în CAP.

Inițial, a fost formulată o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii. 18/1991, ulterior la data de 22.09.2005 si 28.09.2005 petentul-recurent împreună cu sora sa XXXau formulat cererea 236 şi respectiv 237 în temeiul Lg. 247/2005 prin care aceştia au arătat ca solicită suprafeţe suplimentare faţă de cele deja solicitate în baza Lg. 18/1991.

Practic, petentul-recurent din prezenta cauză a încercat să obţină suplimentar faţă de terenurile pe care le-a solicitat iniţial în baza Lg. 18/1991 alte terenuri pentru care nu a deţinut evidenţiere agricolă, nu a făcut dovada intrării în CAP, nu a făcut dovada dreptului de proprietate.

De altfel, dacă petentul-recurent ar fi fost proprietarul acestor terenuri, nimeni nu l-a împiedicat  că la momentul formulării cererii iniţiale de reconstituire în baza Lg. 18/1991 să le solicite şi pe acestea.

În realitate, acesta folosind diferite artificii juridice şi formulând numeroase cereri ulterioare şi demersuri complicate, a încercat să se împosedeze cu suprafeţe suplimentare, care nu au fost niciodată proprietatea lui sau a autorului sau, ci sunt terenuri proprietatea intimaților-pârați cărora in mod legal le-a fost emis titlul de proprietate.

În concret, cu referire la terenul de 1851 mp, pct. Acasă, reconstituit in titlul de proprietate nr. XXX/2008 intimaților-pârați, acesta nu a fost niciodată în patrimoniul autorului petentului-recurent.

Aşa cum s-a arătat punctual, autorul petentului-recurent a deţinut în locaţia "acasă" suprafaţa de 3200 mp (compusa din 0,28 ha arabil - acasă si 0,05 ha curte), teren pe care 1-a solicitat în baza Lg. 18/1991 şi care a fost reconstituit prin adeverinţa iniţială de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin urmare, nu a fost posibil a se reconstitui o suprafaţă excedentară celei de 3200 mp, deoarece recurentul-petent XXX nu a făcut dovada că autorul său ar fi deţinut în proprietate o suprafaţă mai mare de 3200 mp deja recunoscută la Legea 18/1991.

Prin expertiza topometrică efectuată în prezenta cauză, Simaciu Vasile a identificat pe aliniament şi amplasament, suprafaţa reală aflata în posesia actuală a moştenitorilor def. XXX, respectiv în stăpânirea petentului-recurent XXX şi a surorii sale - Berciu Liliana.

Expertul a identificat o suprafaţă de 4056 mp (compusă din SI 3406 mp folosită de către petent şi S2 1438 mp - din care 650 mp provine de la XXX -stăpânită de sora acestuia).

Faţă de această situaţie, a rezultat că petentul şi sora acestuia au deţinut oricum suprafaţa excedentară faţă de aceea pe care a avut-o în proprietate autorul lor (4056 mp faţă de 3200 mp).

Cu referire la decizia civilă nr. 272/25.02.2010 pronunţata de Trib. Prahova în dosarul nr. 467/331/2009, pe care recurentul-petent XXX o invocat-o drept justificare a dreptului de proprietate pentru terenul din pct. "acasă", s-au făcut următoarele precizări:

Așa cum s-a arătat în mod punctual expertul Simaciu Vasile în lucrarea întocmită, respectiv în completarea la raportul de expertiza din 07.10.2013, terenul de 1057 mp menţionaţi în decizia civilă nr. 272/2010 au aparţinut tatălui petentului-recurent şi se regăsesc în totalul suprafeţei de 3,28 ha aprobată la Lg. 18/1991, respectiv în suprafaţa de 3200 mp din pct. "acasă".

Expertul Simaciu este acela care a efectuat raportul de expertiză şi cu ocazia pronunţării dec. civ. nr. 272/25.02.2010, motiv pentru care în prezenta cauza, fiind desemnat din nou ca expert judiciar, a fost în măsură să facă aprecieri şi să expună un punct de vedere corect şi lămuritor asupra amplasamentului şi situaţiei juridice a terenului de 1057 mp.

