Drept civil. Acțiune în revendicare. Excepție de nelegalitate.

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

I.Cererea de chemare în judecată şi cererea de intervenţie forţată

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ... la data de 4.11.2015, reclamantul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... a chemat în judecată pe pârâţii ... ..., ... ... şi ... ..., revendicând suprafaţa de 3730 mp teren situat în oraşul ...-..., str. ..., nr. …, jud. ..., şi clădirile edificate pe acest teren, respectiv: garaj în suprafaţă de 144 mp, locuinţă de serviciu de 45 mp şi padoc de câini de 14 mp.

 Prin aceeaşi cerere, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenienţi forţaţi a ... – prin ... – şi a ....

În motivare, reclamantul a arătat următoarele:

Prin Decizia nr. ... a Consiliului Popular al Judeţului ... s-a decis trecerea din administrarea oraşului ...-... în administrarea Ministerului de Interne a suprafeţei de 5850 mp situate pe strada .... În baza HG nr. 1705/2006 privind inventarul domeniului public al statului, terenul se găseşte în domeniul public al statului şi în administrarea ..., fiind înregistrate în inventar sub nr. de cadastru intern 27-84, iar construcţiile se regăsesc în anexa nr. 4 a HG nr. 1705/2006, având nr. de cadastru intern 27-84-02, 27-84-03 şi 27-84-04.

Prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei ...-... (dosar nr. ...), s-a reconstituit pârâţilor din prezenta acţiune dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3740 mp, IPJ neavând calitate procesuală, interesele statului nefiind apărate.

În extrasul de carte funciară înaintat instituţiei reclamante de ... ... se menţionează ca fiind deţinute fără acte construcţiile revendicate. Mai mult, la data de 5.02.2009, s-a emis în favoarea pârâţilor titlu de proprietate pentru suprafaţa de 3740 mp, deşi bunul face obiectul domeniului public al statului, care, potrivit Legii nr. 213/1998 şi Constituţiei, sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Cererea de intervenţie forţată a fost formulată în baza art. 68 C.proc.civ., având în vedere calitatea ... de titular al dreptului de proprietate, a ... – de administrator şi ordonator principal de credite, reclamantul fiind ordonator secundar.

II.Întâmpinarea şi cererea reconvenţională

 Prin întâmpinare (filele …), pârâţii ... ..., ... ... şi ... ... au invocat necompetenţa judecătoriei şi au solicitat respingerea acţiunii pentru:

-lipsa calităţii procesual active a reclamantului, întrucât acesta nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunului revendicat;

-inadmisibilitatea cererii de introducere în cauză a ... – prin ... – şi a ..., întrucât niciuna din aceste persoane juridice nu au vreun drept asupra bunurilor revendicate;

-pe fond:

 Statul a preluat terenul în baza unui act nelegal şi abuziv, care a fost desfiinţat prin hotărâri irevocabile. Terenul a fost reconstituit în favoarea moştenitorilor fostului proprietar, respectiv pârâţii, prin titlul de proprietate nr. ....

Terenul în litigiu a intrat în proprietatea statului prin actul de donaţie autentificat de Notariatul de Stat Judeţean ... sub nr. ... din ..., prin care autoarea lor, ... …, căsătorită cu preotul ... ..., a donat ... imobilul proprietatea lor, situat în ...-..., str. ..., nr. ….

Prin sentinţa civilă nr. ... din ...a Judecătoriei ...-..., pronunţată în dosarul nr. ..., s-a constat nulitatea absolută a donaţiei mai sus menţionate, în contradictoriu cu Statul Român, IPJ ... şi Poliţia ...-.... Ulterior, prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei ...-... a fost admisă plângerea împotriva Hotărârii nr. ... a Comisiei judeţene ..., dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate pentru 4200 mp. În baza acestei sentinţe şi a expertizei topografice, s-a emis titlul de proprietate pentru 3744 mp.

Construcţiile erau nişte anexe din lemn, în stare de degradare, ridicate fără autorizaţie de construire şi neintabulate, aparţinând pârâţilor prin accesiune. Acestea au fost demolate în baza autorizaţiei nr. 136/2015.

Cum actul de donaţie a fost desfiinţat, pretinsa apartenenţă la domeniul public a imobilului a încetat.

Prin cererea reconvenţională (fila  – verso), pârâţii-reclamanţi ... ..., ... ... şi ... ... au solicitat obligarea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ... la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei, motivat de crearea unei stări de pericol pentru patrimoniul petenţilor, de natură să le creeze un sentiment de insecuritate şi frustrare, cu atât mai profunde cu cât provin din partea unor autorităţi ale statului, care ar trebui să le garanteze dreptul de proprietate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 253 alin. 4 C.civ.

III.Răspunsul la întâmpinare al IPJ

 Reclamantul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... a solicitat respingerea excepţiilor invocate prin întâmpinare, arătând că dreptul de proprietate publică poate fi exercitat şi de titularii unor drepturi derivate din acesta (de ex. dreptul de administrare, de concesiune şi de folosinţă gratuită).

Pe fond, relevant este faptul că HG nr. 1705/2006 prin care se menţionează că Staul Român este titularul dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 21.12.2006, iar decizia prin care a fost soluţionat definitiv dosarul menţionat este din 7.11.2007, aspect care conduce la concluzia că situaţia actuală este urmarea unei erori judiciare.

Reclamantul n-a fost parte în procesul în care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâţilor.

Prin întâmpinarea la cererea reconvenţională, reclamantul a invocat excepţia netimbrării, iar pe fond a solicitat a se constatat lipsa oricărei stări de pericol pentru patrimoniul pârâţilor, în condiţiile în care promovarea unei acţiuni pe rolul instanţei de judecată constituie un drept legitim, garantat tuturor cetăţenilor.

În cauză, elementele răspunderii civile delictuale nu au fost dovedite.

IV.Aspecte procesuale

 Prin sentinţa civilă nr. … din 21.04.2016 a Judecătoriei ..., s-a declinat în favoarea Judecătoriei ... ... competenţa de soluţionare a cauzei. Instanţa a reţinut ca fiind aplicabile dispoziţiile art. 117 C.proc.civ., potrivit cărora „cererile privitoare la drepturi reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul”.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ...-... la data de 20.05.2016.

Prin sentinţa civilă nr. … din 20.09.2016 a Judecătoriei ...-..., s-a declinat în favoarea Tribunalului ... competenţa de soluţionare a cauzei, în raport de valoarea imobilului revendicat şi dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. k C.proc.civ. raportat la art. 95 pct. 1 din acelaşi act normativ.

 Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului ... la data de 6.10.2016.

La data de 13.12.2016 s-a depus la dosar certificatul de deces nr. … din 23.03.2012 al numitei ... ..., moştenitorul acesteia fiind, potrivit certificatului de moştenitor nr. 34/10.05.2012 (fila 23, vol. I): ... ...-... (introdus în cauză).

De asemenea, pârâţii-reclamanţi ... ..., ... ... şi ... ...-... au invocat, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,  excepţia de nelegalitate a HG nr. 532/2016 (cu privire la pct. MF 114112 – 27-84) şi a HG nr. 1705/2006 (cu privire la pct. MF 114112 – 27-84 din anexa 1 şi construcţiile în litigiu din anexa 4; filele … vol. I).

În motivare, pârâţii au invocat argumentele din întâmpinare privind nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului revendicat.

La termenul din data de 31.01.2017 (filele … vol. I), a fost admisă în principiu cererea de intervenţie forţată formulată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ..., fiind introduşi în cauză, în calitate de reclamanţi, potrivit art. 70 C.proc.civ., … - prin ... – şi ….

 A fost citat şi Guvernul Român ca emitent al actelor normative atacate prin excepţia de nelegalitate.

 A fost încuviinţată proba cu înscrisurile depuse la dosar de părţile în litigiu şi s-a solicitat documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârilor de guvern contestate (în privinţa imobilului revendicat).

V. Soluţia instanţei

Analizând excepţiile invocate şi cererile formulate prin prisma motivelor, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul reţine următoarele:

 1. Excepţia netimbrării cererii reconvenţionale invocată de reclamantul-pârât Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... nu este întemeiată, în condiţiile în care titularii cererii au depus la dosar chitanţa de plată a sumei de 100 lei, taxă de timbru (fila … ds. Jud. ...), pusă în vedere de judecătorie prin adresă. S-au solicitat, pe cale reconvenţională, daune morale în cuantum de 100.000 lei, motivat de crearea unei stări de pericol, de natură să le creeze un sentiment de insecuritate şi frustrare. Potrivit art. 7 din OG nr. 80/2013, acţiunile privind stabilirea şi acordarea despăgubirilor pentru daunele morale se taxează cu 100 lei, achitată în speţă.

2. Nu poate fi reţinută ca întemeiată nici excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ....

Reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune în revendicarea unei suprafeţe de 3740 mp teren şi a construcţiilor aflate la un moment dat pe acesta, invocând ca dovadă a dreptului de proprietate publică HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

 Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... nu a formulat acţiunea în calitate de titular al dreptului real de proprietate asupra terenului în litigiu, calitate pe care nu o deţine, astfel cum a precizat constant, ci în calitate de reprezentant al statului, în numele acestuia, el fiind titular al unui drept de administrare, în subordinea ..., calitate justificată prin Decizia nr. ... a Consiliului Popular al Judeţului ... (prin care s-a decis trecerea din administrarea oraşului ...-... în administrarea Ministerului de Interne a suprafeţei de 5850 mp situate pe strada ...). În materia apărării dreptului de proprietate publică, dreptul de administrare nu poate fi înţeles în mod restrictiv, ca incluzând doar usus si fructus, ci ca drept real in integralitatea atributelor sale, incluzând deci şi dreptul de dispoziţie (abusus) asupra bunurilor proprietate publică din domeniul său de activitate.

 Reclamantul a solicitat, în temeiul art. 68  alin. (1) C.proc.civ., introducerea în cauză a Statului Roman (prin …), ca titular al dreptului de proprietate, dar şi a ..., ca principal titular al dreptului de administrare. Pe această cale, reclamantul a urmărit asigurarea opozabilităţii hotărârii şi dovedirea existenţei dreptului de proprietate publica al statului şi, respectiv, a inexistentei dreptului pârâtului.

 În consecinţă, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârât prin întâmpinare, va fi respinsă.

 3. Acţiunea în revendicare ce face obiectul prezentului demers judiciar a vizat, pe lângă suprafaţa de 3730 mp teren situat în oraşul ...-..., str. ..., nr. …, jud. ..., şi clădirile edificate pe acesta, respectiv: garaj în suprafaţă de 144 mp, locuinţă de serviciu de 45 mp şi padoc de câini de 14 mp.

Or, aceste construcţii nu mai există în prezent, fiind demolate de pârâţi în temeiul autorizaţiei de desfiinţare nr. … din 29.09.2015 eliberate de Primăria oraşului ...-... şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. … din 26.10.2015 (filele … ds. Jud. ...).

În aceste condiţii, acţiunea în revendicare a construcţiilor menţionate va fi respinsă ca lipsită de obiect.

4. Cu privire la excepţia de nelegalitate

 Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004:

(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză.

 Condiţia rezultată din textul legal menţionat pentru formularea unei excepţii de nelegalitate, în temeiul acestei legi, este aceea ca obiectul excepţiei să-l reprezinte un act administrativ cu caracter individual de care depinde soluţionarea litigiului pe fond.

 Pârâţii au învestit instanţa cu excepţia de nelegalitate parţială a HG nr. 532/2016 (cu privire la pct. MF 114112 – 27-84) şi a HG nr. 1705/2006 (cu privire la pct. MF 114112 – 27-84 din anexa 1 şi construcţiile în litigiu din anexa 4; filele … vol. I).

 Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006, precum şi HG nr. 532/2016 au natura juridică a  unor acte administrative  individual emis  în aplicarea art. 20 alin. (2)  din Legea  nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, putând face obiectul unei excepţii de nelegalitate în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, care instituie o cale indirectă de control judecătoresc al actului administrativ, alături de acţiunea directă, întemeiată pe prevederile  art. 1 şi 8 din aceeaşi lege.

Însă, cu privire la construcţii, deoarece acestea nu mai există în teren, acţiunea în revendicare fiind lipsită de obiect, nici excepţia de nelegalitate invocată nu mai îndeplineşte condiţia legală ca actul administrativ cu caracter individual să fie determinant pentru soluţionarea litigiului pe fond (în privinţa construcţiilor nu se pune mai pune problema analizării pe fond a pretenţiilor revendicative).

În consecinţă, va fi respinsă ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a hotărârilor de guvern menţionate în ceea ce priveşte construcţiile.

Instanţa reţine caracterul admisibil al excepţiei în ceea ce priveşte terenul revendicat, de 3740 mp, interesul invocării excepţiei constând în înrâurirea  pe care  actul administrativ o are asupra  soluţionării litigiului  de fond, astfel că, sub acest aspect, va fi respinsă excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de reclamant.

 În speţă, fiind vorba despre o hotărâre de guvern care atestă domeniul public al statului (completată cu o hotărâre de actualizare a anexei), cu referire la un teren inclus în inventarul centralizat prin prisma destinaţiei sale, legalitatea  trebuie verificată în principal prin raportare la prevederile corespunzătoare din Legea nr.  213/1998 privind  proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia (art. 6).

 Aşa cum s-a reţinut şi anterior în practica judiciară (ilustrată de decizia nr. 561 din 7 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie depusă de pârâţi la dosar), în raport cu natura  şi conţinutul H.G. nr. 1705/2006, aceasta nu constituie în sine un titlu de proprietate în favoarea statului, ci are ca efect doar aprobarea inventarului centralizat întocmit conform art. 20 din Legea nr. 213/1998 şi plasarea bunurilor inventariate într-un anumit regim juridic.

 Potrivit reclamanţilor, la baza adoptării HG nr. 1705/2006 (respectiv a includerii în domeniul public a terenului în litigiu) a stat Decizia Consiliului Popular al Judeţului ... nr. … din 31 ianuarie 1976 prin care s-a transmis din administrarea oraşului ...-... în administrarea Ministerului de Interne suprafaţa de 5850 mp situată pe strada .... La baza adoptării HG nr. 532/2016 privind actualizarea anexei nr. 1 la HG nr. 1705/2006 au stat: adresa IPJ ... nr. …, centralizatorul privind valorile de inventar ale imobilelor din domeniul public al statului, procesul-verbal nr. …, anexa nr. 1 privind datele de identificare ale imobilelor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea MAI pentru care se actualizează valorile de inventar.

 Terenul în litigiu a intrat în proprietatea statului prin actul de donaţie autentificat de Notariatul de Stat Judeţean ... sub nr. ... din ..., prin care autoarea pârâţilor, ... …, căsătorită cu preotul ... ..., a donat ... imobilul proprietatea lor, situat în ...-..., str. ..., nr. ….

Prin sentinţa civilă nr. ... din ...a Judecătoriei ...-..., pronunţată în dosarul nr. ..., s-a constatat nulitatea absolută a donaţiei mai sus menţionate, în contradictoriu cu Statul Român, IPJ ... şi Poliţia ...-....

În consecinţă, a dispărut temeiul legal al includerii în domeniul public a imobilului, iar sentinţa prin care s-a desfiinţat titlul statului le este opozabilă şi reclamanţilor din prezentul proces.

Ulterior, prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei ...-... a fost admisă plângerea împotriva Hotărârii nr. ... a Comisiei judeţene ..., dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâţilor pentru 4200 mp. În baza acestei sentinţe şi a expertizei topografice, s-a emis titlul de proprietate nr. ..., pentru 3740 mp (sola 68, parcela 14/1 şi 2).

 Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998, „fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat”. Per a contrario, nu poate face parte din domeniul public al statului un bun care a fost dobândit de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,  dar fără un titlu valabil şi fără respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale şi a legilor în vigoare, cum este cazul în speţă.

 Faţă de dispoziţiile legale menţionate, instanţa constată ca fiind întemeiată excepţia de nelegalitate invocată de pârâţi cu privire la HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului – anexa nr. 1, pct. MF 114112 - şi a HG nr. 532/2016 privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 (pct. MF 114112) în ceea ce priveşte includerea în domeniul public a suprafeţei de 3740 mp, teren situat în oraşul ...-..., jud. ..., înscris în titlul de proprietate nr. ... eliberat de Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, sola 68, parcela 14/1 şi 2, identificat cu verde în schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul Apostol ... în dosarul nr. ..., învecinat cu: N – restul proprietăţii (Poliţia Oraşului ...-...), E – str. ..., S – ... şi ..., V – ....

5. Potrivit art. 563 alin. 1 C. civ., „proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept”.

 În speţă, după cum s-a arătat mai sus, Statul Român nu mai prezintă un titlu valabil prin care proprietatea terenului revendicat să fi intrat în patrimoniul său (nici înainte de anul 1990, nici ulterior), acţiunea în revendicare formulată fiind neîntemeiată.

6. Ca urmare a soluţiei pronunţate cu privire la cererea principală, va fi respinsă ca nefondată şi cererea de intervenţie forţată formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... în contradictoriu cu Statul Român – prin ... … – şi ....

 7. Cu privire la cererea reconvenţională:

 Pârâţii-reclamanţi ... ..., ... ... şi ... ... ... (moştenitor al pârâtei ... ...) au solicitat, în baza art. 253 alin. 4 C.civ., daune morale în cuantum de 100.000 lei, motivat de crearea unei stări de pericol pentru patrimoniul lor, de natură să le creeze un sentiment de insecuritate şi frustrare, cu atât mai profunde cu cât provin din partea unor autorităţi ale statului, care ar trebui să le garanteze dreptul de proprietate.

 Potrivit textului de lege invocat, „persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile”. De asemenea, potrivit art. 1349 C.civ.: orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Instanţa reţine că promovarea prezentei acţiuni în revendicare a fost justificată de considerente ce ţin de atribuţiile reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice de apărare a bunurilor ce compun domeniul public al statului, nedepăşind limitele unei exercitări normale a dreptului de acces la justiţie.

S-a solicitat doar intervenţia instanţei într-o dispută în care fiecare parte a prezentat titlurile cu care şi-a legitimat pretenţiile, iar soluţia de respingere a acţiunii nu poate caracteriza – eo ipso – demersul ca fiind abuziv.

 Şi în practica judiciară s-a considerat că numai demersul judiciar declanşat cu rea-credinţă sau dintr-o eroare grava ce o apropie de dol, cu intenţia de a produce o pagubă, morală sau materială, poate constitui abuz de drept, condiţie care nu este întrunită în cauză.

În consecinţă, pretenţiile formulate pe cale reconvenţională vor fi respinse ca neîntemeiate.

8. În temeiul art. 453 C.proc.civ., faţă de soluţia pronunţată, reclamantul-pârât Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... va fi obligat la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată către pârâţii-reclamanţi  ... ..., ... ... şi ... ... ..., reprezentând parte din onorariul de avocat (faţă de respingerea cererii principale, dar şi a celei reconvenţionale).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E:

 Respinge excepţia netimbrării cererii reconvenţionale, invocată de reclamantul-pârât Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ....

Respinge excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate (cu privire la teren) invocată de reclamantul-pârât Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ....

 Admite excepţia de nelegalitate invocată de pârâţii-reclamanţi ... ..., ... ... şi ... ... ... în contradictoriu cu Guvernul României, cu sediul în municipiul …, … nr.1, sector …, cu privire la teren.

Constată nelegalitatea HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului – anexa nr. 1, pct. MF 114112 - şi a HG nr. 532/2016 privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 (pct. MF 114112) în ceea ce priveşte includerea în domeniul public a suprafeţei de 3740 mp, teren situat în oraşul ...-..., jud. ..., înscris în titlul de proprietate nr. ... eliberat de Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, sola 68, parcela 14/1 şi 2, identificat cu verde în schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul Apostol ... în dosarul nr. ..., învecinat cu: N – restul proprietăţii (Poliţia Oraşului ...-...), E – str. ..., S – ... şi ..., V – ....

 Respinge ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a aceloraşi hotărâri cu privire la construcţiile edificate pe terenul mai sus menţionat.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ....

 Respinge ca neîntemeiată acţiunea în revendicare formulată de reclamanţii - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ..., cu sediul în municipiul ..., strada … nr…., judeţul ..., Statul Român – prin ... … –, cu sediul în municipiul …, strada … nr…., sector …, şi ..., cu sediul în municipiul …i, … nr…., sector .., (ultimii doi ca intervenienţi forţaţi) în contradictoriu cu pârâţii ... ..., domiciliată în municipiul ..., strada ...  nr…., , bl…., ap…, judeţul ..., ... ..., domiciliat în municipiul ..., strada ... nr…., sc…., ap…., judeţul ..., şi ... ... ..., domiciliat în municipiul ..., strada …. nr…., bl…., sc. …., ap…., judeţul ..., având ca obiect terenul de 3740 mp mai sus menţionat.

Respinge ca lipsită de obiect acţiunea în revendicare formulată de reclamanţii - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ..., Statul Român – prin ... … – şi ... (ultimii doi ca intervenienţi forţaţi) în contradictoriu cu pârâţii ... ..., ... ... şi ... ... ..., având ca obiect construcţiile edificate pe terenul de 3740 mp.

 Respinge ca nefondată cererea de intervenţie forţată formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... în contradictoriu cu Statul Român – prin ... … – şi ....

Respinge ca neîntemeiată cererea reconvenţională formulată de pârâţii-reclamanţi ... ..., ... ... şi ... ... ... în contradictoriu cu reclamantul-pârât Inspectoratul Judeţean de Poliţie ....

Obligă reclamantul-pârât la plata către pârâţii-reclamanţi a sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare