Aplicarea legii de dezincriminare prev. de art. 4 Cod penal şi a legii penale mai favorabile prev. de art. 5 Cod penal. Ordinea de aplicare

Prin sentinţa penală nr. 796 din data de 09.05.2016 pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosar nr. 2443/193/2014  în temeiul art. 396 alin. 1 şi 5 rap. la art. 16 lit. b Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 şi  4 Cod penal din 1968, cu aplic. art. 5 Cod penal, fapta fiind dezincriminată.

În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului R.I. din infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1968, în infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

A fost condamnat inculpatul R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.

S-a constatat că între părţile civile Ş.D., Ş.T., Ş. E. şi C. E. şi partea responsabilă civilmente S.C. O. S.A. a intervenit contractul de tranzacţie din data de 07.09.2015, părţile civile fiind despăgubite şi nemaiavând alte pretenţii civile.

În temeiul art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, s-au lăsat nesoluţionate acţiunile civile alăturate procesului penal de către părţile civile Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, Spitalul Clinic de Urgenţă „Dr. Nicolae Oblu” Iaşi şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motivele pe larg expuse în încheierea de dezbateri din data de 18.01.2017.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

De la data comiterii faptelor şi până în prezent a intrat în vigoare Noul Cod penal, impunându-se astfel, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din acest act normativ, stabilirea legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului.

În primul rând, în acord cu prima instanţă, curtea observă că infracţiunea de vătămare corporală din culpă reglementată anterior de art. 184 alin. 2,4 Cod penal din 1968 impunea, pentru existenţa sa, ca persoana vătămată prin accidentul de circulaţie comis de un inculpat ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii să fi suferit vreuna dintre urmările prevăzute la art. 182 alin. 1 Cod penal din 1968. Printre aceste urmări, cu relevanţă în cauza dedusă judecăţii, se include şi cea potrivit căreia partea vătămată să fi necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale.

În actualul cadru normativ, fapta este reglementată de art. 196 alin. 1,3 Cod penal, care face trimitere la art. 193 alin. 2 Cod penal, şi care impune ca numărul de zile de îngrijiri medicale necesare victimei pentru vindecarea leziunilor să fie mai mare de 90.

Prin urmare, corect prima instanţă a reţinut, în aplicarea prevederilor art. 4 Cod penal, că, întrucât partea vătămată M.L. a suferit leziuni vindecabile în 65-70 zile de îngrijiri medicale, fapta de vătămare corporală din culpă nu mai este actualmente prevăzută de legea penală, intervenind dezincriminarea ei. 

Doctrina şi jurisprudenţa în materie au statuat că aplicarea legii de dezincriminare, potrivit art. 4 Cod penal, este un demers distinct de aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 Cod penal, şi anterior acestuia. Astfel, într-o primă etapă, se va face aplicarea art. 4 Cod penal privind dezincriminarea, iar aplicarea legii penale mai favorabile se va face ulterior, cu privire la faptele incriminate şi în legea nouă. Această concluzie se impune din înseşi dispoziţiile normative privitoare la cele două instituţii, reglementate de legiuitor în două texte distincte. 

Prin urmare, în cauza dedusă judecăţii, în ceea ce priveşte infracţiunea de ucidere din culpă (care nu a fost dezincriminată), curtea a procedat la stabilirea legii penale mai favorabile inculpatului, raportat la circumstanţele comiterii faptei şi la persoana acestuia.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a admis  apelul declarat de inculpatul R.I.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală mai sus menţionată şi în rejudecare:

S-a înlăturat din sentinţă, dispoziţia de aplicare a art. 386 alin. 1 Cod procedură penală (de schimbare a încadrării juridice) şi de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 Cod penal.

A fost condamnat  inculpatul R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a,c şi alin. 2 Cod penal din 1968, art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968, art. 5 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 coroborat cu art. 71 Cod penal din 1968, s-a interzis  inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b Cod penal din 1968.

În temeiul art. 81 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 3 (trei) ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 82 alin. 1,3 Cod penal din 1968.

În temeiul art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal din 1968, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.

Domenii speta

Spete similare