În realitate, petentul-recurent XXX a încercat să adauge la suprafaţa de 3200 mp reconstituită în baza Legea 18/1991 şi suprafaţa de 1057 mp, care potrivit tuturor probelor administrate se regăseşte în interiorul terenului de 3200 mp.

De altfel, în schiţa plan anexă a raportului de expertiză a rezultat că oricum reclamantul-recurent a deţinut în pct. "Acasă" 3406 mp, în loc de 3200 mp cât ar fi trebuit să stăpânească în mod corect.

Acesta a fost motivul care a determinat ca o reconstituire suplimentară să genereze suprapunere peste terenul reconstituit în mod valabil intimaţilor - pârâţi prin titlul de proprietate nr. XXX/08.12.2008;

De altfel, s-a învederat că decizia civilă nr. 272/25.02.2010 a fost obţinută după ce se iniţiase acţiunea de faţă şi petentul-recurent constatase că nu este posibilă reconstituirea în mod valabil a unei suprafeţe excedentare decât aceea pentru care autorul său a deţinut acte de proprietate, a făcut dovada evidenţierii agricole şi intrării în CAP.

Prin acest artificiu juridic, recurentul-petent XXX a încercat să obţină o suprafaţă suplimentară, fără a avea în vedere că la momentul emiterii titlului de proprietate Comisiile de Fond Funciar au obligaţia de a stabili în mod corect şi analizând toate actele din procedura funciară, dacă terenul de 1057 mp menţionat în decizie se regăseşte sau nu în interiorul suprafeţei de 3200 mp deja recunoscută în procedura Lg. 18/1991.

Având în vedere că prezenta pricină a privit numai anularea absolută parţială a titlului de proprietate nr. XXX/2008 şi nu a privit şi emiterea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru recurentul-petent Manolache I. Teodor Puiu, ca moştenitor al defunctului XXX, instanţele de judecată nu au putut să examineze şi să dispună cu privire la acest aspect, punerea în posesie fiind atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar, situaţie care va fi rezolvată în cadrul dosarului nr. 3184/331/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte.

În ceea ce priveşte terenul de 3044 mp (T29 P 2965/1) din titlul de proprietate nr. XXX/2008, cu privire la care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale, acesta s-a regăsit în pct. "XXX/XXX lui Berciu" şi a fost corect reconstituit pârâților-intimați.

Intimaţii - pârâţi deţin în pct. "XXX" T 29 P2965/4 ~ 3700 mp şi P2965/1 - 3044 mp, iar petentul-recurent deţine între cele două parcele ale pârâților-intimați terenul de 3590 mp.

Recurentul-petent a solicitat prin cererea din 18.03.1991 formulată împreună cu XXX - mama sa şi XXX- sora sa, în baza Lg. 18/1991 suprafaţa de 0.25 ha fâneaţă în pct. "XXX lui Berciu", cu care de altfel a figurat în registrele agricole, cerere care îi este acceptată.

Ulterior, prin cererea din 22.02.2005 formulată în baza Lg. 247/2005, petentul-recurent şi sora sa au solicitat o suprafaţă excedentară celei de 0,25 ha cerută inițial, fără însă a prezenta vreun act de proprietate, fără a avea evidenţiere agricola, fără a face dovada preluării de către fostul stat comunist.

Cu ocazia măsurătorilor efectuate de către expertul Simaciu a avut dreptul la numai 2500 mp.

Prin procesul verbal nr. 188/03.04.2008 Comisia Locala de Fond Funciar XXX, în urma măsurătorilor şi deplasării în teren, în pct. "XXX" a găsit suprafaţa de 3996 mp, care a corespuns terenului de 3590 mp identificat de către expertul Simaciu Vasile, arătând că în acesta a fost inclusă şi suprafaţa de 2500 mp reconstituită la Lg. 18/1991.

Comisia Locala de Fond Funciar XXX a propus să se aprobe pe Lg. 247/2005 diferenţa de teren de 1496 mp in pct. "XXX lui Berciu", rezultată din suprafaţa de 3996 mp stăpânită faptic de către petentul-recurent şi suprafaţa de 2500 mp pe care acesta o are deja reconstituită pe Lg. 18/1991.

Prin urmare, actul de reconstituire la care a făcut trimitere recurentul-petent în motivele de recurs s-a referit tocmai la această diferenţă de teren de 1496 mp, cu care Comisia Locala de Fond Funciar XXX a fost de acord să îl pună in posesie şi să procedeze la întocmirea titlului de proprietate.

În concluzie, recurentul-petent şi pentru aceasta locaţie a beneficiat de un plus de suprafaţa de 1496 mp faţă de terenul pe care autorul său 1-a deţinut în mod valabil şi cu care a intrat în CAP (terenul de 2500 mp solicitaţi şi restituiţi în baza Lg. 18/1991).

Nici-una din criticile formulate de către recurentul-reclamant nu s-au circumscris motivelor de nulitate a titlului de proprietate contestat.

Reclamantul-recurent XXX a avut obligaţia procedurală să demonstreze că este proprietarul terenurilor reconstituite prin titlul de proprietate nr. XXX/08.12.2008.

Recurentul-reclamant nu numai că nu a reuşit să dovedească, că are dreptul la reconstituirea suprafeţelor de 1851 mp şi respectiv 3044 mp, dar din probatoriile administrate a rezultat că, în prezent, acesta deţine suprafeţe de teren în plus faţă de cele pentru care a făcut dovada dreptului de proprietate şi a parcurgerii procedurii legii funciare şi a cerinţelor obligatorii impuse de această reglementare specială.

În realitate, recurentul-reclamant a încercat prin formularea unor cereri noi, întemeiate pe dispoziţiile Legii 247/2005, precum şi prin obţinerea deciziei civile nr. 272/25.02.2010, să obţină în mod nemeritat suprafeţe de teren suplimentare celor la care era îndreptăţit.

Faţă de toate aspectele menţionate, s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond în fond după casare, ca legală şi temeinică.

S-au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate,  în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Obiectul plângerii formulate de petent îl constituie solicitarea acestuia de constatare nulitate absolută a titlului de proprietate  nr. XXX din 8 decembrie 2008 emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Prahova, referitor la suprafeţele de teren de 0,1851 ha  ce se regăsesc în titlu în XXX şi 0,3044 ha ce se regăseşte în titlu în T 29, P 2965/1, întrucât susţine acesta că a titlul de proprietate a fost emis la propunerea Comisiei Locale XXX, în timp ce avea actele depuse la Comisia Locală XXX şi Comisia Judeţeană Prahova, iar suprafeţele menţionate fac parte aproape în întregime din terenul reconstituit autorului său. Intimaţilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate  pentru suprafaţa de teren de 1,45 ha pe raza comunei XXX, prin hotărârea judecătorească ce nu-i este opozabilă. Comisia Locală emite două procese verbale de punere în posesie, unul pentru suprafaţa de 1,09 ha şi unul pentru 1,19 ha. Procesul verbal nr. 2088/19 februarie 2008 pentru 1,19 ha a fost anulat la data de 3 aprilie 2008 de Comisia Locală dar, Comisia Judeţeană Prahova a emis titlul de proprietate, considerent pentru care a solicitat admiterea plângerii.

Critica recurentului în sensul că în mod eronat instanţa de fond a reţinut  că cererile depuse de acesta în temeiul Legii 247/2005, care nu au legătură cu amplasamentele în litigiu nu au fost soluţionate este nejustificată întrucât, din înscrisurile depuse la dosar reiese că au fost formulate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, dar şi în temeiul Legii 247/2005, cereri înregistrate sub nr. 236 şi nr. 237. Prin aceste cereri formulate în baza Legii 247/2005 s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţe suplimentare dar, pentru că petentul  nu a făcut dovada dreptului de proprietate, privind intrarea în CAP, a înscrierii în registrul agricol, acţiunea a fost respinsă în mod corect de instanţa de fond.

Într-adevăr, petentul a iniţiat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prin formularea cererii în temeiul Legii 247/2005 pentru suprafeţe de teren suplimentare, dar nu a finalizat această procedură în termen aşa încât solicitarea sa nu poate fi avută în vedere.

Faptul ca a iniţiat această procedură şi nu a finalizat-o rezultă în mod cert, întrucât acesta nu a făcut dovada modului de soluţionare a cererilor formulate, cereri înregistrate la comisiile de fond funciar cu nr. 236 şi 237.

Susţinerea petentului în sensul că instanţa de fond nu analizează punctual dreptul de proprietate asupra amplasamentului în litigiu, în ceea ce îi priveşte pe pârâţi, cu trimitere la probe, ci se referă la generalități aplicabile oricărui amplasament, că aceștia nu au depus la dosar nici un act de proprietate care să dovedească vechile amplasamente, actul lor de proprietate fiind chiar titlul atacat, este nejustificată.

Autorul intimaţilor Manolache Gh. Ion s-a înscris în CAP cu suprafaţa de teren de 1,21 ha, prin titlul de proprietate nr. XXX/08.12.2008 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1.19 ha, respectiv o  suprafaţă de teren mai mică decât cea cu care se înscrisese în CAP.

Susţinerea petentului în sensul că intimaţii nu au depus la dosar niciun act de proprietate care să dovedească vechile lor amplasamente, singurul act fiind titlul de proprietate atacat este nejustificată, având în vedere că la baza emiterii titlului de proprietate au stat adeverinţa de reconstituire a dreptului de proprietate şi toată documentația depusă de aceştia în dovedirea dreptului de proprietate al autorului lor.

Pe de altă parte în raportul de expertiză efectuat la fond de expert Simaciu Vasile se arată că în urma măsurătorilor a rezultat că suprafaţa din punctul Acasă, deţinută de moștenitorii autorului reclamantului este de 4.056 mp, mai mare decât cea pentru care s-a făcut dovada proprietăţii, compusă din 3.406 mp aflată în posesia reclamantului şi 650 mp aflată în posesia numitei XXXşi a soţului acesteia.

Aşa cum a rezultat din actele de proprietate, petentul a figurat în registrul agricol pentru anii 1959-1961 cu suprafaţa de 0,25 ha  în punctul XXX, suprafaţă pe care a solicitat-o împreună cu sora sa XXXla data de 18.03.1991 şi care i-a fost reconstituită,

În raportul de expertiză este menţionat faptul că terenurile proprietatea pârâţilor din punctul XXX corespund  actelor de proprietate depuse de aceştia, precum şi suprafaţa de teren de 3590 mp solicitată de petent în temeiul Legii 247/2005, în care este inclusă şi suprafaţa de 2500 mp, deja reconstituită acestuia în temeiul Legii 18/1991.

 Recurentul petent deţine în punctul Acasă suprafaţa de teren de 3406 mp şi nu 3200 mp cât rezulta din acte, iar solicitarea unei suprafețe de teren de 1057 mp în plus faţa de ceea ce deține şi contrar susţinerilor acestuia în sensul că are dreptul şi la această suprafaţă este nejustificată, întrucât acest teren se regăseşte în suprafaţa de teren de 3200 mp. De altfel, expertiza a fost efectuată de acelaşi expert atât în dosarul în care a fost pronunţată decizia civilă nr. 272/2010 cât şi în cauza de faţă.

Cât priveşte suprafaţa de teren de 3044 mp care figurează în titlul de proprietate nr. XXX/2008 pentru care se solicită constatarea nulităţii absolute parţiale, tribunalul constată că petentul deține suprafețe mai mari decât are dreptul, cererea sa fiind neîntemeiată.

 Având în vedere că recurentul petent beneficiază deja de reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafeţe de teren mai mari decât avea dreptul şi decât autorul său a deţinut, criticile acestuia sunt nefondate, considerent pentru care tribunalul urmează să respingă recursul ca nefondat potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. 1 C. pr. civ.

Instanţa va lua act că act că intimaţii îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare